Categorie: Coranul și Știința

This section highlights the examples that prove the harmony and consistency between modern scientific discoveries and principles and a Book revealed more than 14 centuries ago to an unlettered man, Prophet Muhammad (peace and blessings be upon him).

Miracole stiintifice in Sfantul Coran – 3

Miracole stiintifice in Sfantul Coran – 3

 
10. Domnul a caracterizat cerul prin „cel cu drumuri”, „Pe cerul cel bine întocmit” (Adh-Dhariyat: 7) şi ştiinţa a descoperit, în secolul al XX-lea, că în stratul atmosferic şi în Univers se află drumuri şi traiectorii prin care s-a ieşit în spaţiul extraterestru şi s-a revenit pe pământ.
 
11. Coranul a stabilit numărul straturilor cerului de deasupra noastră la şapte straturi:
 
„Şi am durat deasupra voastră şapte ceruri unul peste altul” (Al-Mulk: 3);
 
„Oare nu aţi văzut voi cum acreat Allah şapte ceruri, unul peste altul?” (Nuh: 15);
 
„Deasupra voastră am făcut Noi şaptestraturi. Şi Noi nu suntem cu nebăgare de seamă faţă de creaturi” (Al-Mu’minun: 17).
 
Omul a descoperit, în secolul al XX-lea, că în stratul atmosferei terestre de deasupra noastră se află şapte straturi bine conturate şi cu drumuri. Există şapte ceruri înalte, aşa cum a spus Allah Preaînaltul: „Ta, Ha./ Noi nu ţi-am pogorât Coranul pentru ca tu să fii nefericit,/ Ci ca o chemare pentru acela care se teme [de Allah],/ [Şi ca] o revelaţie de la Acela care a creat pământul şi cerurile cele înalte” (Ta-Ha: 1-4). Ştiinţa nu ştie nimic despre ele până în momentul de faţă şi s-ar putea să nu afle nimic despre ele nici în viitor, căci ele sunt probabil situate în afara limitelor Universului – dar Allah ştie cel mai bine!
 
coran12. Ştiinţa nu a făcut distincţie între vânturi şi nori decât în secolul al XVII-lea, datorită învăţatului Decartes. In Coranul cel Sfânt, există zeci de versete, alături de numeroasele tradiţii, care fac distincţie clară între ele:
 
„Allah este Cel care trimite vânturile şi ele ridică nori, iar El îi risipeşte pe cer, aşa după cum voieşte, şi îi face pe ei bucăţi” (Ar-Rum: 48);
 
Miracole stiintifice in Coran„Pe cele care risipesc, împrăştiind,/ Şi pe cele care poartă povară” (Adh-Dhariyat: 1-2).
 
13. Rolul vânturilor de fecundare a norilor, acţiunea lor asupra condensării picăturilor minuscule din care sunt alcătuiţi norii, pogorârea ploii din ei şi cauzele producerii fulgerului nu au fost cunoscute decât în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, datorită cercetătorilor Coulier, Atiken şi Wegener. In următoarele cuvinte ale lui Allah Preaînaltul se face o referire clară la rolul vânturilor: „Şi Noi trimitem vânturile care fecundează şi trimitem apă din cer pe care v-o dăm de băut, însă voi nu o puteţi strânge” (Al-Hijr: 22).
 
14. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, cercetătorii în domeniul apei au considerat că apa din pânza freatică provine din mare, în vreme ce apa din pânza freatică provine din cer, aşa după cum a grăit Allah Preaînaltul: „Şi Noi am pogorât apă din cer cu măsură. Apoi, Noi am făcut-o să stea în pământ” (Al-Mu’minun: 18).
 
Soucre Link

Views: 1

0Shares

Miracole stiintifice in Coran – 2

Miracole stiintifice in Coran – 2

6. Indepărtarea continentelor şi expansiunea oceanelor sunt rezultatul pământului crăpat şi ele sunt două axiome ştiinţifice în geologie şi formarea continentelor şi a oceanelor, însă Coranul cel Sfânt se referă, de asemenea, la expansiunea şi întinderea pământului: „El este Cel care a întins pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d: 3);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Al-Hijr: 19); „
 
Şi pe pământ şi pe ceea ce l-a făcut întins” (Aş-Sams: 6);
 
„Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 30).
 
coran7. Ştiinţa nu a descoperit rolul pe care-l joacă munţii în asigurarea echilibrului pământului, împiedicându-l să se balanseze sau să se încline, în ciuda rotirii sale în jurul propriei axe şi în jurul soarelui, decât în secolul al XIX-lea, datorită savanţilor Eurie, Duton şi alţii, însă în Coranul cel Sfânt întâlnim câteva versete care se referă clar la rolul munţilor în asigurarea echilibrului pământului, între care:
 
„Şi munţii ca ţăruşi?” (An-Naba’: 7);
 
„Şi a aşezat pe el munţi şi râuri” (Ar-Ra’d:3);
 
„El a aşezat pe pământ munţi statornici” (Al-Nahl: 15);
 
„Noi am făcut pe pământ munţi neclintiţi” (Al-Anbiya’: 31);
 
„Şi nu am făcut pe el munţi trainici, semeţi?” (Al-Mursalat: 27);
 
„Am aruncat pe el munţi neclintiţi” (Qaf: 7).
 
