Violenta in zilele noastre – 2

Zainab Alwani

 

Învățăturile coranice delimitează clar rolurile sexelor și relațiile prin concepte majore ca:

 

  1. Zawjia (împerecherea), care stabilește egalitate și cooperare: „O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

 

  1. Wilayah (Protectorii unii altora) Coranul conturează relația dintre bărbați și femei ca parteneri (awliya) unii altora în stabilirea unei familii sănătoase și a unei societăți drepte. Conceptul de wilayah a fost explicat în Surat At-Tawbah și pus în practică de către Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Conceptul de wilayah stabilește că bărbații nu sunt superiori femeilor, fiindcă Allah le poruncește ambelor sexe să se ghideze unii pe alții și să se țină sub control unii pe alții. Coranul spune în Surat At-Tawba, versetul 71, „Dreptcredincioșii și dreptcredincioasele își sunt aliați unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] și se supun lui Allah și Trimisului Său. Cu aceștia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [și] Înțelept [‘Aziz, Hakim].”

 

  1. Qiwama, în care Coranul îi însărcinează pe bărbați să fie responsabili financiar pentru familie[1]; astfel femeile sunt libere să aibă grijă de familie și să educe copiii, fără a avea stresul câștigării unui venit. Pe când bărbații sunt obligați să lucreze în afara casei pentru a-și întreține familia, femeile pot alege dacă să lucreze sau nu în afara casei, depinzând de circumstanțele individuale ale familiei. De asemenea, fiecare sex are calități speciale care îi permit mai bine să îndeplinească un anumit rol; când acel rol este îndeplinit, atunci societatea ca un întreg funcționează mult mai efectiv.[2]

Islamul învață că toți oamenii sunt creați egali în valoare și merite indiferent de rasă, etnie, sex sau clasă socială:

„ O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

Este important să facem o distincție aici între a fi identic și a fi egal. Islamul recunoaște că bărbații și femeile au diferite abilități și puteri care se completează unii pe alții. Ei diferă fizic și emoțional, dar diferențele dintre ei nu fac ca un sex să fie superior celuilalt. Pe când bărbații și femeile sunt considerați egali în fața lui Allah, ei au roluri diferite de îndeplinit în viața lor, căutând să trăiască conform Voinței lui Allah. Însă, un rol nu are o valoare mai mare față de celălalt, fiindcă atât bărbații cât și femeile trebuie să fie parteneri pentru a avea familii și societăți sănătoase.[3]

Pentru a pune asta în practică, Coranul abordează chestiunile următoare în detaliu: structura familiei, rolurile sexelor, moștenirea, regulile de mahram, legile căsătoriei și ale divorțului, reconcilierea și chestiunile financiare. Coranul și tradiția Profetului evidențiază legătura dintre dreptate și pietate, socoteala în fața lui Allah, și semnificația luării măsurilor preventive pentru a evita nedreptatea și asuprirea.

Coranul recunoaște că, istoric vorbind, în multe societăți bărbații aveau putere asupra femeilor. În societatea preislamică din Arabia, de exemplu, multe femei aveau sau nu foarte puține bunuri, statut, și/ sau drepturi. Prin urmare, bărbații (soți, tați, frați sau tutori) au fost avertizați să nu le facă rău femeilor sau să profite de ele în vreun fel atât în Coran cât și în tradiția Profetului. În momente de conflict sau dezacord, li s-a repetat mereu să fie conștienți de Allah în luarea deciziilor și alegeri.[4] Aceste aduceri aminte evidențiază relația de ierarhie dintre fiecare individ și Allah, care ajută la îndrumarea fiecărei relații omenești.[5]

Din păcate, multe societăți care sunt predominant musulmane au valori culturale care se contrazic cu această înțelegere a egalității. În unele culturi, femeile au o poziție inferioară evidențiată de drepturile legale limitate sau participarea limitată în societate. Pe de altă parte, occidentalii pot vedea poziția femeilor din alte țări ca inferioară doar pentru că este diferită față de poziția femeilor din societățile occidentale. De exemplu, femeile musulmane pot alege să nu lucreze în afara casei în anumite societăți musulmane. Asta din cauză că adesea ea nu are nevoie să lucreze și deoarece este obligația morală și socială a soțului să o întrețină. Prin a nu lucra, ea poate profita de dreptul său de a fi întreținută și să se dedice mai mult și cu devotament îngrijirii copiilor săi sau prin contribuția la societate prin activități sociale. În acest caz, se poate să fie de fapt o poziție de onoare și respect de a nu lucra în afara casei, conștientizând că fiind mamă și gospodină sunt adevărate slujbe.[6]

 

 

[1]„ Bărbații sunt proteguitori ai muierilor, datorită calităților deosebite cu care i-a dăruit Allah și datorită cheltuielilor pe care le fac din bunurile lor”. (An-Nisa: 34).

