CUVÂNTUL DE BUN RĂMAS

 Cuvantul de bun ramas al Profetului Muhammad   Rugându-se şi mulţumindu-I lui Allah, profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a spus la Arafah: „O, oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele, pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o asemenea ocazie. O, oameni! Aşa cum priviţi această lună, această […]

 Cuvantul de bun ramas al Profetului Muhammad

Rugându-se şi mulţumindu-I lui Allah, profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a spus la Arafah:

„O, oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele, pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o asemenea ocazie.

O, oameni! Aşa cum priviţi această lună, această zi, acest oraş ca fiind sacre, astfel priviţi viaţa şi proprietatea fiecărui musulman − ca o îndatorire sacră! Amintiţi-vă că veţi apărea într-adevăr în faţa lui Allah şi veţi răspunde pentru faptele voastre!

Înapoiaţi lucrurile păstrate ca zălog (amanet) proprietarilor de drept!

O, oameni! Soţiile voastre au anumite drepturi asupra voastră şi voi aveţi anumite drepturi asupra lor. Purtaţi-vă bine şi fiţi buni cu ele, căci ele sunt tovarăşele şi ajutoarele voastre! Rămâneţi fideli credinţei voastre şi nu vă însoţiţi cu şeitan!

O, oameni! Urmaţi-mă cu umilinţă, adoraţi-L pe Allah, împliniţi cele cinci rugăciuni zilnice, postiţi în luna Ramadan, daţi milostenie cu generozitate, iar dacă este posibil, duceţi-vă la Mekka! Toţi sunteţi fraţi între voi şi sunteţi egali. Niciunul nu e mai presus de celălalt decât prin devotamentul faţă de Allah şi prin fapte bune. Şi nu fiţi nedrepţi!

O, oameni! După mine nu va mai veni niciun profet şi nicio nouă religie nu se va mai naşte. Las în urma mea două lucruri: Coranul şi Sunna. Urmaţi-le şi nu vă veţi pierde drumul cel drept. Feriţi-vă de Satana şi protejaţi-vă religia! Transmiteţi cuvintele mele şi altora, pentru ca aceia la rândul lor să le transmită mai departe.

Allah, îmi eşti Martor că, iată, am împlinit mesajul Tău!”

Când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a terminat, următoarea revelaţie i-a venit:

„În ziua aceasta am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi!” (Coran 5: 3).

    Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) relatează că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a zis: „Călăuzirea şi cunoaşterea cu care Allah m-a înzestrat se aseamănă cu o ploaie torenţială care a căzut peste o bucată de pământ. Partea fertilă a pământului absoarbe apa şi face să crească din abundenţă iarba şi plantele. O altă parte, care este goală (pe dinăuntru), reţine apa şi prin aceasta Allah îngăduie oamenilor să tragă foloase. Ei beau apă, adapă animalele şi sădesc seminţe. Dar ploaia cade şi pe o porţiune de teren uscat care nici nu reţine apa, nici nu îngăduie vegetaţiei să crească. Tot aşa se poate asemăna omul care înţelege religia lui Allah şi trage foloase din învăţătura cu care m-a trimis Allah, care învaţă şi le arată şi altora, precum şi omul care nici nu-şi ridică capul în această direcţie, nici nu acceptă călăuzirea lui Allah cu care am fost trimis.”

    „Ceea ce vă dăruieşte Trimisul primiţi, iar cele de la care vă opreşte, de la acelea opriţi-vă!” (Coran 59: 7);

    „Spune: «Dacă Îl iubiţi pe Allah, urmaţi-mă şi Allah vă va iubi şi vă va ierta păcatele voastre! Allah este Iertător şi Îndurător!»” (Coran 3: 31).

sursa: www.islamulazi.ro

Soucre Link

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?                                                                                   Dr. Jasser Auda – Partea 1/4 – [1]   Unde ar trebui să se roage femeile în moschee? Unde se rugau pe vremea Profetului (pacea și binecuvântarea fie asupra sa!)?   În țările musulmane[2], moscheile care au locuri de rugăciune special dedicate femeilor rareori permit femeilor să […]

Locul femeilor în moschee: Prea multe restricții?

                                                                                  Dr. Jasser Auda

– Partea 1/4 – [1]

 

Unde ar trebui să se roage femeile în moschee?

Unde se rugau pe vremea Profetului (pacea și binecuvântarea fie asupra sa!)?

În țările musulmane[2], moscheile care au locuri de rugăciune special dedicate femeilor rareori permit femeilor să se alinieze direct în spatele bărbaților în sala mare așa cum se practica în Moscheea Profetului în timpul vieții sale.