8. Toţi munţii – vulcanici, calcaroşi sau combinaţi,- s-au format sub apă, datorită alunecării componentelor lor, fie de sus în mare, fie din interiorul pământului. Cuvântul „arunca” se repetă în următoarele versete:
 
„El a aruncat pe pământ munţi statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri şi drumuri” (An-Nahl: 15);
 
„A aruncat [înfigând] în pământ munţi trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi şi a risipit pe el tot felul de vietăţi” (Luqman: 10);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am lăsat să crească pe el de toate, cu măsură cumpănită” (Al-Hijr: 19);
 
„Iar pământul l-am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am făcut să crească pe el din fiecare soi minunat” (Qaf: 7).
 
9. Domnul a caracterizat cerul numindu-l „cu revenirea”, „Pe cerul cel cu revenirea” (At-Tariq: 11), adică printre caracteristicile lui se numără şi reducerea lucrurilor la starea lor anterioară, iar cerul reprezintă tot ceea ce se află deasupra noastră. Indiferent dacă limităm sensul cerului la stratul atmosferic, care se ridică deasupra pământului, sau prin el avem în vedere întregul Univers. Atât învelişul atmosferic cât şi Universul au proprietatea de a aduce lucrurile la starea lor anterioară şi acest lucru a fost descoperit de ştiinţele învelişului atmosferic, astronomiei şi Universului, în secolul al XX-lea.
Soucre Link

Views: 0

0Shares

Miracole stiintifice in Sfantul Coran – 1

Miracole stiintifice in Sfantul Coran

O serie de concluzii în legătură cu constantele ştiinţifice coranice principale referitoare la ştiinţele pământului, pe care omul le-a descoperit după trecerea multor secole de la revelaţie. Ele constituie, alături de alte constante ştiinţifice din diverse domenii ale ştiinţelor materiale şi umane, unul din aspectele miracolului veşnic al revelaţiei şi o dovadă logică ştiinţifică indubitabilă a faptului că Sfântul Coran este cuvântul lui Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul:
 
 
1. Astăzi, este general acceptat în domeniul cosmologiei că pământul şi cerurile, adică Universul în ansamblu, a fost la început un singur bloc care ulterior s-a divizat în miliarde de galaxii alcătuite fiecare în parte din milioane şi miliarde de stele şi planete, aşa cum sunt astăzi. Următorul verset sfânt face aluzie la această constantă ştiinţifică cunoscută sub numele de marea explozie (Big-Bang) de către cei mai mulţi cercetători din domeniile astronomiei şi cosmologiei şi susţinută, în secolul al XX-lea, de savantul George Ghamov şi de alţii: „Oare nu văd cei care nu cred că cerurile şi pământul au fost împreună şi că Noi le-am despărţit? (Al-‘Anbiya’: 30).
 
2. Sursa primară a apei, care acoperă aproape trei sferturi din globul pământesc, este pământul, aşa cum a spus Allah Preaînaltul: „Şi a făcut să iasă din el apa lui şi păşunea lui” (An-Nazi’at: 31) şi cum au afirmat savanţii geologi şi hidrologi, în secolul al XX-lea.
 
3. Pământul are o vârstă de patru miliarde şi jumătate de ani, iar Universul are o vârstă de aproximativ şaisprezece miliarde de ani, iar unele stele s-au format cu miliarde de ani înaintea formării pământului. Următoarele versete sfinte se referă la acest adevăr ştiinţific: „Sunteţi voi mai greu de făcut sau cerul pe care l-a înălţat El?/ El a ridicat bolta lui şi l-a orânduit pe deplin,/ El a făcut întunecată noaptea lui şi a scos la iveală ziua lui/ Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 27-30).
 
4. Adevărata formă a pământului este ovală, chiar dacă pare sferică. Coranul cel Sfânt se referă la acest adevăr ştiinţific descoperit de Newton în secolul al XVII-lea în cuvintele lui Allah Preaînaltul: „Şi pământul, după aceea, l-a întins” (An-Nazi’at: 30); „El înfăşoară noaptea peste zi” (Az Zumar: 5).
 
coranul5. Pământul prezintă crestături în scoarţa exterioară şi în celelalte părţi ale sale şi această axiomă ştiinţifică principală din geologie, care a fost exprimată de savantul Wegener şi de alţii, în secolul al XX-lea, este conţinută şi în cuvintele lui Allah Preaînaltul: „Şi pe pământul cu crăpături!” (Al-Tariq: 12).
 
Soucre Link

Views: 0

0Shares