Rotirea Pământului în jurul axei sale – partea 2

Adnan Ash-Shareef   2. Intrarea nopţii în zi şi a zilei în noapte Tu faci să intre noaptea în zi şi faci să intre ziua în noapte. Tu faci să se ivească viul din mort şi faci să se ivească mortul din viu şi Tu îl dăruieşti [cu cele necesare traiului] pe cel care voieşti […]

Adnan Ash-Shareef

 

2. Intrarea nopţii în zi şi a zilei în noapte

Tu faci să intre noaptea în zi şi faci să intre ziua în noapte. Tu faci să se ivească viul din mort şi faci să se ivească mortul din viu şi Tu îl dăruieşti [cu cele necesare traiului] pe cel care voieşti Tu, fără a ţine socoteală. (Aal ’Imran 3:27);

Aceasta pentru că Allah face să intre noaptea în zi şi să intre ziua în noapte şi pentru că Allah este Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul. (Al-Hajj: 61);

Oare nu vezi că Allah face să intre noaptea în zi şi face să intre ziua în noapte şi că El a supus Soarele şi Luna, fiecare alergând până la un termen hotărât, şi că Allah este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi? (Luqman: 29);

El lasă ca noaptea să intre în zi şi lasă ca ziua să intre în noapte. El a supus Soarele şi Luna şi fiecare aleargă către un termen hotărât. Acesta este Allah, Domnul vostru. A Lui este stăpânirea, iar aceia pe care voi îi chemaţi în locul Lui nu stăpânesc nici cât pieliţa sâmburelui de curmală. (Fatir: 13);

El face ca noaptea să intre în zi şi ca ziua să intre în noapte şi El este Ştiutorul celor dinlăuntrul piepturilor. (Al-Hadid: 6).

Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul, făcând Pământul înclinat faţă de axa sa verticală, în timpul rotirii în jurul axei proprii, introduce o parte din noapte în zi, vreme de şase luni în cursul anului, prin scurtarea nopţii şi lungirea zilei (de la 21 decembrie − cea mai lungă noapte a anului, până la 22 iunie − cea mai lungă zi din an în emisfera nordică a globului pământesc). Şi tot Domnul Prealăudat introduce o parte din zi în noapte, vreme de şase luni din an, scurtând ziua şi lungind noaptea (de la 22 iunie − cea mai lungă zi din an aproape cincisprezece ore până la 21 decembrie cea mai lungă noapte a anului aproape cincisprezece ore în emisfera nordică a globului pământesc şi invers în emisfera sudică a globului pământesc).

Şi ziua şi noaptea sunt aproape egale la 23 martie şi la 23 septembrie. Omul nu a înţeles cauzele astronomice ale creşterii nopţii şi zilei, ale descreşterii şi egalităţii lor decât după trecerea a secole de la revelaţie, adeverindu-se cuvintele lui Allah Preaînaltul:

Oare nu vezi că Allah face să intre noaptea în zi şi face să intre ziua în noapte şi că El a supus Soarele şi Luna, fiecare alergând până la un termen hotărât, şi că Allah este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi? (Luqman: 29).

3. Lungimea umbrei

Nu L-ai văzut pe Domnul tău cum a întins umbra? Şi de ar fi voit El, ar fi lăsat-o nemişcată. Apoi, am făcut Soarele dovadă pentru ea. (Al-Furqan: 45).

Lungimea şi scurtimea umbrei sau absenţa ei, în cazul lucrurilor netransparente peste care cad razele Soarelui, depinde de rotirea Pământului în jurul axei proprii, iar dacă Pământul ar sta pe loc, şi umbra ar sta pe loc. Principiul ceasului solar se bazează pe lungimea umbrei şi pe poziţia ei în diverse momente ale zilei.