În multe țări arabe este ceva obișnuit să se separe locul de rugăciune al bărbaților de cel al femeilor, mai ales în moscheile mici. Distanța dintre cele două spații de rugăciune variază de la o moschee la alta.

Majoritatea moscheilor în țările musulmane[3] au săli sau mici camere speciale pentru femei la subsol, la parter, într-un balcon închis sau într-o clădire anexată moscheii propriu-zise. Difuzoarele/Boxele sunt folosite pentru a transmite vocea imamului în timpul rugăciunii.

 

Cinci dezavantaje ale zonelor separate pentru femei

Problemele limitării femeilor la aceste zone sunt multiple:

În primul rând, aceste săli sunt mult mai mici decât sala de rugăciune principală și sunt de regulă supraaglomerate în timpul Rugăciunii de Vineri și la alte ocazii în timp ce zonele de rugăciune și sălile moscheii dedicate bărbaților sunt departe de a fi pline. Uneori  femeile sunt mai numeroase decât bărbații mai ales în țări unde musulmanii sunt minoritari.

În al doilea rând, aceste săli nu sunt dotate și mobilate corespunzător ca cele ale bărbaților în ceea ce privește covoarele, iluminatul și echipamentele de sonorizare. Prin urmare, femeile se simt mai puțin binevenite și mai puțin privilegiate decât bărbații.

Locurile alocate copiilor în aceste moschei sunt anexate sălilor destinate femeilor, ceea ce cauzeaza o distragere a lor de la concentrarea si dedicarea lor in timpul actelor de adorare.

Femeilor nu le este permis să intre pe poarta principală; mai degrabă ele sunt nevoite să folosească intrări laterale strâmte sau ușile din spate.

Nu în ultimul rând, acest model des întâlnit de proiectare a moscheilor dă o impresie clară vizitatorilor nemusulmani și de asemenea noilor generații tinere, bărbați și femei deopotrivă, că Islamul marginalizează și izolează femeile, în special atunci când văd sălile de rugăciune incomode, prost mobilate și zgomotoase ale femeilor.

Ei vor avea impresia că Islamul nu aprobă prezența femeilor în/la locurile de rugăciune sau că bărbații nu împărtășesc povara creșterii copiilor, sau chiar că Islamul este o religie doar pentru bărbați, așa cum susțin unii nemusulmani.

Acestea sunt doar exemple ale mesajelor negative transmise musulmanilor și nemusulmanilor prin această proiectare a spațiilor pentru femei din moschei.

 

________________

Traducere: Virginia S.

[1] http://aboutislam.net/shariah/contemporary-issues/women-area-in-mosque-too-many-restrictions-part-1

[2] Majoritar musulmane.

[3] Majoritar musulmane.

Soucre Link

Adăpostirea la Allah

  „Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, Viul, Veşnicul! Nici picoteala, nici somnul nu-L prind vreodată! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El, fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce […]

„Dumnezeu! Nu este Dumnezeu afară de El, Viul, Veşnicul! Nici picoteala, nici somnul nu-L prind vreodată! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El, fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce El voieşte. Tronul Său este mai întins decât cerurile şi pământul a căror păzire nu-I este Lui povară, căci El este Înaltul, Marele. Nici o stricăciune în Credinţă! Calea cea Dreaptă se deosebeşte de rătăcire. Cel care îl tăgăduieşte pe Taghut şi crede în Dumnezeu a apucat cea mai trainică toartă, cea care nu se sparge. Dumnezeu este Auzitorul, Ştiutorul. Dumnezeu este Stăpânul celor care cred, căci El îi scoate din întunecimi către lumină. Cei care tăgăduiesc îi au stăpâni pe Taguţi (Răzvrătiţi) care îi scot de la lumină către întunecimi, de aceea ei vor fi soţii Focului, unde vor veşnici.
(Al-Baqarah 2:255, 256, 257)
Soucre Link

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH Islamul tratează credinţa şi fapta în strânsă legătură una cu alta, considerând că pretenţia credinţei şi evlaviei, fără confirmarea lor prin faptă, este o pretenţie mincinoasă, după cum fapta care nu porneşte din credinţă şi nu urmăreşte mulţumirea lui Allah este inutilă în balanţa Judecăţii de Apoi. Credinţa asociată […]

FAPTA MUSULMANULUI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ALLAH

Islamul tratează credinţa şi fapta în strânsă legătură una cu alta, considerând că pretenţia credinţei şi evlaviei, fără confirmarea lor prin faptă, este o pretenţie mincinoasă, după cum fapta care nu porneşte din credinţă şi nu urmăreşte mulţumirea lui Allah este inutilă în balanţa Judecăţii de Apoi. Credinţa asociată cu fapta bună are ca rezultat fericirea atât în această lume, cât şi în Lumea de Apoi. Allah Preînaltul a grăit în această privinţă:

Pe cel ce face o faptă bună, bărbat sau muiere, şi este credincios îl vom dărui Noi cu o viaţă bună. Şi Noi îi vom răsplăti pe ei după faptele cele mai bune pe care le-au săvârşit. (Surat An-Nahl 16:97).

