Featured

ROMANIA, THE MEANINGLESS PART

Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible
that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania),
together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly
registered a large number of stolen vehicles in Romania. It is
possible that the vehicles in point 1 have had their color changed
before being sold. It is possible that a significant number of
employees of the Romanian Car Registry have issued certificates of
authenticity for stolen vehicles, within the period provided by law.
It is possible that the new database in which employees of the
Romanian Car Registry check whether the vehicle to be registered is
stolen, has been created by some of the members of the networks that
steal and sell cars in Romania. It is possible that the Romanian Car
Registry has authorized a significant number of car services that did
not meet the standards. It is possible that Romanian legislation does
not satisfactorily cover the problems in the field of legal/illegal
car transactions. It is possible that, at the Vitan-Bârzești car fair
and at other car fairs in the country, a significant number of stolen
vehicles have been sold over time, with the voluntary consent of the
leadership of the Romanian Police and, possibly, of the leadership of
the Ministry of Internal Affairs in Romania. It is possible that on
the ad sites, on the Internet, a significant number of stolen vehicles
have been sold, with the voluntary consent of the leadership of the
Romanian Police and, possibly, of the leadership of the Ministry of
Internal Affairs in Romania.

Views: 43905

Featured

ROMÂNIA, PARTEA FĂRĂ SENS

România, partea fără sens. Simple posibilități:

Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.

Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.

Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.

Este posibil ca noua bază de date în care verifică angajați ai Registrului Auto Român dacă autoturismul ce urmează să fie înmatriculat este furat, să fie creată de o parte dintre membrii rețelelor ce fură și comercializeaza autoturisme în România.

Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.

Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.

Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române și, posibil, al conducerii Ministerului Afacerilor Interne din România.

Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române și, posibil, al conducerii Ministerului Afacerilor Interne din România.

Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible
that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania),
together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly
registered a large number of stolen vehicles in Romania. It is
possible that the vehicles in point 1 have had their color changed
before being sold. It is possible that a significant number of
employees of the Romanian Car Registry have issued certificates of
authenticity for stolen vehicles, within the period provided by law.
It is possible that the new database in which employees of the
Romanian Car Registry check whether the vehicle to be registered is
stolen, has been created by some of the members of the networks that
steal and sell cars in Romania. It is possible that the Romanian Car
Registry has authorized a significant number of car services that did
not meet the standards. It is possible that Romanian legislation does
not satisfactorily cover the problems in the field of legal/illegal
car transactions. It is possible that, at the Vitan-Bârzești car fair
and at other car fairs in the country, a significant number of stolen
vehicles have been sold over time, with the voluntary consent of the
leadership of the Romanian Police and, possibly, of the leadership of
the Ministry of Internal Affairs in Romania. It is possible that on
the ad sites, on the Internet, a significant number of stolen vehicles
have been sold, with the voluntary consent of the leadership of the
Romanian Police and, possibly, of the leadership of the Ministry of
Internal Affairs in Romania.

Views: 170

Featured

Hirotonirea femeilor

 Carte în domeniul public, cu excepția paragrafelor pentru care se aplică licența Creative Commons, paragrafe care pot fi preluate doar sub aceeași licență.

Hirotonirea-femeilor.-Rolul-Bisericii-Infratirii-ReligiilorDescarcă

Views: 34

Featured

The Romanian Orthodox Church must be reformed / Biserica Ordodoxă Română trebuie reformată

The Romanian Orthodox Church must be reformed. BOR is a thousands-year-old Church that no longer serves contemporary society, except in a very small proportion.

Unfortunately, the Church is highly centralized, which makes it hard to adapt and anchored in the past.

BOR must be decentralized, following the model of many Protestant Churches.

At the same time, within the BOR there are problems with restricting freedom of expression.

The church effectively holds the state in place, preventing the development of society.

BOR needs to attract people from all walks of life, which it is not doing now.

The religion class should be taught by the history teacher and should provide students with objective information about all the major world religions.

The renovation of the Orthodox churches must be done, if desired, from the money of the parishioners.

Not only the renovation of the Orthodox churches must be done with the money of the parishioners, but also the renovation of all places of worship belonging to all the religions present on the territory of Romania must be done, if desired, with the money of the parishioners or sponsorships, not with money from the budget state.

The construction of new churches, likewise, if desired, must be done with the money of the parishioners.

All cults must pay taxes on the buildings they own from their own budgets.

All cults must organize their accounting.

All cults must issue a tax receipt for any goods sold.

Priests/Imams and all other representatives can work with a work contract or as volunteers.

The Orthodox Church or any other Church must give up icons. The only one worshiped will be God.

The BOR must present its parishioners with objective information about all major world religions (Buddhism, Islam, etc.), with well-trained priests and priestesses for this purpose.

The Orthodox Church must ordain women.

The Orthodox Church must recognize the major contributions that other religions and other Christian denominations have had on humanity.

The Orthodox Church must recognize all the prophets, starting with Adam.

The Orthodox Church must recognize the equal importance of all prophets (Adam, Noah, Lot, etc.), not just the importance of Jesus for humanity.

The Orthodox Church must recognize that Jesus was not actually crucified on the cross.

Orthodox priests must confess to their parishioners.

The Orthodox Church must admit that it collaborated with the former communist Security.

Stoica Vlad Alexandru

Bucharest Romania

09/05/2022

——————————————————

Biserica Ortodoxă Română trebuie imperios reformată. BOR este o Biserică veche de mii de ani, care nu mai servește societatea contemporană, decât într-o foarte mică proporție.

Din păcate, Biserica este puternic centralizată, ceea ce o face să fie greu adaptabilă și anchilozată în trecut.

BOR trebuie descentralizată, pe modelul multor Biserici protestante.

Totodată, în cadrul BOR există probleme cu îngrădirea libertății de exprimare.

Biserica ține efectiv statul în loc, împiedicând dezvoltarea societății.

BOR trebuie să atragă oameni din toate păturile sociale, ceea ce nu face acum.

Ora de religie trebuie predată de profesorul sau profesoara de istorie și trebuie să furnizele elevilor informații obiective despre toate religiile marcante ale lumii.

Renovarea bisericilor ortodoxe trebuie să se facă, dacă se dorește, din banii enoriașilor.

Nu doar renovarea bisericilor ortodoxe trebuie să se facă din banii enoriașilor, ci și renovarea tuturor lăcașelor de cult aparținând tuturor religiilor prezente pe teritoriul României trebuie să se facă, dacă se dorește, din banii enoriașilor sau din sponsorizări, nu din bani de la bugetul de stat.

Construirea de noi biserici, la fel, dacă se dorește, trebuie să se facă din banii enoriașilor.

Toate cultele trebuie să plătească din bugetele proprii impozite pe clădirile pe care le dețin.

Toate cultele trebuie să-și organizeze contabilitatea.

Toate cultele trebuie să emită bon fiscal pentru orice bun vândut.

Preoții/imamii și toți ceilalți reprezentanți pot activa cu contract de muncă sau ca voluntari.

Biserica Ortodoxă sau oricare altă Biserică trebuie să renunțe la icoane. Singurul adorat va fi Dumnezeu.

BOR trebuie să prezinte enoriașilor săi informații obiective despre toate religiile marcante ale lumii (budism, islam etc.), având în acest scop preoți și preotese bine instruiți.

Biserica Ortodoxă trebuie să hirotonisească femei.

