Category: Viziune asupra lumii

Ne schimbam numele cu unul “islamic”?

Ne schimbam numele cu unul “islamic”?

 

Cand o persoana alege sa imbratiseze Islamul, este sfatuit uneori sa faca tot felul de schimbari cu persoana lui. Unele dintre aceste schimbari sunt inutile si fara nicio baza islamica. Schimbarea numelui este o astfel de schimbare ce nu isi are sensul, si, in unele cazuri, conduce spre consecinte nu prea placute.

Noul musulman are impresia ca el va dobandi o identitate islamica prin schimbarea numelui pe care il are de cand s-a nascut cu unul pe care l-a auzit in primele generatii de musulmani. De cele mai multe ori, el alege un nume arabesc sau turcesc, desi ambele culturi sunt in minoritate in comunitatea de musulmani si nu reprezinta neaparat valori islamice. Noul musulman face acest lucru pentru a se distanta de vechea sa identitate si a se detasa si in acest aspect de actiunile si crezurile sale din trecut. Insa acest lucru nu este de dorit; noul musulman nu trebuie sa se detaseze de personalitatea sa veche, ci doar sa si-o imbunatateasca si completeze cu valori islamice. El va ramane intotdeauna acelasi individ construit in mod unic din experientele, stilul, personalitatea si preferintele sale.

Islamul nu a venit doar pentru arabi! Da, Dumnezeu a ales limba araba pentru ultima Sa revelatie pe care a trimis-o umanitatii – Coranul. Cu toate acestea, Islamul reprezinta un mod de viata si nu inseamna ca orice musulman este arab sau vorbitor de limba araba si nici ca ar trebui sa aiba un nume din aceasta cultura.

Atunci cand ne-am nascut, parintii nostri sau cei din jurul nostru au ales de cele mai multe ori nume frumoase, pe care le-au dorit sa fie percepute ca binecuvantari pentru personalitatile noastre. Este bine sa cunoastem semnificatia numelui nostru pentru ca, prin semnificatia lui, sa nu contravina unor principii islamice. Profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) nu a schimbat numele celor care se converteau la Islam si nici nu a recomandat acest lucru, cu exceptia situatiilor in care sensul numelor acelor persoane contravenea conceptului de adorare in Islam sau situatiile in care semnsul nu era unul adecvat valorilor islamice. Aceste nume neagreate de Profet erau: “Abd-uș Șams”, care semnifica literal “Adoratorul Soarelui”, “Harb” care inseamna “Lupta” sau  “Sa`b” care inseamna “Dificil”.

Astfel , cineva se poate intreba pe buna dreptate care ar fi diferenta intre numele David si Dawud, Maria si Maryam, Razvan si Radwan sau Virginia si Batul? Avem tendinta de mult prea multe ori sa privim la ceva ca fiind islamic, desi in acel lucru nu exista nimic islamic special. Ar fi bine sa diferentiem foarte clar intre cultura prin intermediul careia ne-au fost prezentate anumite informatii, si ceea ce tine de aspectele de inspiratie divina.

Diversitatea musulmanilor este atat de valoroasa si face din aceasta comunitate un mozaic de culturi de o frumusete unica. Iar unii dintre musulmani se grabesc sa zugraveasca monocolor acest tot unitar din care se desprind inclusiv pluralismul gandirilor, culturilor, ideilor si modului de intelegere al acestei marete religii.

 

 

Sursa: New-Muslims.info

 

 

Soucre Link

Views: 0

0Shares

Coranul a rupt barierele necunoscutului – 2

 

 

Câțiva dintre companionii profetului Muhammad s-au oferit voluntar să-l protejeze de necredincioși, dar când a fost revelat acest verset, el a scos capul pe ușă și le-a zis celor care-i asigurau paza: “Duceți-vă, oameni buni, de aici, căci mă va apăra de oameni Allah!” Acest verset este cea mai puternică dovadă a faptului că el este o revelație divină, căci altfel cine ar putea să afirme că un om ar fi în stare să reziste unei întregi comunități, să conteste credința ei, să disprețuiască divinitățile ei și să rămână teafăr.

coranulDiscuția despre viitor s-a desfășurat în câteva etape: etapa contemporană, pentru ca adepții mesajului, credincioșii și necredincioșii să știe că el reprezintă adevărul, și etapa viitorului îndepărtat, pentru ca toate epocile care vor urma după trimiterea Qur’an-ului să știe că el este Cartea cea adevărată a lui Allah. Pe contemporani i-a prevenit despre producerea unor evenimente în viitorul apropiat, iar lumea viitoare a prevenit-o asupra evoluțiilor care se vor produce în întregul Univers.

Dar Qur’an-ul a fost revelat într-o epocă în care, dacă minunile ce urmau să se producă în viitor ar fi fost prezentate detaliat, mintea umană nu ar fi fost capabilă să înțeleagă sensul lor la vremea respectivă. De aceea, pentru ca dreptcredinciosul să nu se îndoiască în privința religiei sale și pentru ca imposibilitatea imitării să dăinuie, Qur’an-ul a venit cu adevăruri și cu minuni care reprezintă culmi ale legilor universului. Dacă ele ar fi fost prezentate credincioșilor în vremea aceea, ar fi trecut pe lângă ei fără ca ei să înțeleagă adevărata lor semnificație științifică, dar când au fost prezentate generațiilor viitoare, acestea au înțeles natura lor extraordinară și au recunoscut că astfel de lucruri  nu puteau să fie spuse de oameni care au trăit cu mii de ani în urmă. Așadar, Qur’an-ul este, indubitabil, Adevărul trimis de Allah, iar cel care l-a trimis a fost Allah Creatorul.