După cum a grăit Preaînaltul:

Omul va fi în pierdere, afară de aceia care cred şi împlinesc fapte bune. (Surat Al-`Asr 103:2-3).

Şi a mai grăit Preaînaltul:

Cei care au crezut în Islam, precum şi aceia dintre cei care s-au iudaizat, dintre creştinii şi sabeenii care vor crede în Allah şi în Ziua de Apoi şi vor face bine, vor avea răsplata lor de la Domnul lor. Ei n-au a se teme şi nici nu se vor mâhni. (Surat Al-Baqarah 2:62).

Asocierea credinţei cu fapta bună este menţionată în Coran de peste trei sute optzeci de ori, iar cuvintele faptă şi acţiune, împreună cu derivatele lor, sunt menţionate în Coran de patru sute şaptezeci şi cinci de ori.

Pentru a explicarea acest aspect, Muhammad Asad (un mare gânditor musulman) afirmă: ,,Islamul nu permite separarea între cerinţele morale şi practice în această existenţă a noastră… De aceea, Islamul insistă puternic asupra faptului că acţiunea reprezintă un element necesar între virtuţile morale. Fiecare musulman trebuie să se privească pe sine ca fiind personal responsabil de răspândirea tuturor formelor de fericire, după cum trebuie să se străduiască să afirme adevărul şi să combată neadevărul în toate timpurile şi pretutindeni. Confirmarea acestui lucru o găsim în următorul verset din Coranul cel Sfânt: «Sunteţi cea mai bună comunitate care a fost creată dintre oameni, căci voi porunciţi împlinirea faptei bune, opriţi de la fapta reprobabilă şi credeţi în Allah».

Soucre Link

În cautarea identității islamice – partea 1

  Ce înseamnă apartenența mea la islam? بسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَنِ الرَّحِيم Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed ﷺ, asupra companionilor săi şi a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi! Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah PreaÎnaltul şi cel mai bun exemplu este cel al […]

 

Ce înseamnă apartenența mea la islam?

بسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَنِ الرَّحِيم

Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed , asupra companionilor săi şi a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!

Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah PreaÎnaltul şi cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!

Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.

Spune Allah în Coranul cel Sfânt:

„În ziua aceasta am desăvârşit religia voastră, şi am împlinit Harul Meu asupra voastră, şi am încuviinţat islamul ca religie pentru voi!”

Voi sunteți cei cărora Allah le-a ridicat orice greutate, sunteți poporul lui Ibrahim, aleihi salem, și el v-a numit pe voi supuși (musulmani),  înaintea tuturor.

Acest verset din Cartea lui Allah îl pune pe musulman în fața identității sale și a personalității pe care ar trebui să o aibă și cu care ar trebui să se mândrească.

Avem personalitate, avem principii, trebuie să  fim responsabili față de această denumire de musulman.

Allah subhanahu wa ta’ala  ne-a ales și ne-a numit musulmani. Allah PreaÎnaltul a ales această comunitate, această ummah pe care a pus-o înaintea tuturor popoarelor, iar atunci când spunem că suntem musulmani, înseamnă că ne legăm de funia lui Allah subhanahu wa ta’ala, de Cartea Lui și de Tradiția profetului Muhammed, și doar așa putem ajunge un popor al propovăduirii și transmiterii mesajului islamului – ultimul mesaj al lui Allah subhanahu wa ta’ala.

Versetul cu care am început predica este ultimul verset ce i-a fost revelat profetului Muhammedﷺ și face parte din Legislația lui Allah subhanahu wa ta’ala. Acest islam cu care am fost binecuvântați  are un mesaj universal și constituie un exemplu pentru toate popoarele. Noi nu trebuie să plecăm capul în fața nimănui considerându-ne vinovați de faptul că suntem musulmani, fiindcă islamul nu este o problemă, o utopie, deși mulți oameni încearcă să ne determine să credem acest lucru. Am fost numiți supuși (musulmani) de Însuși Creatorul nostru, aleși și onorați de Allah subhanahu wa ta’ala.