Biserica Ortodoxă trebuie să recunoască contribuțiile majore pe care celelalte religii și celelalte denominații creștine le-au avut asupra umanității.

Biserica Ortodoxă trebuie să recunoască toți profeții, începând cu Adam.

Biserica Ortodoxă trebuie să recunoască importanța egală a tuturor profeților (Adam, Noe, Lot etc.), nu doar importanța lui Iisus pentru umanitate.

Biserica Ortodoxă trebuie să recunoască faptul că Iisus nu a fost răstignit propriu-zis pe cruce.

Preoții ortodocși trebuie să se spovedească în fața enoriașilor.

Biserica Ortodoxă trebuie să recunoască faptul că a colaborat cu fosta Securitate comunistă.

Stoica Vlad Alexandru

București, România

05.09.2022

 

Views: 120

Featured

Pacea fie cu tine, dragă vizitator sau dragă vizitatoare. Aici vei găsi cuvinte despre suflet, existență, Dumnezeu, Biblie, Iisus Cristos, cine suntem, de unde venim, spirit, întrebări fundamentale, religie și altele. Acesta este site-ul Bisericii Înfrățirea Religiilor. Află cum poți contribui. Căutăm avocat voluntar, web marketeri voluntari, sponsori, administrator site voluntar, creatori de conținut. Folosește meniul, categoriile, arhiva de articole sau căsuța de căutare, toate aflate în dreapta, pentru a naviga pe site. Nu uita să te înscrii la newsletter. Vlad Stoica. Telefon +40 748.472.092. Email: va.stoica4 la Gmail.

Views: 53

Bazele credintei – partea a doua

Bazele credintei – partea a 2-a

Gabriela Guettat

Cum trebuie să credem în Îngeri, aleihum sallam? Credem, în primul rând, în numele lor, transmise prin revelaţii. De exemplu: Jibril, Mikail, Israfil, Malik, Ridwan, Îngerul Morţii, Munkir şi Nakiir, aleihum sallam. În al doilea rând, trebuie să credem în sarcinile lor. Spre exemplu, Jibril, Mikail şi Israfil, aleihum sallam, sunt însărcinaţi cu aspectele ce ţin de făpturi.

 

Jibril, aleihi salam, este însărcinat cu transmiterea revelaţiei de la Allah subhanahu wa ta’ala la Profeţi, aleihum sallam. În Nobilul Coran, scrie:

 

“A coborât cu el Duhul cel credincios ~ Peste inima ta, pentru ca tu să fii dintre prevenitori. ~ Într-o limbă arabă limpede. ”

Surat Al-Şu’ara, 26:193-195
Israfil, aleihi sallam, este însărcinat cu suflatul în trâmbiţă în Ziua Judecăţii, după care toate făpturile vor învia. Mikail, aleihi sallam, este însărcinat cu culturile Pământului şi cu ploaia ce dă viaţa Pământului. De aceea, Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, îi amintea pe toţi aceştia în Rugăciunea sa, de începerea Rugăciunii de noapte:

 

“O, Allah, Stăpânul lui Jibril, Mikail, Israfil, Cel Care a creat cerurile şi pământul, Cunoscătorul celor văzute şi nevăzute, Tu faci judecata între robii Tăi în ceea ce au avut păreri diferite, călăuzește-mă spre dreptate prin Voia Ta, căci Tu călăuzeşti pe cine voieşti spre Calea cea Dreaptă.”

 

Malik, aleihi sallam, este însărcinat cu Focul, conform spuselor lui Allah subhanahu wa ta’ala:

 

“Şi ei vor striga: «O, Malik! Să ne piardă Domnul tău! (pentru a scăpa de chinuri).» Iar el le va răspunde: «Voi veţi rămâne astfel [veşnic].»”

Surat Az-Zukhruf, 43:77

 

Ridwan, aleihi sallam, este însărcinat cu Paradisul, dar numele său nu este atât de sigur şi de autentic cum este cel al lui Malik, aleihi sallam, însărcinat cu Iadul. Însă, el este recunoscut cu acest nume în rândul marilor învăţaţi şi Allahu Alam. Se spune că numele Îngerului Morţii este Azrail, aleihi sallam, cu toate că nu avem o dovadă autentică. Mai bine să îl numim exact aşa cum l-a numit Allah subhanahu wa ta’ala:

 

“Spune: «Vă va lua Îngerul Morţii căruia i-au fost încredinţate sufletele voastre, dar apoi veţi fi aduşi înapoi la Domnul vostru.» ”

Surat Al-Sajda, 32:11

 

Munkir şi Nakiir, aleihum sallam, sunt cei doi Îngeri care îl vor lua la întrebări pe om în mormânt, conform unei relatări a Profetului, salla Allahu aleihi wa sallam. Ei, aleihum sallam, îl vor întreba pe om despre Stăpănul lui, despre religia lui şi despre Profetul lui, salla Allahu aleihi wa sallam. În al treilea rând, credem în descrierea lor. S-a relatat ca Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, l-a văzut pe Jibril, aleihi sallam, aşa cum l-a creat Allah Preaînaltul. El are 600 de aripi care acoperă Orizontul, ceea ce demonstrează imensitatea lui. Însă, cu toate acestea, el se poate preschimba şi în alte forme, aşa cum s-a preschimbat o dată într-un bărbat îmbrăcat cu haine de un alb imaculat, având un păr foarte negru, conform relatării transmise de către Profet, salla Allahu aleihi wa sallam. Însă, el nu poate lua înfățișarea unui om decât cu Voia lui Allah subhanahu wa ta’ala, ca în cazul în care Jibril, aleihi sallam, s-a preschimbat într-un bărbat şi s-a arătat Mariei, fiica lui Imran, aleiha sallam, conform versetului:

 

“Şi a pus între ea şi el un val! Şi atunci am trimis la ea Duhul Nostru, care i s-a arătat cu înfăţişarea unui om adevărat. ”

Surat Maryam, 19:17

 

Unul dintre cele mai importante aspecte în care trebuie să credem este că fiecare persoană are doi Îngeri, aleihum sallam, care îi scriu faptele:

 

“Când cei doi primitori primesc, stând [unul] în dreapta şi [celălalt] în stânga, ~ Şi el nu va rosti niciun cuvânt, fără să aibă lângă el un supraveghetor pregătit [să scrie]. ”

Surat Qaf, 50:17-18

 

Aşadar, fiecare musulman trebuie sa ştie că îi sunt notate toate faptele sale, atât cele mici, cât şi cele mari, ca şi vorbele sale. De aceea, musulmanul trebuie să fie atent şi să nu săvârşească fapte urâte, să-şi controleze limba, ca să nu i se scrie vorbe ce vor fi împotriva sa în Ziua Judecăţii, Zi în care fiecărui individ i se va arăta Cartea în care au fost scrise toate faptele şi spusele sale:

 

“Şi fiecărui om i-am legat de gât faptele sale. Iar în Ziua Învierii, vom scoate pentru el o carte pe care el o va găsi deschisă. ~ [Şi i se va zice]: «Citeşte cartea ta! Astăzi tu eşti de ajuns ca să fii pentru tine socotitor!» ”

Surat Al-‘Isra’, 17:13-14

 

Credinţa în Cărţile Sfinte

 

Noi credem în Nobilul Coran şi în toate Scripturile revelate şi menţionate în el. Acestea sunt: – Foile lui Avraam, aleihi sallam – Foile lui Moise, aleihi sallam, adică Tora – Psalmii lui David, aleihi sallam – Evanghelia lui Isus, aleihi sallam. Nobilul Coran a fost revelat pentru a confirma mesajul adevărat şi original, ca şi pentru a înfăţişa denaturarea Mesajelor anterioare.

