MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL Ziua de Crăciun este o zi în care creștinii comemorează nașterea lui Iisus (Pacea fie asupra lui!), figura centrală a creștinismului. Această dată este cunoscută  drept ziua de naștere a lui Iisus. Musulmanii nu cred că Iisus este Dumnezeu sau fiu al lui Dumnezeu și nu sărbătoresc în vreun fel Crăciunul. Musulmanilor […]

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

Ziua de Crăciun este o zi în care creștinii comemorează nașterea lui Iisus (Pacea fie asupra lui!), figura centrală a creștinismului. Această dată este cunoscută  drept ziua de naștere a lui Iisus. Musulmanii nu cred că Iisus este Dumnezeu sau fiu al lui Dumnezeu și nu sărbătoresc în vreun fel Crăciunul.

Musulmanilor nu le este permis să sărbătorească evenimentele și sărbătorile religioase ale nemusulmanilor, însă sunt încurajați ca din respect pentru prieteni, rude, colegi de-ai lor, să le ureze acestora sărbători fericite în aceste ocazii.

Musulmanii nu serbează Crăciunul și nu cred în natura divină a acestei zile. Ei cred ca este o zi ca oricare alta, data de 25 decembrie fiind una discutabilă și în cadrul orientărilor creștine. Tradițiile creștinilor din această zi, dar și din zilele premergătoare sau care o succedă, nu sunt respectate de către musulmani. Ei nu consumă carne de porc, nu consumă băuturi alcoolice și nu merg la biserică pentru ritualurile specifice creștinești. Credința lor rămâne puternică în valențele monoteismului și statornică în ceea ce privește unicitatea divină. Aceasta nu îi împiedică pe musulmani să îi felicite pe creștinii din anturajul lor, urându-le sărbători fericite și  adresându-le cuvinte respectuoase.

Indiferent de religia pe care o au vecinii, colegii sau rudele lor, musulmanii ar trebui să fie respectuoși și să aibă relații de prietenie și cordialitate. Este de datoria musulmanilor să arate și cu această ocazie că Islamul este religia păcii și că ceea ce îi definește pe cei supuși acestei religii este bunătatea și bunul caracter. Să fi bun nu înseamnă să fi slab în credința ta, ci din contră, înseamnă că tocmai credința ta puternică este cea care te motivează să fi bun cu cei din jurul tău și să îți împlinești îndatorirea de musulman. Trebuie să îi faci să înțeleagă că prezența ta alături de ei înseamnă foarte mult pentru tine, dar tu nu te poți întoarce la vechile tale obiceiuri precum consumul de alcool sau distracția. Ei trebuie să știe că așteptarea ta este ca ei să respecte aceste alegeri ale tale.

Ceea ce trebuie noi să facem înțeles este că odată ce noi am ales Islamul ca mod de viață, nu ar trebui să facem nimic care să contrazică principiile religiei noastre. Trebuie să facem înțeles crezul nostru familiilor noastre și faptul că noi urmăm învățăturile islamice cu privire la Iisus, și prin urmare că nu sărbătorim Crăciunul.

Musulmanii relaționează cu oamenii și interacționează social cu ei, însă nu trebuie să uite niciodată de identitatea lor unică. Această identitate înseamnă declarația lor de credință și supunere în fața legilor lui Allah, una dintre ele fiind și aceea de a nu amesteca credinței lor ceva străin religiei Lui.

MUSULMANII ȘI CRĂCIUNUL

Musulmanii nu ar trebui să împodobească brazi de Crăciun, să  participe la petreceri sau evenimente în cadrul cărora se consumă alcool sau se petrec lucruri care contravin învățăturilor islamice, iar cadourile oferite de ei vor fi conforme Islamului.

Dacă acesta va fi primul an în care implicarea noastră  în evenimentele de Crăciun va fi una inactivă, s-ar putea ca familia noastră să nu primească aceasta în mod bucuros, însă cu timpul ei se vor înțelege alegerea făcută de noi și ne vor respecta valorile.

Islamul clădește o personalitate puternică, de neclintit, statornică indiferent de circumstanțe. Islamul nu crează obstacole între nooi și părinții noștri nemusulmani, ci încurajează păstrarea bunelor relații cu ei; ei sunt cei față de care suntem datori să ne purtăm respectuos și cu supunere, atât timp cât aceasta nu presupune o nesupunere a Creatorului nostru, a lui Allah Preaînaltul.

            Noi l-am povățuit pe om [să facă bine] părinților săi, mama lui l-a purtat, [suportând pentru el] slăbiciune după slăbiciune, iar înțărcarea lui a fost după doi ani, [așadar]: „Adu mulțumire Mie și părinților tăi, căci la Mine este întoarcerea! dar dacă se străduiesc pentru ca tu să-Mi faci ca asociat altceva, despre care tu nu ai cunoștință, atunci nu te supune lor! Rămâi împreună cu ei în această lume, cu dreptate, dar urmează calea acelora care se întorc către Mine, căci apoi la Mine este întoarcerea și Eu vă voi vesti ceea ce ați făcut!” (Luqman 31:14,15)

Soucre Link

Views: 17

0Shares