Caracteristicile timpului – partea 2

Caracteristicile timpului – partea 2

O alta afirmatie este cea a lui Al-Hasan Al-Basri, care a spus ca omul nu este altceva decat un numar de zile, iar atunci cand trece o zi, aceasta ia cu ea o parte din el.

Va veni timpul cand cei care sunt neglijenti cu privire la valoarea sa vor realiza cat de pretios si de valoros este acesta. Din pacate, va fi prea tarziu pentru a se mai putea face ceva in aceasta privinta. Onorabilul Quran mentioneaza doua situatii in care omul va regreta irosirea timpului.

time travel 2 Caracteristicile timpului - partea 2Prima situatie: Omul va realiza cat de important este timpul cand se va afla in agonia mortii. In acest moment critic, el va invoca o alta sansa si va dori ca moartea sa sa fie amanata macar pentru o foarte scurta perioada. El se va afla intr-o nevoie disperata pentru o a doua sansa de a indrepta ceea ce a pervertit si de a recupera faptele bune pe care le-a ratat.

In acest context, Gloriosul Quran spune:

O, voi cei care credeti! Sa nu va abata averile voastre si copiii vostri de la pomenirea lui Allah! Cei care fac aceasta, aceia vor fi pierduti! Si daruiti din cele cu care v-am inzestrat Noi, inainte ca moartea sa vina la unul dintre voi si sa zica el: ”Doamne, mai da-mi un ragaz pana la un termen apropiat, astfel incat sa fac eu milostenie si sa fiu dintre cei evlaviosi!”  (Al-Munafiqun: 9,10)

Oricum, raspunsul la aceasta dorinta ipocrita este ferm si definitiv, asa cum spune Atotputernicul Allah:

Insa Allah nu va mai da ragaz nici unui suflet, daca a venit termenul sau si Allah este bine stiutor a ceea ce faceti.  (Al-Munafiqun: 11)

A doua situatie: Omul isi va da seama de importanta timpului si in viata de apoi, atunci cand fiecare va fi rasplatit sau pedepsit potrivit faptelor lui, cand cei buni vor intra in Paradis, iar cei rai vor merge in focul Iadului. Numai atunci isi vor dori locuitorii Iadului sa se intoarca inca o data la viata pentru a fi drepti si pentru a savarsi lucruri bune. Dar, din pacate, acest lucru nu se poate intampla, intrucat ei si-au irosit prosteste sansa de a fi buni, iar acum a venit timpul pentru pedeapsa.

Allah Preainaltul spune:

Iar aceia care nu au crezut vor avea parte de focul Gheenei; nu vor fi ei osanditi ca sa moara, dar nici nu li se va usura chinul lor. Astfel il rasplatim Noi pe fiecare necredincios. Si ei vor striga acolo: ”Doamne, scoate-ne pe noi, caci noi vom savarsi fapte bune, nu asa precum am facut!” “Dar oare nu v-am lasat Noi sa aveti parte de viata lunga pentru ca cel care a vrut sa chibzuiasca sa poata chibzui? Si a venit la voi Prevenitorul. Deci gustati [pedeapsa voastra]! Iar pentru cei nelegiuiti nu este ajutor!  (Fatir: 36,37)

Incercarea lor este oprita de aceasta intrebare dojenitoare: “Dar oare nu v-am lasat Noi sa aveti parte de viata lunga pentru ca cel care a vrut sa chibzuiasca sa poata chibzui? Si a venit la voi Prevenitorul.- Surat Fatir: 37

In acest fel, Allah nu a lasat omului nici un motiv pentru nici un fel de scuze, oferindu-i omului destul timp pentru a indeplini poruncile Sale si pentru a se feri de ceea ce El a interzis. Asta ca sa nu-i mai mentionam pe cei care traiesc pana la 60 de ani, pentru ca ei au o multitudine de sanse de a se trezi, de a gasi calea corecta si de a se pocai. Profetul (pbuh) a spus,

“Allah nu lasa nici o scuza omului pe care l-a lasat sa traiasca pana la varsta de saizeci de ani”. (Al-Bukhari)

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul AziSource Link

Views: 118

0Shares

Existenta umana – partea a 3-a

 

time pass by Existenta umana - partea a 3-aÎnvierea este ceva nevăzut, dar real. Nu ar fi putut fi considerată astfel dacă relatările referitoare la ea nu ar fi fost pe bună dreptate atribuite lui Allah sau Trimisului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea am ignorat în această scriere relatările ale căror isnad-uri nu sunt sahih şi a căror apartenenţă la tradiţia profetică nu este demonstrată.

Am respins şi metoda celor care răstălmăcesc înţelesul textelor, a celor care şi-au folosit raţiunea pentru a le analiza, inversând ordinea lucrurilor şi transformând tema analizată într-un raţionament. Aceştia au pornit pe un drum greşit şi i-au călăuzit greşit şi pe alţii. Uneori au mers atât de departe, încât au respins multe relatări sahih referitoare la Lumea de Apoi, considerându-le absurde. Dacă ar fi studiat în profunzime, şi-ar fi dat seama că Lumea de Apoi este o lume diferită care trebuie analizată conform unor standarde diferite faţă de cele ale acestei lumi.

