Sinuciderea – un păcat major

  După cum se ştie, Islamul este o religie în care intenţia joacă un rol extrem de important, atât de important încât în Ziua Judecăţii ea va prevala asupra faptelor noastre. Spre exemplu: nicio faptă bună nu va fi evaluată ca fiind bună dacă intenţia cu care a fost făcută a fost alta decât de […]

După cum se ştie, Islamul este o religie în care intenţia joacă un rol extrem de important, atât de important încât în Ziua Judecăţii ea va prevala asupra faptelor noastre. Spre exemplu: nicio faptă bună nu va fi evaluată ca fiind bună dacă intenţia cu care a fost făcută a fost alta decât de dragul lui Allah Preaînaltul sau dacă nu este în concordanţă cu Coranul şi cu Sunnah .

Cum este privită sinuciderea în Islam?
Sinuciderea, după regulile islamice, este acea faptă prin care un om îşi ia viaţa cu intenţie, prin orice modalitate şi mijloc, indiferent de conjunctură.
Sinuciderea este considerată de Islam un păcat major şi este interzisă şi prin Coran şi prin Sunnah.
In sura An-Nisaaᶝ ( النساء ), verset 29 Allah Preaînaltul porunceşte:

Şi nu vă ucideţi voi înşivă! Allah este Indurător cu voi! (An-Nisaa’ 4:29)
Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Intr-adevăr acela care cu intenţie se ucide pe sine, atunci cu siguranţă va fi pedepsit cu Focul Iadului şi în el va rămâne veşnic.”  – colecţionat de Al-Bukhari şi Muslim.

In general, sinuciderile au loc ca urmare a unor situaţii defavorabile rezultate dintr-o acţiune a omului sau din voia lui Allah Preaînaltul. De exemplu: se sinucide pentru că nu poate îndura moartea copilului (moartea copilului a survenit din voia lui Allah Preaînaltul) sau se sinucide pentru că are datorii mari la bancă (conjunctură defavorabilă cauzată de propria acţiune), ori că nu a fost lăsat la discotecă (e caz real‼) sau de frica părinţilor că a luat notă mică la examen (conjunctură defavorabilă cauzată de actele altor oameni). Exemplele, desigur pot continua.

Persoanele care recurg la suicid sunt acele persoane care nu sunt capabile să înfrunte ceea ce le este dat să trăiască şi nu au încredere în Allah Preaînaltul.

După cum se poate observa: disperarea, neîncrederea în puterea lui Allah Preaînaltul, nerăbdarea, şi necredinţa sunt premise ale sinuciderii.

Unii musulmanii confundă martiriul cu sinuciderea. Desigur, aceştia nu mai pot fi numiţi musulmani deoarece ei înșiși anulează ceea ce înseamnă Islam prin faptele lor. Ei confundă martiriul adevărat, acela care duce în Paradis, cu sinuciderea ca act de război. Ei confundă Jihadul cu actul de terorism, care este complet interzis şi de Coran şi se Sunnah.

Ei cred că această acţiune (acei care se transformă singuri în bombe umane) este bună şi plăcută lui Allah Preaînaltul şi o fac în speranţa de a ajunge în Rai sau că Allah Preaînaltul le va ierta păcatele anterioare, inclusiv pe acesta al confuziei dintre Jihad şi terorism sau război defensiv cum îl numesc ei. Insă mulţi dintre ei ignoră ceea ce Allah Preaînaltul a spus în versetul 29 al surei 4 An-Nisaaᶝ ( النساء ).

De unde porneşte această confuzie, această concepţie greşită?

Ea porneşte de la un hadith în care Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) spune:

Acela care participă la Jihad pentru cauza lui Allah din propria voinţă, fără să fie constrâns, cu credinţă în Allah şi în apostolii Săi, va fi răsplătit de Allah fie cu o recompensă, fie cu o pradă (dacă supravieţuieşte) sau va fi primit în Paradis (dacă va fi ucis în luptă ca un martir). Dacă iau în considerare cât de grea este misiunea aceasta pentru cei ce mă urmează, atunci nu m-aş da înapoi de la calea oricărui Jihad şi aş fi vrut să mor ca un martir pentru cauza lui Allah şi apoi să învii şi iarăşi să fiu martirizat şi iar să învii ca să mor din nou martirizat pentru cauza Lui.”

In acest hadith se vorbeşte despre jihadul islamic, cel reglementat de Coran, iar nu de războaie personale pornite din ură sau răzbunare.

Ei interpretează greşit acest hadith, uitând că: 1.Ii este interzis unui musulman să înceapă el lupta; 2. Că cei care pleacă la luptă în Jihad, ei nu se duc acolo cu intenţia să moară (răsplata poate fi o pradă dacă supravieţuieşte) şi 3. Ii este interzis oricărui musulman să ucidă persoane fără apărare femei şi copii, (nu au arme şi nu sunt soldaţi) decât din auto-apărare, dar aceasta este altă problemă care ne abate de la subiect.
.
Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a mai spus: „oricine jură strâmb, cu intenţie, pe altă religie decât Islamul, atunci el este ceea ce spune. (ex. Dacă acela spune: «dacă nu este adevărat ceea ce spun atunci eu sunt iudeu, el este cu adevărat un iudeu» ). Şi cine se sinucide cu un fier atunci el va fi pedepsit în Iad cu acelaşi fel de fier.”
Tot Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a mai spus: „Un om s-a rănit foarte rău şi astfel s-a sinucis, în acest caz Allah va spune: Robul Meu şi-a cauzat moartea singur, în grabă, deci îi voi interzice intrarea în Paradis. ”
Un alt hadith ne spune:  „Oricine se aruncă de pe o stâncă, cauzându-şi moartea, va fi aruncat în Foc printr-o prăbuşire asemănătoare însă va fi pentru veşnicie, iar cine bea otravă şi moare din aceasta, el va duce cu sine această otravă şi o va bea în Iad pentru veşnicie, iar cine se sinucide cu o armă de fier, atunci el o va duce cu sine în Iad şi se va înjunghia cu ea pentru totdeauna. ”
Hammam bin Munabbih spunea că la Abu Huraira a auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) spunând: „Niciunul dintre voi să nu îşi ceară (îşi dorească) moartea, şi să nu o cheme înainte de vreme, pentru că atunci când unul dintre voi moare, el nu mai poate să facă fapte bune, iar viaţa unui credincios nu poate fi prelungită decât prin fapte bune.”
Anas bin maAlik ne-a relatat un hadith al Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) în care se spune: ”nimeni nu trebuie să îşi ceară moartea atunci când se află în necaz şi dacă nu există nicio scăpare atunci să spună: O, Allah! Ţine-mă în viaţă atât timp cât mai există ceva bun pentru traiul meu şi adu-mi moartea atunci când ea este un bine (o binecuvântare) pentru mine.”

Cum se procedează atunci când trebuie îngropat un sinucigaş?

Acela care s-a sinucis nu trebuie îngropat ca un kaafir. El trebuie spălat, trebuie să i se recite din Coran asupra lui şi trebuie îngropat ca un musulman, pentru că el a fost doar un păcătos, iar ceilalţi trebuie doar să caute scăpare la Allah Preaînaltul împotriva acestui păcat (sinuciderea).

Sursa: rasarit.com

Soucre Link

Views: 2

0Shares