 

Foile lui Avraam, aleihi sallam

 

Allah subhanahu wa ta’ala ne-a informat despre ceea ce este menţionat în Foile lui, fapt care este repetat şi în Foile lui Moise, aleihi sallam:

 

“Că niciun suflet nu va purta povara altuia. ”

Surat An-Najm, 53:38)

 

De asemenea, ni se spune:

 

“Va izbândi cel ce se curăţeşte ~ Şi numele Domnului său îI pomeneşte şi face Rugăciunea. ~ Dar voi alegeţi viaţa din această lume, ~ Însă Viaţa de Apoi este mai bună şi este dăinuitoare. ~ Aceasta se află încă şi în Foile cele vechi, ~ În Foile lui Avraam şi a lui Moise.”

Surat Al-‘A’la, 87:14-19

 

Foile lui Moise, aleihi sallam, sau Tora, este, de asemenea, o carte revelată de Allah subhanahu wa ta’ala şi în ea se află călăuzire pentru oameni şi hotărârea lui Allah subhanahu wa ta’ala:

 

“Dar cum iţi vor cere ei să fi Judecător, căci ei au Tora, în care se află judecata lui Allah? ~ Noi am pogorât Tora, în care este călăuzire dreaptă şi lumină (…)”

Surat Al-Ma’ida, 5:44

 

Tora conţine, de asemenea, vestea cea bună despre venirea Profetului Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam:

 

Pentru aceia care îl urmează pe trimis, Profetul neînvăţat despre care se afla scris la ei in Tora (…)”

Surat Al-‘A’raf, 7:157

 

Psalmii lui David, aleihi sallam Allah subhanahu wa ta’ala a grăit:

 

” (…) şi am dat noi Psalmii lui David. ”

Surat An-Nisa’, 4:163

 

Este menţionat în Psalmi că cei drepţi vor avea parte de moştenirea Pământului. Allah subhanahu wa ta’ala spune în Nobilul Coran:

 

“Şi noi am scris în Psalmi după pomenire: Robii mei cei evlavioși vor moşteni Pământul. ”

Surat Al-‘Anbiya’, 21:105

 

În aceste versete, Pământul poate însemna Raiul, aşa cum reiese din alt verset:

 

“Şi vor zice ei: «Slavă lui Allah, care a îndeplinit făgăduinţa sa faţă de noi şi ne-a făcut pe noi să moştenim pământul, ca să locuim în Rai oriunde vom voi»(…)”

Surat Az-Zumar, 39:74
În Evanghelia lui Isus, aleihi sallam, Allah subhanahu wa ta’ala a grăit:

 

“Şi i-am dat Lui Evanghelia, în care este îndreptarea şi lumina, întărind Tora, care se află dinaintea Lui. ”

Surat Al-Ma’ida, 5 :46

 

Evanghelia conţine Legile Divine:

 

“Deci să judece neamul Evangheliei după ceea ce Allah a trimis în Ea. ”

Surat Al-Ma’ida, 5:47

 

Astfel, noi credem în tot ceea ce Allah subhanahu wa ta’ala ne-a revelat. Nobilul Coran este o Carte Divină, Miracolul Profetului Mohammed, salla Allah aleihi wa sallam. Nobilul Coran este o Carte ce nu poate fi realizată de nicio fiinţă umană şi nu putea fi revelată de nimeni, decât de Allah subhanahu wa ta’ala.

 

Credinţa în Profeţi, aleihum sallam

 

Toţi Profeţii, aleihum sallam, sunt fiinţe umane: ei se nasc ca fiinţe umane şi mor tot la fel; ei pot suferi de boli sau se pot bucura de sănătate, asemenea oamenilor şi au acelaşi fizic ca şi fiinţele umane, nedeosebindu-se în nicio privinţă, referitor la existenţa lor materială. Profeţii, aleihum sallam, nu au caracter divin, deoarece această calitate este EXCLUSIV a lui Allah subhanahu wa ta’ala. Însă, Profeţii, aleihum sallam, primesc revelaţii. Profetul este o fiinţă umană, dar este superior tuturor fiinţelor umane prin faptul că Revelația Divină i-a fost încredinţată lui. Allah subhanahu wa ta’ala îi spune lui Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam:

 

“Spune: «Eu nu sunt decât un om, ca şi voi, însă mie mi se revelează …» ”

Surat Fussilat, 41:6

 

Cuvântul «decât» din acest verset a fost folosit cu scopul de restricţie şi de limitare; de asemenea, acesta exclude posibilitatea ca Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, să aibă vreo însușire incompatibilă cu fiinţele umane:

 

“Nu rosteşte nimic după pofta lui. ”

Surat An-Najm, 53:3

 

“O,voi oameni! Trimisul v-a adus vouă Adevărul de la Domnul vostru (…)”

Surat An-Nisa’, 4:170

 

Este cu totul imposibil pentru Profet, după ce dobândeşte darul profeţiei, să săvârşească orice viciu sau orice act contrar dreptăţii şi a corectitudinii.

 

” Voi aţi avut în ei o pildă frumoasă, pentru cel ce nădăjduieşte în Allah. ”

Surat Al-Mumtahana, 60:6

 

Nobilul Coran stipulează că Profetul,salla Allahu aleihi wa sallam, nu are cunoştinţe despre cele nevăzute; Allah subhanahu wa ta’ala I-a poruncit Profetului, salla Allahu aleihi wa sallam, să transmită oamenilor că el nu are cunoştinţe despre cele nevăzute:

 

“Spune [-le lor]: «Eu nu vă spun că la mine se află comorile lui Allah, nici că eu aş ştii necunoscutul şi nici nu vă spun că eu aş fi Înger, ci eu urmez ceea ce mi se dezvăluie mie. ”

Surat Al-‘An’am, 6:50

 

Profeţii, aleihum sallam, sunt mulţi, dar Mesajul a fost unul singur. Toţi Profeţii, aleihum sallam, au fost trimişi să transmită credinţa în Unicitatea lui Allah subhanahu wa ta’ala şi necesitatea de a rămâne credincioşi Căii lui Allah subhanahu wa ta’ala. Cerinţele de bază ale Islamului sunt, de aceea, aceleaşi cu cele ale religiilor străvechi, aşa cum au fost transmise de către Profeţii anteriori, aleihum sallam:

 

“El v-a orânduit vouă religia pe care i-a prescris-o lui Noe, pe care ţi-a relevat-o ţie şi am prescris-o pentru Avraam şi Moise, şi Isus: «Întemeiaţi religia şi să nu vă despărţiţi întru ea »”

Surat Aş-Şura, 42:13

 

Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, este ultimul Profet .Orice Relevaţie Divină a încetat odată cu părăsirea acestei lumi de către Profetul nostru, salla Allahu aleihi wa sallam:

 

“În ziua aceasta, am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi. ”

Surat Al-Ma’ida, 5:3

 

Credinţa în Ziua Judecăţii (Ziua de Apoi)

 

Ei privesc ziua care a trecut ca ceva ce trece în uitare şi niciodată nu iau în considerare ziua care urmează. Ei spun:

 

“Orice a trecut este terminat.”

