Theresa Corbin – o feminista americancă

Theresa Corbin – o feminista americancă

 

O femeie creștină s-a convertit la islamism cucerită fiind de perspectiva acestei religii asupra statutului femeii.
 
Ştirile referitoare la ofensiva Statului Islamic neliniştesc şi alimentează animozitatea istorică dintre creştinism şi islamism. În general, la nivelul mentalului colectiv occidental se acceptă premisa că spaţiul musulman este restrictiv, ameninţător şi generator de opresiune. Totuși, nu toţi creştinii au această percepţie. Theresa Corbin, o scriitoare americană din New Orleans (SUA), a fost atrasă la islamism de concepţiile „feministe”, spune ea, ale acestei religii.
 
„Islamul s-a dovedit a fi religia care se potrivea cel mai bine cu idealurile mele feministe”, susţine Theresa, care relata într-un articol semnat pentru CNN că a luat decizia de a se converti la doar 2 luni de la atacurile din 11 septembrie 2001, când eticheta de „religie violentă” părea în ochii celor mai mulţi americani drept una perfectă pentru islamism.
 
Ceea ce a atras-o însă pe Theresa la învăţăturile predicate de Mahomed nu a fost violenţa pe care acestea o invocă de multe ori, ci, din contră, toleranţa, despre care vorbesc într-o mare măsură. „Islamul învaţă toleranţa, dreptatea şi onoarea, promovează răbdarea, modestia şi echilibrul“, susţine americanca. Femeia s-a convertit în urma unui studiu intens, pe fondul unei crize personale. Este de notat faptul că, după convertire, ea nu a simţit nevoia să denigreze creștinismul. Pur şi simplu, convingerea ei este că şi-a găsit împlinirea într-o opţiune de viaţă diferită de cea experimentată în copilărie.
 
O viaţă dăruită islamului
 
Theresa s-a născut dintr-o mamă catolică şi un tată ateu. Deși a fost educată în religia catolică, a devenit ulterior agnostică. Probabil și gândirea tatălui și-a pus amprenta asupra parcursului oscilant care i-a definit spiritualitatea până la debutul adolescenţei.
 
Theresa CorbinLa vârsta de 15 ani însă, a început să aibă primele întrebări cu privire la sensul vieţii. Acestea s-au intensificat, fapt care i-a determinat pe profesori să îi recomande „să nu-și bată căpşorul cu asta”. În răspuns, povestea Theresa, „am făcut ce ar fi făcut orice american – opusul. Mi-am bătut capul cu asta timp de mulţi ani. Am pus la îndoială natura religiei, a omului şi a universului.“
 
A urmat o perioadă lungă de studiu și de cercetare a religiilor lumii, la finalul căreia islamismul i s-a revelat ca soluţia ideală. A fost surprinsă să descopere că multe dintre preceptele religiei rezonau cu părerile ei. Pentru Theresa, zbuciumul de care a avut parte în această perioadă nu a fost inutil, descoperind o compatibilitate între noua opţiune religioasă și idealurile ei feministe.
 
Avea doar 21 de ani când a luat decizia care i-a schimbat fundamental sensul vieţii. A devenit musulmană, asumându-și rolul de apărător al imaginii noii ei religii împotriva celor care își „spun musulmani şi care distorsionează şi citează greşit religia pentru un câştig politic”.
 
Vălul islamic și feminismul
 
Pentru un creștin, purtarea hijabului este asociată cu opresiunea. Nu şi pentru Theresa, care a descoperit în această piesă vestimentară sursa adevăratei feminităţi. De aceea a declarat că poartă cu mândrie hijabul. Theresa percepe vălul tradiţional ca o eliberare. „Nu-mi leagă mâinile la spate, nu este o unealtă a opresiunii. Nu-mi blochează gândurile şi nici opiniile.”
 
În această impresie rezidă și feminismul pe care Theresa l-a identificat, unul pe care îl consideră chiar mai atractiv decât în creștinism. Are și argumente în această privinţă. Convingerea ei este că hijabul o protejează de privirile bărbaţilor, impunând respect și conservând demnitatea feminină.
 
Convertirile la islam, provocări pentru creștinism
 
Presa a evidenţiat tot mai des în ultimul timp istorii de convertiri care sunt, de fapt, asimilări în aripa extremistă. Iar unele dintre femeile cu această opţiune şi-au exprimat deschis adeziunea la islamism din considerente diferite de cele asociate profunzimii spirituale. Există însă și alte motive pentru îmbrăţișarea acestei religii, așa cum declară într-un material video chiar o româncă. Căsătoria este unul dintre elementele destul de prezente în poveștile de viaţă.
 
Miza convertirii Theresei trebuie interpretată însă după alţi parametri. În cazul ei, nu este vorba de o decizie instantanee, motivată de interese obscure, ci de o căutare intensă.
 