4. Binefacerea deosebirii dintre noapte şi zi

Spune: «Ce credeţi voi? Dacă Allah ar aşterne peste voi o noapte nesfârşită, până în Ziua Învierii,care Dumnezeu, afară de Allah, v-ar aduce vouă lumină? Voi nu auziţi?» (Al-Qasas: 71);

Spune: «Ce credeţi voi! Dacă Allah ar aşterne peste voi o zi nesfârşită până în Ziua Învierii, care Dumnezeu, afară de Allah, v-ar aduce vouă o noapte ca să vă odihniţi în timpul ei? Oare voi nu vedeţi?» (Al-Qasas: 72).

ejp442902f5_onlineDacă Soarele şi Pământul s-ar opri din rotirea lor, jumătate din globul pământesc s-ar cufunda într-o noapte veşnică, în vreme ce jumătatea cealaltă s-ar cufunda într-o zi veşnică. Cel care a trăit un timp în zonele polare, unde ziua durează circa şase luni şi la fel şi noaptea, va înţelege mai bine binefacerea succedării zilei şi nopţii, care face parte din îndurarea lui Allah faţă de noi:

Prin îndurarea Sa, El v-a făcut noaptea şi ziua, ca să vă odihniţi şi ca să căutaţi mila Lui. Poate că voi veţi fi mulţumitori. (Al-Qasas: 73).

5. Răsăriturile şi apusurile

Nu! Jur pe Stăpânul răsăriturilor şi al apusurilor că Noi suntem în stare… (Al-Ma’arij: 40).

Perechea acestui verset o găsim în cuvintele lui Alah Preaînaltul:

Pe ziua care îl face să strălucească şi pe noaptea care îl acoperă! (Ash-Shams: 3-4).

Aici Domnul jură pe un anumit moment al zilei, adică pe momentul răsăritului Soarelui şi jură pe un anumit moment al nopţii, când întunericul acoperă Soarele, adică pe asfinţitul lui. În aceste versete sfinte, găsim, de asemenea, o dovadă a rotirii Pământului în jurul axei proprii şi în jurul Soarelui: pe parcursul celor 24 de ore ale unei zile, Soarele răsare şi apune în anumite puncte de pe Pământ, iar, pe parcursul zilelor anului, Soarele răsare dintr-un loc diferit şi apune într-un loc diferit de cel din ziua precedentă. Versetul are o semnificaţie geografică, întrucât el are în vedere zonele întinse ale Pământului, cum sunt Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat sau ţările Occidentului, aşa cum le-au descoperit şi le-au împărţit geografii ulterior. De asemenea, el are şi o semnificaţie biologică foarte însemnată, căci, comportamentul biologic al tuturor vieţuitoarelor marine şi de uscat, vegetale şi animale, creşterea, înmulţirea şi migraţia lor, este influenţat de un ceas intern care depinde nemijlocit de lumină şi de întuneric, de succesiunea nopţii şi a zilei, aşa cum am mai arătat mai sus.

6. Munţii pe care îi considerăm nemişcaţi

Şi vei vedea munţii pe care-i crezi nemişcaţi cum trec asemenea trecerii norilor. [Acesta este] lucrul lui Allah care a făcut totul desăvârşit. El este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi. (An-Naml: 88).

Ne oprim, în sfârşit, la un verset sfânt în care găsim o dovadă coranică a rotirii pământului în jurul axei proprii.

Pământul se roteşte cu făpturile de pe el cu aceeaşi viteză. De aceea, socotim, adică ne închipuim în mod eronat, că munţii stau nemişcaţi, când, în realitate, ei se mişcă, aşa cum se mişcă norii. Pentru a apropia imaginea de mintea cititorului, este de ajuns să ne închipuim două trenuri care au pornit în acelaşi moment, în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi viteză.

Pasagerul dintr-unul, când priveşte la pasagerul care stă pe acelaşi loc ca şi el în celălalt tren, şi-l închipuie că stă nemişcat.

 

 

Sfârșitul celei de-a doua părți

Soucre Link

Hits: 1

0Shares