 

Însă, nimic nu este terminat : sunt înregistrate toate faptele noastre, bune sau rele, niciuna dintre acţiunile noastre, fie ele mari sau mici, nu va fi omisă. Viaţa de Apoi este Adevărata Viaţă; NU este vizibilă unei persoane «mioape»; vorba despre Viaţa de Apoi nu se va înregistra în mintea celor reduşi şi insensibili. Omul începe viaţa ca o masă retrasă, închisă în uterul mamei. În acest stadiu, dacă ar avea puterea de a raţiona, ar considera uterul ca fiind viaţa sa şi nu îl va părăsi decât sub constrângere, iar dacă ar avea darul vorbirii în acest stadiu, ar declara că ieşirea din uterul mamei înseamnă să mori şi să fii înmormântat. În mod similar, ceea ce noi considerăm moartea şi despărţirea, este, de fapt, un proces de naştere, de deplasare din această lume în alta, mai întinsă spaţial, foarte îndepărtată de această viaţă materială «Viaţa Eternă». Interesul pentru viaţă este un instinct înnăscut în noi, toate fiinţele umane! Datorită acestui motiv, moartea în ciuda faptului că se află în strânsă legătură cu simţul nostru de percepţie este departe de gândurile noastre. Trăim cu iluzia că vom trăi aici pentru totdeauna. Observăm multe cimitire şi morminte în jurul nostru, dar refuzăm să ne gândim că, într-o zi, vom fi şi noi depuşi spre odihna într-un asemenea loc.

 

Trupul omenesc nu este altceva decât o cămaşă murdară, pe care o lepezi când o murdăreşti! Sufletul se desprinde de trup la fel cum copilul se desprinde de placenta mamei în momentul naşterii. Omul uită de moarte, dar un credincios nu uită, el se pregăteşte pentru aceasta prin căinţa faţă de Allah subhanahu wa ta’ala, căutând iertarea Lui. Ţinem seama de următoarele versete din Nobilul Coran:

 

“Şi cum va fi când sufletul va ajunge la gât ~ Şi voi veţi privi în vremea aceea, ~ Fiind noi mai aproape de el decât voi, însă nu ~ Ne veţi zări ~ De ce dacă voi credeţi că nu aveţi de dat socoteală, ~ Nu-l aduceţi înapoi, dacă voi sunteţi întru adevăr? ”

Surat Al-Waqia’, 56:83-87

 

Ziua Învierii

 

Nobilul Coran pune acelaşi accent pe acest principiu ca şi pe acela al credinţei în Allah subhanahu wa ta’ala, fiind întotdeauna menţionate împreună. Fiecare persoană decedată va reveni la viaţă în Ziua Judecăţii, în aceiaşi stare sufletească în care a murit. Ea va reveni la această activitate fără să simtă că a fost lipsită de cunoştinţă. Toate persoanele, începând cu Adam, aleihi sallam, şi terminând cu ultimul său descendent, aceia care au murit în patul propriu sau înecaţi în mări, au fost devoraţi de animale sălbatice, au murit în accidente de avion sau au fost incineraţi, cenuşa lor fiind risipită în aer, toţi oamenii vor fi readuşi la viaţă de către Domnul nostru, care ne-a creat din nimic. Necredincioşii vor zice:

 

“Aceasta este o zi grea. ”

Surat Al-Qamar, 54:8

 

Cu toţii ne vom prezenta la «Balanţa dreptăţii absolute».

 

Tribunalele lumii sunt prezidate de oameni cu pregătire juridică. Tribunalele celeilalte lumi vor fi prezidate de Stăpânul Tuturor Creaţiilor, unde dreptatea va fi Absolută şi Nelimitată. Profeţii, aleihum salla, vor depune mărturie, iar Îngerii, aleihum sallam, care ţin evidenţa tuturor lucrurilor bune şi rele, vor aduce dovezi. Membrele corpului uman vor fi martore ale acţiunilor comise. Allahu Akbar! Allahu Akbar! Allahu Akbar!

 

Credinţa în Destin

 

soartaNobilul Coran se referă la Destin în multe versete, din diferite sure:

 

“Şi Noi am creat toate lucrurile bine întocmite (…)”

Surat Al-Qamar, 54:49

 

“(…) tot lucrul are la El măsură. ”

Surat Ar-Ra’d, 13:8

 

Şi multe altele sunt surele în care versetele sunt elocvente. Este evident că Destinul, pe care în arabă îl numim «QADAR», înseamnă legile, orânduielile, sistemele, funcţiile şi operaţiile impuse de către Atotputernicul acestui Univers. Totul există într-o anumită măsură şi proporţie. Orice mişcare sau nemişcare, a tot ceea ce există în acest Univers, a fost predestinat înainte de a se fi ivit. Atât Destinul, cât şi Voinţa Divină aparţin doar lui Allah subhanahu wa ta’ala. El Preaînaltul poate schimba Destinul prin Mila şi Îndurarea Sa, ca răspuns la Rugăciuni. Allah subhanahu wa ta’ala este Unicul care poate determina Destinul şi care îl poate schimba în urma Rugăciunilor.

 

Un lucru deosebit de important, care trebuie ştiut şi conştientizat, este acela că totul se poate schimba prin dua, bineînţeles, numai cu ajutorul lui Allah subhanahu wa ta’ala. Doar un singur lucru nu se poate schimba: ora când trebuie să părăsim această lume. Este un hadith care ne spune că singurul care a fost întrebat de Îngerul Morţii, aleihi sallam, dacă vrea să mai zăbovească în viaţa aceasta a fot Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, la care el spune:

 

“Şi voi mai face ceva pentru Ummati (…)”

 

la care i se răspunde că nu misiunea lui a luat sfârşit atunci Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, spune:

 

“Atunci du-mă cât mai repede aproape de cel ce m-a creat. “

 

Mintea omenească nu are capacitatea de a pătrunde şi de a înţelege Însuşirile Divine şi Acţiunile Divine decât în limitele făcute cunoscute prin Revelaţii. Omul are puterea intelectuală cu ajutorul căreia evaluează problemele materiale şi diferenţa dintre bine şi rău, ca şi dintre virtute şi viciu. El are puterea voinţei cu ajutorul căreia poate săvârşi acte bune sau acte rele. Omul este constrâns Sunt capabil să îmi mut mâna când doresc, deoarece Allah subhanahu wa ta’ala a făcut ca muşchii mâini să mi se supună. Însă, nu-mi pot controla mușchiul inimii sau al stomacului, toate aceste probleme sunt dincolo de puterea noastră, nimeni nu îşi poate modifica mărimea nasului, culoarea ochilor, pentru a apărea mai frumos şi nici înălţimea nu o putem modifica; toate aceste aspecte fiind predestinate. Omul nu este privat de libertatea sa, de voinţa de câte ori se confruntă cu dificultăţi, greutăţi şi obstacole care sunt dificil de depăşit în limitele capacităţilor sale umane. El îşi are libertatea de voinţă şi îşi urmează calea în limitele capacităţii sale.

