devotiune (2 replies)

Fata in fata cu sine insusi, ca intr-o oglinda, maestrul si-a pus inca o data intrebarea “cine sint”? Apoi, privind in amanunt la chipul sau, la tasaturile fetei, la statura si imbracaminte care ii invaluie corpul, la trup, singe si oase, a zis in …

Fata in fata cu sine insusi, ca intr-o oglinda, maestrul si-a pus inca o data intrebarea “cine sint”? Apoi, privind in amanunt la chipul sau, la tasaturile fetei, la statura si imbracaminte care ii invaluie corpul, la trup, singe si oase, a zis in gind “nu sint nici asta, nici asta, nici asta...” In final a ramas un simplu “nu sint”. Marea iluzie a maestrului a fost “nu sint”.

Imi place mai mult Buddha cind spune ca totul e vid si chiar forma (vid) e vid. Dar cum traduci asta in viata? Nu e oare o detasare totala? Si cum sa distingi detasarea maestrului (Buddha) de inertia si indiferenta (“laisser faire”) omului de rind?

Aici intervine devotiunea! Ciudat sentiment, care lipseste in lumea moderna dominata de eul material(istic).

taoism esuat (2 replies)

Este indiscutabil ca taoismul este esuat azi intre 2 poli: academism si ocultism.
Fie ne este livrat de sinologi si face figura de materie muzeistica. Fie de ocultisti dubiosi si devine un limbaj pretentios si de multe ori absurd sau chiar stupid. Tao…

Este indiscutabil ca taoismul este esuat azi intre 2 poli: academism si ocultism.
Fie ne este livrat de sinologi si face figura de materie muzeistica. Fie de ocultisti dubiosi si devine un limbaj pretentios si de multe ori absurd sau chiar stupid. Taoismul este astfel mort!

Iata de ce nu ne imbie anuntul ca a luat fiinta o societate romana de studii taoiste. De pe site-ul societati desprindem pasajul simptomatic:

Quote

Studiul neconfesional asupra fenomenului daoist (texte, practica), în cadru academic, cu colaborarea unor cercetatori si profesori din domeniul studiilor daosite, a unor sinologi, antropologi etc.

lasati problemele la usa (2 replies)

Recent am citit pe un blog al unui calugar roman de buddhism (asa se intituleaza el) citeva reguli atunci cind intri in dojo. Una din ele spunea ca trebuie sa lasam grijile si problemele zilnice afara. Am scris si eu pe blog si am spus ca daca lasam gr…

Recent am citit pe un blog al unui calugar roman de buddhism (asa se intituleaza el) citeva reguli atunci cind intri in dojo. Una din ele spunea ca trebuie sa lasam grijile si problemele zilnice afara. Am scris si eu pe blog si am spus ca daca lasam grijile afara e ca si cum am merge la un pahar cu un prieten, sau la un film, teatru sau chiar am dormi. La ce bun sa mai mergi in dojo?

Ideea era ca in dojo intri ca sa inveti dharma, disciplina respectiva. Buuun, inveti, dar nu cumva ca o planta crescuta intr-o sera? La fereala de griji nu inseamna la fereala de Real? Si, revenind la simbolul plantei din sera, ati observat desigur ca gustul legumelor din sera este atenuat, ca ele isi pierd proprietatile, ca devin fade etc. Pastrind proportiile, invatatura in regim de fereala oare ce valoare (eficienta) mai are?

Sa nu va mire aceste intrebari - ele sint la ordinea zilei. Oamenii sustin sus si tare ca urmeaza o disciplina spirituala si din acel moment au pretentia sa lasam la usa problemele. Adica ceea ce trebuie prelucrat prin disciplina respectiva, ceea ce ne face viata amara.

Bogatia intelectuala si Tao (5 replies)

81.
ÃŽnteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
Vorbaria goala nu este onestitate.
Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti.

Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
Facând mult bine pentru altii, e multu…

81.
ÃŽnteleptul e onest, nu foloseste vorbe goale,
Vorbaria goala nu este onestitate.
Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti.

Înteleptul nu traieste pentru sine însusi,
Facând mult bine pentru altii, e multumit,
Cu cât da mai mult, cu atât primeste mai mult,
ÃŽn jurul lui totul se armonizeaza.
Pentru ca e pe Calea Tao în Virtute (Te).

Multi stiu cum incepe Tao te ching, dar putini stiu cum se termina...
Aici este o cheie la doua texte biblice care inttotdeauna ne pun in dificultate... "fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este imparatia cerurilor" si "mai degraba va trece camila prin urechea acului decat sa intre bogatul in imparatia cerurilor", iata:
"Cei care par cultivati nu sunt iluminati,
Cei bogati nu pot fi multumiti."
... in toate aceste paragrafe nu se vorbeste decat de un singur fel de "bogatie" , "bogatia intelectuala", adica un intelect plin de idei, teorii, cunostiinte - nimic practic...un astfel de intelect ne face sa ne simtim "bogati", a toate stiutori, etc... Si este clar ca in astfel de circumstante vorbesti mult fara sa stii nimic, cat de bine zice!

Cred ca tao te ching nu se termina degeaba asa. Pt. ca te avertizeaza oarecum ca, daca dupa ce l-ai parcurs, nu ti s-a "imbogatit" altceva decat intelectul... nu era exact ceea ce ar fi trebuit sa se intample ...