după Ibn Qayyim
Un om ii spuse lui Abû Hâzim: “Care este recunostinta ochilor?” El spuse: „Daca vezi lucruri bune, vorbesti despre ele, si daca vezi lucruri rele, mentii tacere asupra lor.” El intreba: „Care este recunostinta urechilor?” El spuse: „Daca auzi un lucru bun, il accepti, si daca auzi un lucru rau, il respingi.” Apoi acela intreba: „Care este recunostinta mainilor?” El spuse: „Sa nu iei ceva ce nu-ti apartine, si sa nu te retii de la plata datoriilor catre Allah (Zakat).” Apoi el intreba:” Care este recunostinta capului?” El spuse: „Sa acumulezi stiinta in el.” Apoi el intreba: „Care este recunostinta partilor private?” El cita:
Prosternarea din recunostinta
Atunci cand Trimisul lui Allah primea vesti bune, el obisnuia sa se prosterneze (sujud) si sa-I multumeasca lui Allah. Abdur-Rahman ibn Awf (radi Allahu ‘anhu) relata: „Profetul intra in moschee unde ne aflam, se intoarse spre Qibla, apoi se prosterna si ramase in Sujud vreme indelungata. I-am spus: „O, Trimis al lui Allah, te-ai prosternat atat de multa vreme, incat am crezut ca Allah ti-a luat sufletul la El. ” El spuse: „Jibril a venit la mine cu vesti bune. El mi-a spus:”Allah spune, `Oricui trimite salutari asupra ta, Eu voi trimite saizeci de binecuvantari asupra lui, si oricine te saluta, si Eu il voi saluta pe el.`”, astfel incat eu m-am prosternat si I-am multumit lui Allah.”
(Ahmad) Sa’id ibn Mansur relata ca Abu Bakr (radi Allahu ‘anhu) se prosterna atunci cand primi vestea ca Musaylimah fusese ucis, Ka’b ibn Malik (radi Allahu ‘anhu) se prosterna atunci cand Profetul ii dadu vestea buna ca Allah il iertase.
sursa: rasarit.com
Soucre LinkViews: 0