 

El nu este Atotputernicul să facă tot ce doreşte:

 

“De te va atinge Allah cu vreun rău, nimeni în afară de El nu-l va putea îndepărta. Iar de te va atinge cu ceva bun, să ştii că El este peste toate cu putere. ”

Surat Al-‘An’am, 6:17

 

Atotputernicul nu este tras la răspundere pentru acţiunile Sale, noi suntem cei întrebaţi de către El Preaînaltul, pentru acţiunile noastre. Allah subhanahu wa ta’ala este drept şi nu este nicio îndoială cu privire la dreptatea Sa. Multe persoane păcătoase iau Destinul ca pe o scuză pentru acţiunile lor. Politeiştii s-au gândit să îşi justifice credinţele lor politeiste tot pe baza unei astfel de scuze:

 

“De ar fi voit Allah, nu i-am fi făcut asociaţi nici noi (…)”

Surat Al-‘An’am, 6:148

 

Răspunsul Divin la aceasta a fost:

 

” Aveţi voi vreo ştire pe care să ne-o arătaţi? ”

Surat Al-‘An’am, 6:148

 

Cu alte cuvinte, cum ai putut ştii înainte să devii politeist, că politeismul ţi-a fost predestinat? Ai încercat credinţa şi ai constatat că ea îţi este imposibilă?
sursa: Revista Annisaa

Source Link

Views: 0

Existenta umana – partea a 2-a

 

Credinţa că vom fi înviaţi este esenţială în îndrumarea omului pe calea cea dreaptă, deoarece omul, în adâncul inimii, iubeşte nemurirea şi viaţa eternă. Astfel, Iblis (Satana) l-a ispitit pe Adam să mănânce din pomul interzis, pretinzând că, dacă va mânca din acesta, el şi soţia sa vor avea viaţă eternă:

 „Şi l-a ispitit pe el Şeitan, zicându-i: «O, Adam, vrei tu să-ţi arăt pomul veşniciei şi împărăţia care nu piere?»” (Surat Ta-Ha: 120).

Necredinţa în învierea din Ceasul Judecăţii aduce amărăciune în sufletele oamenilor şi face ca omenirea să devieze de la calea cea dreaptă.

Unii dintre aceia care resping ideea învierii se plâng şi se lamentează pentru că viaţa lor se micşorează cu fiecare clipă care trece. Acest lucru poate conduce la izolare şi durere până în clipa morţii. Dacă ei sunt scriitori sau poeţi, îşi transpun sentimentele de tristeţe, supărarea, confuzia şi durerea în articole, cărţi sau versuri, oferind astfel consolare celor aflaţi în aceeaşi situaţie. De fapt, în modul acesta doar se sporeşte durerea, iar cel bolnav se îmbolnăveşte şi mai tare. Unii dintre cei care nu cred în înviere, fiind presaţi de fiecare secundă care se scurge, se grăbesc să-şi satisfacă plăcerile fizice de teamă că vor muri înainte să guste din toate.

Scurta noastră existenţă în această lume este foarte importantă. Calea către fericirea eternă care ne duce înspre viaţa veşnică depinde de realizarea perfecţiunii noastre şi a altora. Perfecţiunea, care ne purifică sufletele şi ne corectează faptele, are un fundament limpede, explicat de Profeţi şi de toate Cărţile Divine revelate.

Deoarece legătura dintre viaţa aceasta şi Viaţa de Apoi este foarte strânsă − precum aratul, semănatul, seceratul şi recoltatul, omul trebuie să ştie cât mai multe despre ce-l aşteaptă, să se pregătească şi să-şi trăiască această viaţă în aşa fel încât să-i fie bine dincolo. Nici chiar cele mai ascuţite minţi în cele mai profunde viziuni nu pot ridica vălul în spatele căruia se ascunde Viaţa de Apoi; noi nu avem acces la ea. Dar Allah ne-a spus unde vom merge după această viaţă şi care este cursul inevitabil al vieţii. Viaţa de Apoi şi viaţa de pe pământ sunt menţionate împreună pentru că sunt inter-relaţionate şi pentru ca sufletele să se menţină pe calea cea dreaptă într-o lume unde o TIME PASSING facebook Existenta umana - partea a 2-amulte creaturi, oameni şi djinni, se străduiesc să-i îndepărteze pe oameni de la calea lui Allah.

Despre informaţiile pe care Allah ni le-a oferit referitor la ziua neştiută în care Îl vom întâlni trebuie să se vorbească clar şi în detaliu, în aşa fel încât omul să fie încurajat în credinţa sa (yeqiyn).

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamul AziSource Link

Views: 6

Bazele credintei – partea 1

Bazele credintei – partea 1

Gabriela Guettat

Pentru a înţelege cât mai bine credinţa, trebuie să cunoaştem câteva lucruri esenţiale:

 

AQIDAH, care reprezintă încrederea fermă şi constantă în Allah subhanahu wa ta’ala, Unicul, care trebuie adorat. Cu alte cuvinte, Aqidah este credinţa în Unicitatea lui Allah subhanahu wa ta’ala.

 

IMANUL, care reprezintă credinţa în cei şase stâlpi. Aceştia sunt:

 

    • credinţa în Allah subhanahu wa ta’ala

 

    • credinţa în Îngeri, aleihum sallam

 

    • credinţa în Cărţile revelate

 

    • credinţa în Profeţi, aleihum sallam, care sunt în număr de 24, iar al 25-lea este Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, care este ultimul Profet

 

    • credinţa în Ziua de Apoi

 

  • credinţa în Destin.

 

Un musulman are 5 obligaţii fundamentale, după cum urmează:

 

    • mărturisirea de credinţă (Sheheda)

 

    • realizarea celor 5 Rugăciuni (fard-obligatorii) zilnice

 

    • oferirea Daniei (Zakat)

 

    • Postul din luna Ramadan

 

  • Pelerinajul la Mecca

 

Credinţa în Allah subhanahu wa ta’ala

 

Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus:

 

“‎Să crezi în Allah subhanahu wa ta’ala.” ‎

 

Aceasta cuprinde patru aspecte:

 

    • Credinţa în existenţa lui Allah Preaînaltul

 

    • Credinţa în faptul că El, Preaînaltul, este Singurul Stăpân

 

    • Credinţa în faptul că numai El, Preaînaltul, merită toată adorarea

 

  • Credinţa în Numele şi Atributele Sale.

 

1. Credinţa în Allah Preaînaltul

 

Aceasta înseamnă să crezi că Allah Preaînaltul există, fapt dovedit de: raţiune, simţuri, naturaleţe, ca şi de Legislaţia Islamică.

 

1.Dovada raţiunii

 

allahDovada existenţei lui Allah Preaînaltul prin intermediul raţiunii este acest Univers care ne înconjoară. Universul este un sistem desăvârşit, lipsit de cel mai mic cusur, astfel încât nu vom vedea nicio nepotrivire în acest sistem:

 

“Nici Soarele nu se cuvine să ajungă Luna, nici noaptea nu poate să o ia înaintea zilei şi toate plutesc pe orbite [proprii].”

Surat Ya-Sin, 36:40

 

Este logic ca acest Univers conceput ca un sistem desăvârşit să contrazică poruncile Creatorului? Bineînţeles că nu! Aceasta ar însemna ca Universul să se fi creat de unul singur, ca şi când un lucru care nu există să creeze ceva. Fără îndoială că ceea ce nu există nu poate crea nimic. Aşadar, este imposibil ca acest Univers să se fi creat de unul singur, aşa cum nu este posibil ca acest Univers să fi apărut din întâmplare. Explicaţia este că un sistem desăvârşit nu poate apărea în urma unei simple întâmplări.

 

În acest sens, se povesteşte că un grup de atei i-au cerut lui Abu Hanifa, care era un om foarte inteligent, să le demonstreze existenţa lui Allah Preaînaltul. Acesta le-a cerut un răgaz pentru a se gândi şi apoi le-a spus:

 

“Ce părere aveţi despre un vapor încărcat cu marfă care a acostat în port de unul singur, marfa a fost debarcată de una singură fără să fie nevoie de ajutorul unor hamali şi apoi a plecat fără timonier?