Am discutat pe larg acest principiu dogmatic important care constituie una dintre doctrinele de bază ale Islamului. L-am împărţit în trei teme, fiecare dintre ele fiind expusă într-o carte diferită:

  1. Al-Qiyaamah as-Sughra (Prima Înviere – numită „minoră”; învierea de după moarte) şi semnele Al-Qiyyamah al-Kubra (Marea Înviere – din Ziua Învierii);
  2. Al-Qiyyamah al-Kubra (din Ziua Învierii);
  3. Raiul şi Iadul.

Asadar, dupa cum spuneam, această lungă şi continuă existenţă umană se va sfârşi într-o zi. Va veni o zi când omenirea nu va mai exista, iar întregul univers va fi distrus. Toate stelele se vor stinge, iar valurile mării se vor opri. Toată vegetaţia se va usca, iar râurile vor seca. Totuşi această distrugere nu va reprezenta sfârşitul, ci doar unul dintre stadiile prin care omul va trece. Va veni o zi când vom fi înviaţi şi vom da socoteală pentru faptele noastre din viaţa pământească.

În final, mă rog la Allah ca această scriere să fie de ajutor, să fie doar pentru Slava Sa. Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra robului şi Trimisului Său Muhammad, asupra familiei lui şi asupra companionilor săi!

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamul AziSource Link

Views: 297

0Shares

Existenta umana – partea a 2-a

 

Credinţa că vom fi înviaţi este esenţială în îndrumarea omului pe calea cea dreaptă, deoarece omul, în adâncul inimii, iubeşte nemurirea şi viaţa eternă. Astfel, Iblis (Satana) l-a ispitit pe Adam să mănânce din pomul interzis, pretinzând că, dacă va mânca din acesta, el şi soţia sa vor avea viaţă eternă:

 „Şi l-a ispitit pe el Şeitan, zicându-i: «O, Adam, vrei tu să-ţi arăt pomul veşniciei şi împărăţia care nu piere?»” (Surat Ta-Ha: 120).

Necredinţa în învierea din Ceasul Judecăţii aduce amărăciune în sufletele oamenilor şi face ca omenirea să devieze de la calea cea dreaptă.

Unii dintre aceia care resping ideea învierii se plâng şi se lamentează pentru că viaţa lor se micşorează cu fiecare clipă care trece. Acest lucru poate conduce la izolare şi durere până în clipa morţii. Dacă ei sunt scriitori sau poeţi, îşi transpun sentimentele de tristeţe, supărarea, confuzia şi durerea în articole, cărţi sau versuri, oferind astfel consolare celor aflaţi în aceeaşi situaţie. De fapt, în modul acesta doar se sporeşte durerea, iar cel bolnav se îmbolnăveşte şi mai tare. Unii dintre cei care nu cred în înviere, fiind presaţi de fiecare secundă care se scurge, se grăbesc să-şi satisfacă plăcerile fizice de teamă că vor muri înainte să guste din toate.

Scurta noastră existenţă în această lume este foarte importantă. Calea către fericirea eternă care ne duce înspre viaţa veşnică depinde de realizarea perfecţiunii noastre şi a altora. Perfecţiunea, care ne purifică sufletele şi ne corectează faptele, are un fundament limpede, explicat de Profeţi şi de toate Cărţile Divine revelate.

Deoarece legătura dintre viaţa aceasta şi Viaţa de Apoi este foarte strânsă − precum aratul, semănatul, seceratul şi recoltatul, omul trebuie să ştie cât mai multe despre ce-l aşteaptă, să se pregătească şi să-şi trăiască această viaţă în aşa fel încât să-i fie bine dincolo. Nici chiar cele mai ascuţite minţi în cele mai profunde viziuni nu pot ridica vălul în spatele căruia se ascunde Viaţa de Apoi; noi nu avem acces la ea. Dar Allah ne-a spus unde vom merge după această viaţă şi care este cursul inevitabil al vieţii. Viaţa de Apoi şi viaţa de pe pământ sunt menţionate împreună pentru că sunt inter-relaţionate şi pentru ca sufletele să se menţină pe calea cea dreaptă într-o lume unde o TIME PASSING facebook Existenta umana - partea a 2-amulte creaturi, oameni şi djinni, se străduiesc să-i îndepărteze pe oameni de la calea lui Allah.

Despre informaţiile pe care Allah ni le-a oferit referitor la ziua neştiută în care Îl vom întâlni trebuie să se vorbească clar şi în detaliu, în aşa fel încât omul să fie încurajat în credinţa sa (yeqiyn).

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamul AziSource Link

Views: 213

0Shares