Filosofia de viaţă islamică este atrăgătoare pentru mulţi. O demonstrează valurile de convertiri din Franţa (chiar în ţara unde a fost interzis hijabul), Marea Britanie sau SUA (așa cum arată un video realizat de islamici).
 
Opţiunea Theresei vine ca un argument în favoarea ideii că nevoile profunde ale oamenilor nu își găsesc întotdeauna răspuns în creştinism. Poate că această situaţie ar trebui să îi alerteze pe cei care sunt responsabili de viitorul unei religii ce se scaldă în apele tulburi ale secularismului.
sursa: Semnele Timpului
Soucre Link

Views: 0

0Shares

Dumnezeu pentru mine este…

 

Nadia

As-Salaam Aleykum wa Rahmatullah wa Barakatu

Si acum sa raspund eu la intrebare… personal cred ca este cea mai grea intrebare care exista, este foarte greu de exprimat in cuvinte, dar totusi am sa incerc… pentru mine, Bunul Allah subhana wa ta’ala este TOT ce este in jurul meu: viata, natura, Univers, tot ce se afla intre Cer si Pamant.

Cateodata ma intreb, daca nu am fi cu frica de Allah subhana wa ta’ala, ce s-ar intampla cu noi? De fapt, chiar se intampla, numai crime, violuri, furturi, sinucideri, razboaie, etc.

Cum este si vorba romanului, “nu ai nici un Dumnezeu”, adica nu ai nimic, nu stii ce scop ai in viata .

Ya Rabby!!

Alhamdulillah ca stim ca Allah subhana wa ta’ala este prezent pretutindeni! De la Allah venim si la Allah ne intoarcem.
Ce e Dumnezeu?Alhamdulillah ca Allah subhana wa ta’ala ma ales in religia Lui…sunt foarte mandra ca sunt musulmana.

El este Unicul Creator, afara de care nu este alt dumnezeu, Stiutorul celor nevazute si al celor vazute, Stapanitorul, Facatorul de pace, Aparatorul Credintei, Veghetorul, Atotputernicul, Cel Preainalt, Milostivul, Datatorul de chipuri. Ale Lui sunt numele cele mai frumoase, El este Cel Puternic si Intelept.

Religia noastra este Islamul si Allah subhana wa ta’ala nu accepta de la nimeni o alta credinta in afara de Islam.

Fie ca Bunul Allah subhana wa ta’ala sa ne ocroteasca si sa ne calauzeasca spre tot ce Ii este mai drag; fie ca Bunul Allah subhana wa ta’ala sa ne asculte rugaciunile!! Amin!

 

 

sursa: rasarit.comSoucre Link

Views: 0

0Shares

O gândire similară…

Darius M.

 

nu exista dumnezeu?Acum două zile am urmărit un material video în care o animație a unui telefon inteligent ar fi negat existența vreunui creator al său… El practic atribuia acceptarea ideii vreunui creator al său cu ideea limitării în gândire, cu predecesorii săi care nu au avut acces la aceeași informație ca și el…  Ați vrea și voi să citiți „monologul” acelui telefon? Indiferent dacă este doar o situație imaginară, similititudinea cu modul de gândire al unora precum eram eu, este una izbitoare!

 

Bună! Numele meu este iPhone 6 plus.

Sunt ateu.

 Nu cred in povesti care spun ca o anume creatura cu inteligenta m-ar fi creat.

Haideti sa spunem ca nu sunt nevoit sa le cred.

Sunt doar produsul intamplarii.

Vedeti voi,

Sunt facut din metal si plastic.

Am baterie de litiu, compusa din niste minerale precum zinc, cadnium, nichel si altele.

Am DDR3 RAM construit din milioane de tranzistori si condensatori, toti aranjati in cipuri.

Am unitati de procesare centrala si grafica care contin silicon si alti semiconductori.

Flash memory.

Ecran de safir si multe alte componente.

Toate aceste elemente s-au format reciproc de-a lungul deceniilor de evolutie si selectie.

Ne stim originile si stramosii, de fapt, putem vedea pretutindeni ramasite si urme ale lor.

Povestea evolutiei lor este perfect sonora SI… iata-ne pe noi: iPhone-urile!

Asa ca, de ce naiba, as avea nevoie de povesti despre mituri care m-ar fi facut cu mainile lor?

Iti bati joc de mine?

Stii ceva?

Eu nu cred in JOBS!

Da, pot accepta drept rezonabil faptul ca dl. “Versiunea 2007” a crezut in ele, neavand  alte optiuni. 

Dar, asta era in 2007! Omul nu avea GPS pentru a se face auzit… nu-l putem invinovati!

Dar nu veni la mine in 2015 si nu-mi spune ca ar trebui sa gandim in acelasi mod!

Pentru ca eu cred ca daca procedam astfel, atunci nu mai meritam sa fim numite telefoane inteligente.

Nu-i asa?

 

sursa: truth-seeker.infoSoucre Link

Views: 1

0Shares