 

Ateii i-au spus:

 

“Cum poţi afirma aceste lucruri incredibile şi ilogice?”

 

Abu Hanifa le-a spus:

 

“Dacă nu credeţi în ceea ce am spus eu, atunci cum puteţi să credeţi că Soarele, Luna, Stelele, Cerul şi Pământul există fără să fi fost create?”

 

Allah Preaînaltul a spus în acest sens în Nobilul Coran:

 

“Oare nu au fost ei creaţi de nimeni sau ei sunt creatorii?”

Surat At-Tur, 52:35

 

Un om simplu a fost întrebat:

 

“Cum Îl recunoşti pe Stăpânul tău?”

 

Acesta a spus:

 

“Bălegarul arată că au trecut animalele, iar urmele lăsate arată că era un trecător. Şi dacă este aşa, atunci Cerul, Pământul şi mările cu valurile lor nu indică oare existenţa unui Creator Care Aude Totul şi Vede Totul?”

 

2.Dovada simţurilor

 

Atunci când omul Îl invocă pe Allah Preaînaltul prin Rugăciuni şi i se răspunde, înseamnă că există o divinitate care aude rugile oamenilor, cărora li se răspunde. În Nobilul Coran găsim mai multe versete prin care Allah Preaînaltul a răspuns rugilor Trimişilor Săi, aleihum sallam:

 

“Şi [adu-ţi aminte de] Noe, când a chemat el, mai înainte şi i-am răspuns Noi şi l-am mântuit pe el împreună cu familia lui de spaima cea mare. ”

Surat Al- ‘Anbiya ‘, 21:76

 

“Şi [adu-ţi aminte de] Iov, când l-a chemat el pe Domnul lui: «M-a atins pe mine răul! Însă Tu eşti Cel mai Milostiv între milostivi!» ~ Şi Noi i-am răspuns şi am îndepărtat răul care-l lovise şi i-am dat lui înapoi familia lui şi încă pe atât împreună cu ei, ca îndurare din partea Noastră şi ca amintire pentru adoratori.”

Surat Al-‘Anbiya’, 21:83-84

 

3.Dovada naturaleții

 

Firea omului îl determină să spună atunci când are necazuri:

 

“O, Allah!”

 

Chiar şi ateii, atunci când îi lovesc o nenorocire, spun fără să-şi dea seama:

 

“O, Doamne!”

 

şi aceasta pentru că naturaleţea omului are nevoie de existenţa unei divinităţi:

 

“Şi când Domnul Tău a scos urmaşii din fiii lui Adam, din coastele lor şi le-a cerut să mărturisească ei înşişi, [zicându-le]: «Nu sunt Eu Domnul vostru?», au răspuns ei: «Ba da, facem mărturie!», pentru ca voi să nu spuneţi în Ziua Judecăţii: «Noi am fost fără grijă de aceasta.»”

Sura Al-‘A’raf, 7:172

 

4.Dovada Legislaţiei Islamice

 

Dovezile Legislaţiei Islamice (Divine) sunt evidente. Dacă omul ar analiza îndeaproape Legislaţia Islamică, ar constata că Cel care a trimis omenirii această Legislaţie este Stăpânul şi Creatorul Universului:

 

“Oare nu cugetă ei la Coran? Dacă ar fi el de la altcineva decât de la Allah, ar găsi în el multe nepotriviri.”

Surat An-Nisa’, 4:82

 

Perfecţiunea Coranului, fără ca versetele lui să se contrazică, unitatea Mesajului Său dovedesc că această Carte Divină este trimisă de Însuşi Allah Preaînaltul. Faptul că Islamul, la fel ca şi celelalte religii trimise de Allah subhanahu wa ta’ala, urmăresc interesele omului, este o dovadă în plus că Allah Preaînaltul este Cel Care a trimis aceste religii şi El, Preaînaltul, este Unicul Stăpân al Universului. Toate mesajele au o singură Sursă Divină şi anume Allah Preaînaltul. Din păcate, toate celelalte religii trimise de către Allah Preaînaltul au fost schimbate sau deformate, în afară de ultima Sa Religie, Islamul.

 

“(…) sunt unii dintre ei care schimonosesc (deformează) sensurile cuvintelor…”

Surat An-Nisa’, 4:46

 

2. Credinţa că Allah Preaînaltul este Singurul Stăpân (Rububiye)

 

Prin «Stăpân» avem în vedere Creatorul, Stăpânitorul (Deţinătorul), Organizatorul. Sensul credinţei, Rububiye, îl regăsim în toate aceste Atribute. El este Creatorul Care a făcut să existe din nimic tot ceea ce există în Univers:

 

“[El este] Făcătorul desăvârşit al cerurilor şi al pământului!”

Sura Al-Baqara, 2:117

 

Cel Care a creat Universul din nimic este Allah Preaînaltul. Când spunem Stăpânitorul (Deţinătorul), ne referim la Cel Care a Creat Totul şi la Cel Care Stăpâneşte Totul. Dacă vom face o comparaţie între o citire a versetului «Deţinătorul Zilei Judecăţii» şi cealaltă citire «Stăpânul Zilei Judecăţii» din surat Al-Fatiha, vom constata un sens deosebit de frumos. «Stăpânul» din a doua citire are un sens mult mai profund decât «Deţinătorul» din prima citire, deosebindu-se de ea prin dominaţie şi putere. De aceea, spunem că numai Allah este Stăpânul, aşa cum numai El, Preaînaltul, este Creatorul şi aşa cum numai El, Preaînaltul, este Organizatorul tuturor lucrurilor. Acest lucru este recunoscut chiar şi de către politeiştii, care atunci când erau întrebaţi cine este Cel care are grijă de toate făpturile Sale, răspundeau:

 

“Allah Preaînaltul este Cel Care se deosebeşte de ceilalţi prin Grija Lui faţă de făpturile Sale.”

 

“El cârmuieşte toate lucrurile din cer şi de pre Pământ. Apoi vor urca ele la El într-o zi a cărei măsură este de o mie de ani, după cum măsuraţi voi.”

Surat As-Sajda, 32:5

 

Un om simplu a fost întrebat:

 

“Cum Îl recunoşti pe Stăpânul tău?”

 

El a răspuns:

 

“Prin situaţiile de indecizie şi de schimbare a intenţiilor. Uneori, omul este foarte hotărât să facă un lucru, dar se întâmplă ca, după un scurt timp să se hotărască să renunţe la el. Uneori, prezintă interesul pentru un lucru, apoi renunţă la acea intenţie, fără motiv.”

 

Şi dacă i se va spune:

 

“Cum poţi să spui că Allah Preaînaltul se deosebeşte de creaţiile Sale prin puterea Sa de a crea, ştiind că El a atribuit această putere şi creaturilor Sale? “

 

El va răspunde:

 

“(…) Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură. Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun!”

Surat Al-Mu’minun, 23:14

 

La acest verset, se mai adaugă şi spusele Profetului Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, care a relatat:

 

“Celor care au făcut chipuri în această viaţă lumească li se va spune:
«Daţi viaţă la ceea ce aţi creat!»
Celor care au făcut chipuri în această viaţă lumească li se va spune:
«Daţi viaţă la ceea ce aţi creat!»
Răspunsul este că ceea ce creează omul nu este o creaţie adevărată, deoarece a crea înseamnă a face să existe din nimic. Omul, atunci când creează, nu face să existe din nimic, ci el transformă un lucru de la o stare la alta.”