Cu ce caracteristici deosebite am fost binecuvântați? Dacă ne uităm la viața profetului Muhammedﷺ ne vom da seama, fiindcă ceea ce a adus el este adevărul, dreptatea, sinceritatea.

Trebuie să luăm aminte de aceste lucruri, însă poporul musulman  s-a delăsat de această credință, „a scăzut” în credință, a decăzut chiar și în propria viață cotidiană, și astfel am început să simțim slăbiciune în inima noastră și să acceptăm diferite  forme contrare religiei noastre. Suntem foarte departe și foarte diferiți de generația profetului Muhammedﷺ prin faptul că versetele coranice nu se oglindesc în comportamentul nostru, și doar atunci când vom pune credință în inima și conștiința noastră, vom reuși să fim cu adevărat acel popor ales de  Allah, altfel nu vom fi decât cel mai din urmă popor.

În vremea Profetului Muhammedﷺ mulți dintre musulmani nu erau arabi, dar aceștia s-au străduit și au învățat limba arabă; de exemplu Salman, care era persan, atunci când era întrebat cine este tatăl lui, acesta răspundea: „islamul”;  la fel și Bilal, el nu era arab, însă a fost primul care a recitat Adhanul.

Islamul ne pune în fața unui adevăr: cât de apropiat ești de Allah, cât de mult îl mulțumești pe Allah subhanahu wa ta’ala?

Când  vorbim despre identitatea islamică și privim la comunitatea de musulmani din ziua de astăzi, ne întrebăm: Aceasta este comunitatea pe care profetul Muhammedﷺ a clădit-o în urmă cu 1441 de ani, aceasta este comunitatea în inima căreia profetul Muhammedﷺ a sădit credința și dragostea pentru islam, cinstea, onoarea, dreptatea și bunul comportament?

Mai regăsim această onoare la comunitatea din ziua de astăzi?

Unde și când am pierdut această onoare și această identitate?

Profetul Muhammed ﷺ a spus că se va împrăștia printre noi „immaa” – omul fără de preț, care nu are scopuri înalte, care nu mai are libertate de alegere, omul care nu mai are onoare. Acest om „immaa” nu spune că este de partea adevărului,  ci el spune că este cu oamenii, de partea oamenilor: dacă oamenii fac bine, face și el,  dacă oamenii fac rău,  la fel face și el, iar acesta nu este un musulman, acesta nu este un credincios, el aleargă doar după poftele sale lumești. Aceasta este boala de care suferă comunitatea islamică azi, și cea care ne-a determinat să îi urmăm pe alții, boala ce ne-a furat identitatea și personalitatea.

Unul din lucrurile ce au încurajat această situație este  faptul că mulți dușmani ai islamului își țintesc privirile asupra acestor principii islamice, dorind să le distrugă.

Încă de pe vremea profetului Muhammed ﷺ, când acesta a adus principiile dreptății și  credinței, dușmanii islamului și-au dat seama că foloasele lor vor dispărea și au încercat să îl îndepărteze pe profet și credincioși, să dărâme aceste principii ale islamului. De cele mai multe ori, au reușit chiar prin musulmani; au  intrat în gândurile și  sufletele lor facându-i să creadă  că islamul este o utopie, o dezamăgire care nu a adus decât răutate pe pământ, iar acest lucru s-a putut întâmpla doar datorită ignoranței și a  faptului că aceștia nu au aflat adevărul, nu și-au cunoscut credința și Creatorul, și i-au urmat prin diferite filosofii, școli de gândire care le-au inoculat ideea că adevărul este de partea lor – a celor care doresc  răul musulmanilor.

Comunitatea musulmană s-a îndepărtat de izvorul Coranului și al Tradiției Profetului Muhammed ﷺ , și astfel a decăzut din punct de vedere spiritual, educațional și al educației religioase, iar această decădere ne-a făcut să nu mai fim decât exemple negative care aduc doar rău islamului.

Cum au reușit înaintașii noștri să facă față acestor provocări, să-și apere și păstreze identitatea islamică,  într-o perioadă mult mai cruntă decât ceea ce trăim noi astăzi?

Adevăratul musulman credincios este cel care are principii islamice, care urmează dreptatea,  adevărul,  sinceritatea și devotamentul.

 

– sfarsitul primei parti –

 

Transcrierea predicii de vineri (doamna Camelia Hejou) tinuta in data 11.oct.2019

Predicator – iman Adnan Oun

Traducere din limba arabă – profesor Demirel Gemaledin – Director Liga Islamică și Culturală din România

 

Soucre Link