Orânduiala lui Allah este deplină; ea a fost explicată cu ajutorul tradițiilor sacre (ahadith qudsiyya) și cu ajutorul tradițiilor profetice (ahadith nabawiyya). Qur’an-ul a fost comentat și explicat în vremea profetului Muhammad, astfel încât a devenit foarte limpede pentru orice om care voia să-L adore pe Allah și să trăiască pe pământ, respectând rânduielile lui Allah. “Fă!” și “Nu face!”, adică ceea ce este îngăduit (halal) și ceea ce este interzis (haram) sunt lucruri foarte clare; ceea ce este permis este clar, ceea ce este oprit este clar și religia este, de asemenea, foarte limpede. Cât privește versetele lui Allah referitoare la univers, constatăm că ele nu au beneficiat de o explicare completă în vremea profetului Muhammad, pentru ca să nu devină obligatorii pentru musulmani, întrucât ele au o semnificație care se reînnoiește cu fiecare generație.

__________________

 

Sursa: Prefața Traducerii Sensurilor Versetelor din Coranul cel Sfânt, Editura Islam.Soucre Link

Views: 0

0Shares

Călătoria sufletului după moarte – 4

 

Pedeapsa mormântului

 

Referitor la pedeaspa din mormânt, Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:

„Umma aceasta va fi încercată încă din mormânt. Şi dacă nu mi-ar fi teamă că voi nu vă veţi mai îngropa morţii, m-aş fi rugat lui Allah (swt) să vă lase să auziţi ceea ce am auzit eu.”

Sahiih Muslim.

 

De câte ori se reculegea în faţa unui mormânt, Uthmaan bin Affaan (Allah să fie mulțumit de el!) plângea de i se înnodau lacrimile în barbă şi, din acest motiv, el a fost interpelat: «Ne vorbeşti despre Rai şi Iad şi nu plângi, dar când vorbeşti despre mormânt izbucneşti în lacrimi.» El a răspuns: «L-am auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) zicând:

„Mormântul este prima etapă a Vieţii de Apoi, cine trece de încercarea lui, îi va fi foarte uşor după aceea, iar dacă nu trece, acela va ajunge în cea mai grea şi urâtă stare.” Şi tot Profetul a mai zis: „Niciodată nu am văzut ceva mai oribil decât mormântul. ”

Pentru cel în viaţă, mormântul este doar o groapă întunecată, însă pentru cel mort este fie fereastra către Paradis, fie uşa spre Iad, şi în el însuşi experimentează realitatea Lumii de Apoi.

 

Mormântul este cel mai însingurat loc şi nu există singurătate mai mare decât în el. Şi nimeni şi nimic nu îl însoţeşte pe cel mort decât numai faptele lui.

 

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis:

„Trei lucruri îl vor conduce pe cel mort, două se vor întoarce, iar al treilea va rămâne alături de el. Neamul, agoniseala şi faptele sale îl vor însoţi , dar rudele şi agoniseala lui se întorc, şi numai faptele lui rămân cu el. ”

Sahiih Al-Bukharii

 

De aceea este foarte important şi mai presus de orice împlinirea de fapte bune:

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a sfătuit:

„Feriţi-vă de Focul Iadului chiar şi cu o jumăte de curmală (dată ca milostenie).”

– In sensul că nu contează valoarea materială a ceea ce dăruieşti ci intenţia de a ajuta, indiferent de starea materială personală, cum de asemnea nu contează mărimea darului, ci perseverenţa în a dărui şi a ajuta.

 

Allah (swt) a delimitat limpede pentru toţi ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ceea ce este pemis şi ceea ce este interzis, ceea ce este adevăr şi cea ce este nălucire, şi a lăsat omului posibilitatea de a alege între acestea, dar numai pe parcursul acestei vieţi lumeşti. După moarte e deja imposibil de ales.

 

De aceea, a fi pe calea cea bună este în beneficiul celui care o alege pe aceasta, cum şi făcătorii de rău vor fi dezavantajaţi de răul pe care l-au ales.

 

mormântLa venirea morţii, omul este fără de ajutor şi slab, iar după moarte el trebuie să fie ajutat de alţii, trebuie îmbăiat, învelit în giulgiu, îngropat şi trebuie să fie invocată iertarea lui Allah (swt) pentru el.

Profetul a zis:

„Când coşciugul e gata, si este ridicat pe umeri, cel mort, dacă a fost credincios va zice: «Continuaţi!», iar dacă a fost păcătos va zice: «Vai mie! Unde mă duceţi voi pe mine!». Şi vocile lor vor fi auzite de toţi, numai de oameni nu vor putea fi auzite, căci de le-ar auzi ar cădea la pământ, fără conştiinţă.”

Sahiih Al-Bukharii

 

 

sursa: rasarit.comSoucre Link

Views: 0

0Shares