 

De asemenea, dacă se spune:

 

“Cum poţi să spui că Allah Preaînaltul se deosebeşte de făpturile Sale prin faptul că El este Deţinătorul şi Stăpânul tuturor cu toate că Allah Preaînaltul a atribuit calitatea de a deţine (de a stăpâni) şi altora? “

 

răspunsul se află în versetul:

 

“Afară de soaţele lor şi de ceea ce stăpânesc mâinile lor drepte (…)”

Surat Al-Mu’minun, 23:6

 

Astfel, deţinerea omului a unui lucru nu este ca deţinerea lui Allah Preaînaltul, pentru că deţinerea lui Allah Preaînaltul este absolută, cuprinzătoare a tot ceea ce există, în timp ce deţinerea (stăpânirea) omului a acelui lucru este restrânsă. De exemplu, ceasul pe care îl deţin eu nu-l deţine şi altul şi invers. Mai mult, omul nu are libertatea de a face ceea ce-şi doreşte cu lucrurile care sunt în posesia sa. De exemplu, Legislația Islamică nu-i permite musulmanului să distrugă, să deterioreze lucrurile din posesia sa, doar pentru că aşa doreşte. În acest sens, Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, a interzis risipirea bunurilor şi cu atât mai mult deteriorarea lor. De aceea, teologii musulmani au hotărât, în cazul bărbatului care are soţie şi copii, însă nu ştie să-şi gestioneze banii în mod corespunzător, să fie oprit de la folosirea propriilor lui bunuri. Spre deosebire de om, Allah Preaînaltul are libertatea absolută faţă de cele pe care le deţine. El, Preaînaltul, este Cel Care dă viaţă, dă moarte, sănătate, boală, dă bogăţie, sărăcie şi face ceea ce voieşte, însă, noi suntem conştienţi că Allah nu face nimic fără înţelepciune şi fără un motiv. În concluzie, există o mare diferenţă între ceea ce este în posesia lui Allah Preaînaltul şi ceea ce este în posesia creaturilor Sale şi, astfel, am ajuns la afirmaţia noastră care spune:

 

“Allah Preaînaltul se deosebeşte de făpturile Sale prin faptul că El este Deţinătorul”, ca fiind adevărată.

 

De asemenea, Allah Preaînaltul se deosebeşte de făpturile Sale prin grija pe care o are pentru ele. Omul poate avea grijă de lucrurile sale, dar grija sa nu se aseamănă cu grija lui Allah Preaînaltul. Grija omului este restrânsă. De exemplu, omul are grijă de copilul său, dar cu toate acestea există posibilitatea ca acesta să nu-l asculte. În plus, omul poate avea grijă numai de ceea ce este în posesia lui şi de ceea ce îi permite Legislaţia Islamică. Aşadar, afirmaţia că Allah Preaînaltul se deosebeşte prin deţinerea absolută este adevărată.

 

3. Credinţa în faptul că numai Allah Preaînaltul merită toată adorarea (Uluhiye)

 

Uluhiye înseamnă a crede ca Allah Preaînaltul este Singura Divinitate şi că nu are niciun asociat în adorare. Nu-i are ca asociaţi nici pe Îngeri, aleihum sallam, şi nici pe Profeţi, aleihum sallam. De aceea, toţi Profeţii, aleihum sallam, şi Trimişii lui Allah, aleihum sallam, au propovăduit acelaşi mesaj: «La ilahe illa Allah» (Nu există alt dumnezeu în afară de Allah).

 

Allah subhanahu wa ta’ala spune în Nobilul Coran:

 

“Şi Noi nu am trimis înaintea ta niciun Profet fără să nu-i revelăm lui: «Nu este niciun Dumnezeu afară de Mine, deci adoraţi-Mă pe Mine.» ”

Surat Al-‘Anbiya’, 21:25

 

” Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: «Adoraţi-L pe Allah şi ţinet-ţi-vă departe de Taghut!»”

Surat An-Nahl, 16:36

 

Dacă o persoană a crezut în existenţa lui Allah Preaînaltul şi în faptul că El este Stăpânul şi Deţinătorul Absolut, însă, aceasta Îi face asociaţi în adorare, nu devine credincios până ce nu Îl va adora decât pe Allah Unicul şi nu-I va mai face asociaţi în adorare. Dacă se va spune:

 

“Cum putem să spunem că Allah Preaînaltul se deosebeşte de făpturile Sale prin faptul că numai El subhanahu wa ta’ala merită, ştiind că Allah Preaînaltul a atribuit şi altora adorarea?”

 

Allah subhanahu wa ta’ala spune în Nobilul Coran:

 

“Voiţi voi prin minciună alţi dumnezei afară de Allah? ”

Surat As-Saffat, 37:86

 

“Şi nu chema alături de Allah un alt dumnezeu, căci nu există altă divinitate în afară de El! (…)”

Surat Al-Qasas, 28:88

 

Răspunsul este că adoraţia atribuită altcuiva în afară de Allah Preaînaltul este falsă, de aceea, aceasta a fost negată şi respinsă prin spusele Profeţilor, aleihum sallam:

 

“Noi l-am trimis pe Noe la neamul său, căruia i-a zis: «O, neam al meu! Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi un alt dumnezeu în afara Lui!»”

Surat Al-‘A’raf, 7:59

 

“Aceasta pentru că Allah este Adevărul, iar ceea ce cheamă ei în locul Său este deșertăciune şi că Allah este Cel Înalt şi Cel mai Mare. ”

Surat Al-Hajj, 22:62

 

4. Credinţa în Numele şi Atributele lui Allah Preaînaltul

 

Tema Numelor şi Atributelor lui Allah Preaînaltul a generat dispute între diferite şcoli, care-şi susţin apartenenţa la Islam. Putem enumera principalele trei concepţii:

 

    • Recunoaşterea Numelor lui Allah Preaînaltul fără a recunoaşte Atributele Sale

 

    • Recunoașterea atât a Numelor, cât şi a Atributelor Sale

 

  • Recunoaşterea Numelor lui Allah Preaînaltul şi doar a unei părţi dintre Atributele Sale

 

Unii au exagerat, negând chiar şi Numele lui Allah Preaînaltul, spunând că Allah subhanahu wa ta’ala nu are nici Nume, nici Atribuţii. Prima generaţie de musulmani care l-a urmat pe Profetul Mohammed, salla Allahu aleihi wa sallam, şi pe companionii lui, radhi Allahu anhum, recunoaşte atât Numele lui Allah Preaînaltul, cât şi Atributele Sale, aşa cum spune Coranul Cel Sfânt:

 

“Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase! Chemaţi-L cu Ele (…)”

Surat Al-‘A’raf, 7:180

 

Aceasta este dovada existenţei Numelor lui Allah Preaînaltul.

 

În ceea ce priveşte dovada existenţei Atributelor lui Allah Preaînaltul, aceasta constă în chiar spusele Lui: «Cel mai măreţ exemplu», adică descrierea desăvârşită. Aceste două versete sunt o dovadă, care scoate în evidenţă existenţa Numelor şi Atributelor lui Allah Preaînaltul. Însă, pe lângă aceste versete, sunt multe altele atât în Sfântul Coran, cât şi în tradiţia Profetului, salla Allahu aleihi wa sallam, care atestă existenţa lor într-un mod mai explicit şi mai amănunţit. A doua şcoală recunoaşte Numele lui Allah Preaînaltul fără a recunoaşte, însă, şi Atributele Sale, spunând:
“Allah Preaînaltul este Cel care Aude Tot fără auz, şi Atoatevăzător fără văz.”