[2] Vezi Salma Abugideiri și Zainab Alwani, Ce Spune Islamul despre Violența Domestică: Un Ghid de Ajutorare al Familiilor Musulmane; (FAITH 2003).

[3] Idem.

[4] Vezi Surat At-Talaq 1-12 pentru detalii referitoare la separare, divorț, reconciliere, pedeapsă pentru răufăcători și răsplată pentru cei care respectă legile lui Allah.

[5] Idem  21.

[6] Idem 24.

 

 

Text preluat din cartea Femeia musulmana, editata si publicata de Asociatia Surori Musulmane.Soucre Link

Hits: 0

0Shares

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

 

De exemplu, Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obișnuia să primească delegații de femei care își prezentau cazurile lui. Printre ele se afla Asma bint Yazid al-Ansari, care era o femeie directă. Ea obișnuia să vorbească și să argumenteze în numele femeilor musulmane, prietenele ei, și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obișnuia să o încurajeze și își exprima admirația pentru personalitatea ei puternică.15 Soțiile lui, în special Umm Salama și Aișa (Allah să fie mulțumit de ele!) nu au ezitat niciodată să întrebe ce le preocupa și să își expună gândurile, oricând simțeau că e necesar; și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a admirat această atitudine.

De fapt, odată, el s-a bazat pe sfatul uneia dintre soțiile sale, Umm Salama, pentru a rezolva o problemă care dezorientase musulmanii într-un punct crucial în istoria islamică. Umm Salama, cu înțelepciunea, prudența și buna judecată l-a ajutat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) să rezolve problema, astfel evitând o situație care ar fi divizat comunitatea și ar fi slăbit misiunea Profetului.

Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!), renumită pentru inteligența și spiritul ei, a fost învățată de către Profet să întrebe, discute, argumenteze și să corecteze. Când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a părăsit această lume, ea deja devenise o mare savantă și obținuse poziția de judecător religios. Arwa ibn Zubayr spune: „Nu am văzut pe cineva care să cunoască mai bine Coranul, dintre cele permise și interzise, dintre cele obligatorii, dintre cele ale jurisprudenței, dintre cele ale medicinii, dintre cele ale poeziei, dintre cele lingvistice, dintre geneaologie decât Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!).

Ea a fost acceptată ca o autoritate religioasă pe timpul califatului lui Abu Bakr, Omar și Osman (Allah să fie mulțumit de ei!). Ei obișnuiau să o consulte foarte des și să îi ceară sfatul dacă erau puși în fața unor chestiuni dificile. Dacă ei nu erau de acord cu ea, soluția pe care ea o recomanda se dovedea a fi cea corectă și atunci era acceptată. De asemenea, a dat un verdict în favoarea unui companion împotriva altuia și la un moment dat ea i-a criticat și corectat. Abu Musa al-Așari spune: „Nu ne contraziceam niciodată asupra unui hadis fără a merge la Aișa și a găsi rezolvare și răspuns la ea.” Elocvența și calitățile ei au fost descrise cu următoarele cuvinte: „Am auzit discursurile califilor Abu Bakr, Omar, Osman și Ali. Dar cuvintele care ies dingura Aișei au o calitate și o excelență care nu există în cuvintele  altcuiva”.

Femeile musulmane – trecut si prezent part 1

Hafsa, fiica celui de-al doilea calif Omar (Allah să fie mulțumit de el!) și una dintre soțiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost de asemenea foarte activă în chestiunile publice. Înțelegerea și orientarea ei erau foarte des căutate de către companioni. De exemplu, odată, tatăl ei a consultat-o înainte de a lua o decizie referitoare la limita timpului pe care un bărbat putea să stea departe de soția sa. (De asemenea, după consultările cu alte femei, el ori a modificat sau anulat decizii pe care le considera contra intereselor femeilor.)