 

Aceste afirmaţii se ştie că aparţin şcolii Mu’tazila. A treia şcoală recunoaşte Numele lui Allah Preaînaltul şi o parte dintre Atributele Sale. Ea recunoaşte doar şapte Atribute, în timp ce pe celelalte le neagă. Acestea sunt: viaţa, ştiinţa, puterea, auzul, văzul, voinţa, cuvântarea. Aceştia spun că le recunosc doar pe acestea, pentru că doar la acestea au ajuns prin intermediul raţiunii. De asemenea, spun că cele existente indică existenţa, iar existenţa indică către putere şi nu este posibilă existenţa fără putere, ceea ce este o dovadă a raţiunii. De asemenea, mai spun că personalizarea indică spre voinţă, ceea ce diferenţiază Soarele de Lună, cerul de Pământ. Toate acestea conduc către voinţă şi că Cel Care le-a creat a voit ca ele să fie astfel. Aceasta este o dovadă a raţiunii. Dacă vom privi la creaţie, vom vedea că este desăvârşită, creată cu înţelepciune, iar înţelepciunea indică spre ştiinţă, pentru că neştiinţa sau ignoranţa nu duce către desăvârşire şi perfecţiune. Astfel sunt recunoscute trei Atribute: puterea, voinţa, ştiinţa. Apoi au continuat şi au spus că aceste trei Atribute nu pot exista fără viaţă, aşa că au adăugat şi Atributul de viaţă şi au mai rămas, astfel, auzul, văzul şi cuvântarea. Ei au spus că, dacă s-a dovedit că este viu, atunci cel viu nu poate să fie decât unul care aude, vede sau vorbeşte, ori unul care este orb, mut sau surd. Toate acestea sunt Atribute care arată lipsurile şi slăbiciunea, în timp ce auzul, văzul şi cuvântarea sunt aspecte ale perfecţiunii şi, astfel, au atribuit perfecţiunea lui Allah Cel Viu. Acestea sunt dovezile lor raţionale, în urma cărora au recunoscut aceste Atribute. Viziunea noastră faţă de Numele şi Atributele lui Allah Preaînaltul este de a accepta ceea ce a acceptat Allah Preaînaltul pentru Sine dintre Numele şi Atributele descrise, conform celor spuse de El, Preaînaltul:

 

“(…) Nu este nimic asemenea cu El. (…)”

Surat Aş-Şura, 42:11

 

“Nu-i faceţi, aşadar, semeni lui Allah Preaînaltul.”

Surat An-Nahl, 16:74

 

” (…) Oare mai ştii tu pe altcineva cu asemenea nume?”

Surat Maryam, 19:65

 

“(…) Nu-i faceţi lui Allah semeni.”

Surat Al-Baqara, 2:22

 

În ceea ce priveşte dovada bazată pe raţiune, putem afirma că nu este logic să se asemene Creatorul cu Creaţia Lui, chiar dacă unele atribuite sunt comune amândurora. Atât Creatorul, cât şi Creaţia există, însă Creatorul există dintotdeauna şi este Veşnic, în timp ce Creaţia poate exista şi poate să nu mai existe, ea are sfârşit aşa cum afirmă Coranul cel Sfânt:

 

“Toţi cei care sunt pe pământ sunt trecători ~ Va rămâne veşnic [numai] Allah, Cel plin de Slavă şi de Cinste.”

Surat Ar-Rahman, 55:26-27

 

Unii drept-credincioşi au spus că, dacă recităm versetul: «Tot ceea ce există pe el (Pământ) e trecător.», să nu ne oprim doar la el, ci să continuăm cu următorul verset: «Şi va rămâne Faţa Domnului tău, cea măreaţă şi generoasă» pentru a face diferenţe, în mod clar, între Creator şi Creaţie. Ce îi răspundem celui care spune că el are faţa aşa cum şi Allah Preaînaltul o are şi că nu-şi poate imagina Faţa lui Allah Preaînaltul decât asemănând-o cu faţa omului? Acest înţeles este greşit pentru că «Faţa» din acest verset este atribuită lui Allah Preaînaltul, iar Atributul este în funcţie de cui i se atribuie. Astfel, Faţa lui Allah Preaînaltul i se potriveşte Lui, iar faţa omului i se potriveşte doar lui. De asemenea, putem să-i spunem că atât omul, leul, cât şi şoarecele au faţă. Poate semăna faţa omului cu cea a şoarecelui sau a leului? Fără îndoială că nimeni nu va spune că faţa omului se aseamănă cu cea a leului sau cu cea a şoarecelui. În concluzie, atributele depind de cui i se atribuie. Aşadar, recunoaşterea Atributelor lui Allah Preaînaltul nu implică asemănarea dintre Creator şi creaturi, demonstrate atât în sursele Islamului, cât şi prin logică. Atributele lui Allah Preaînaltul nu pot fi descrise, nici nu pot fi exprimate prin cuvinte, având ca dovadă spusele lui Allah Preaînaltul:

 

“El ştie ceea ce se află în faţa lor şi ceea ce se află în urma lor, în vreme ce ei nu-L cuprind cu ştiinţa. ”

Surat Ta-Ha, 20:110

 

“(…) Şi ei nu pricep nimic din Ştiinţa Sa (…)”

Surat Al-Baqara, 2:255

 

“Spune: «Domnul meu a oprit nelegiuirile – atât pe cele văzute, cât şi pe cele nevăzute – precum şi păcatul, neîndreptăţirea [altora] sau să-i faceţi lui Allah asociaţi, de vreme ce El nu a trimis astfel de poruncă, sau să spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi.» ”

Surat Al-‘A’raf, 7:33

 

“Şi nu urma [lucrul despre] care nu ai cunoştinţă! Auzul şi văzul şi inima, pentru toate acestea vei fi întrebat. ”

Surat Al-‘Isra’, 17:36

 

Cine descrie Atributele lui Allah Preaînaltul este ca şi când ar spune în legătură cu El Preaînaltul ceea ce nu ştie. Dovada logică este că nu poate şti nimeni descrierea sau felul unui lucru fără a-l vedea sau a vedea un alt lucru asemănător lui, ori să fi avut o vestire autentică. De aceea, răspunsul unor teologi la întrebarea:

 

“Cum coboară Allah Preaînaltul în Cerul Pământului? “

 

este că Allah Preaînaltul ne-a vestit că El subhanahu wa ta’ala coboară fără să ne vestească felul în coboară. De aceea, noi trebuie să acceptăm ceea ce ne-a fost transmis şi să nu vorbim despre ceea ce nu ne-a fost transmis. Asemenea acestui răspuns este şi cel al Imamului Malik, care, la întrebarea despre felul înălţării lui Allah Preaînaltul pe tron, a răspuns:

 

“Înălţarea este ştiută, felul ei este neştiut, credinţa în acest lucru este obligatorie, iar întrebarea despre ea este o erezie. “

 

Aşadar, cine întreabă despre felul Atributelor lui Allah Preaînaltul este născocitor, iar datoria lui este să creadă în ceea ce i-a fost transmis şi să nu vorbească despre ceea ce nu i-a fost transmis.
sursa: Revista Annisaa

Source Link

Views: 0