Hafsa, mai mult, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația politică imediat următoare după asasinarea tatălui ei. Pe când el era pe patul de moarte, ea l-a grăbit pe fratele ei Abdullah să discute chestiunea cu tatăl lor și să asigure o tranziție lină și pașnică. De asemenea, a jucat un rol crucial în convingerea fratelui ei, care nu dorea să se implice în conflictul care izbucnise între Ali și Muauiyah, să participe la arbitrajul care fusese stabilit pentru a discuta conflictul și a-l soluționa pașnic și amiabil.Soucre Link

Hits: 0

0Shares

Femeile musulmane, trecut si prezent – 2

Femeile musulmane – trecut si prezent part 2

Contrar imaginii tradiționale a femeii care era izolată și oprimată, femeile din perioada islamică timpurie au participat la conflictele armate, fie prin pregătirea mâncării, distribuirea apei și îngrijirea răniților sau fiind o parte crucială în lupta propriu-zisă, atunci când era nevoie. Printre multele exemple de femei care au luat parte activ la lupte a fost Safiia, o mătușă a Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), care a apărat o cetate în Medina în timpul Bătăliei Șanțurilor. Ea a observat un intrus care pătrunsese în cetate; a reușit să îl omoare înainte de a face vreun rău copiilor și femeilor.

De asemenea, femeile au atins poziții de înaltă responsabilitate, cum a fost cazul cu al-Șafa care a fost numită de al doilea calif Omar (Allah să fie mulțumit de el!) ca inspector al magazinelor din Medina. Implicarea lor în politică, mai departe, s-a manifestat prin faptul că ele erau alerte și opuse activ oricăror conducători despre care ele credeau că deviază de la implementarea principiilor islamice și menținerea unei societăți drepte. Două exemple pot fi amintite în acest context. Primul, este un caz al unei femei care în mod public i s-a opus lui Omar pentru că aprobase o lege de restrângere a dotei femeilor. El a fost obligat, după ce și-a recunoscut greșeala, să abroge acea decizie.

Al doilea caz a fost acela al Aișei care a crezut că era în dreptul ei să îl înfrunte pe cel de al patrulea calif, Ali (Allah să fie mulțumit de el!) și să îl certe pentru ca nu reușise să îi găsească pe ucigașii lui Osman. Ea a condus o armată care includea companioni renumiți precum Talha și Zubair și a dus o luptă care a fost numită Lupta Cămilei, din cauza cămilei pe care o călărea. Influența femeilor în chestiunile publice a atins punctul culminant când activitățile lor de protejare și acordare a imunității de pedeapsă au fost aprobate de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). El a aprobat și acceptat toate cazurile de protecție (Ijara) autorizate de femei, acest lucru fiind o indicație clară a Profetului și a comunității despre abilitățile și capacitatea femeilor de a judeca înțelept și să acționeze responsabil chiar și în chestiuni de mare importanță ale stabilității și securității statului islamic.

Există multe exemple în care femeile au acordat protecție sau azil, iar Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) le-a susținut. A fost relatat că Profetul niciodată nu s-a opus sau a refuzat vreun azil extins până la dușmani de către femei.

Femeile musulmane – trecut si prezent part 2

Trebuie subliniat că nivelul înalt al activităților politice și sociale realizate de către femei în perioada islamică timpurie nu ar fi putut fi dobândite fără îndeplinirea a trei factori importanți și corelați: primul, recunoașterea abilității politice sau a competenței femeilor. Cum am văzut mai înainte, femeile erau considerate cetățeni cu drepturi depline, apte de a participa la toate activitățile politice (incluzând bay’a, șura, acordarea de azil, participarea la lupte și deținerea de poziții însemnate) și într-adevăr li se permiteau aceste lucruri; al doilea, această recunoaștere sau confirmare a luat avânt când femeile au devenit conștiente politic sau conștiente de responsabilitățile lor în societate.

O conștiință pe care Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a angajat să o înalțe și să o promoveze printre toate femeile. Acest lucru s-a întâmplat prin învățarea femeilor să studieze și prin încurajarea lor de a participa la adunările publice (în mod special la cele două sărbători, care adesea aveau loc în moschei) chiar și când ele erau în perioada menstruației, aceasta fiind o dovadă că în pofida faptului că femeile în anumite momente erau scutite de la actele de adorare zilnice obligatorii, faptul nu a dus la o diminuare în obligația lor de a participa la adunările anuale publice. Din contră, ele erau indemnate să participe la sărbători și la Rugăciunea de vineri (Juma), care erau considerate ca întâlniri politice generale, în timpul cărora chestiuni importante, care priveau întreaga națiune, erau discutate și dezbătute.

Acest fapt a oferit un nivel minim de conștiință politică și socială necesară pentru majoritatea dintre ele, mai ales celor care din cauza responsabilităților casnice nu puteau participa la Rugăciunea de vineri. Pentru a obține un beneficiu maxim pentru ele, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obișnuia să le sfătuiască și să le călăuzească, în mod special atunci când a auzit că ele nu au putut să îl audă bine în timpul unei predici de Eid.Soucre Link

Hits: 0

0Shares