Tag: comert

Coranul și viața comercială a musulmanilor – 2

 

Dan Michi

 

4594952452În această perioadă, Nobilul Coran, de asemenea, ne reamintește că, deși arabii, în special quraișii, duceau o viață nomadă, ei desfășurau activități comerciale. Astfel, iarna și vara caravanele quraișilor se deplasau la intervale regulate în regiunile sudice și nordice, dând naștere celei mai prolifice îndeletniciri meccane, civilizatoare și unificatoare, în același timp. În capitolul Quraiș, putem citi :
Pentru obiceiul1 [neamului] Quraiș,
Obiceiul lor pentru călătoria de iarnă și cea de vară2,
Sa-L adore ei pe Stăpânul acestei Case,
Care-i hrănește, păzindu-i de foame și-i ferește pe ei de spaimă! (106 : 1-4)
Practica utilizării unor false unități de cântărire și măsurare, precum și de schimb monetar, este un alt domeniu condamnat în Nobilul Coran. Aceasta ne demonstrează că arabii sau alte nații desfășurau zilnic afaceri condamnabile, o asemenea incriminare indicând că tuturor musulmanilor le este interzisă implicarea în orice tip de tranzacție ilegală. Următoarele versete meccane referitoare la acest subiect se doresc a fi o atenționare deopotrivă a musulmanilor și celor care nu sunt musulmani. În capitolul intitulat al-Mutaffifun (“Celor care înșeală la măsură”), Nobilul Coran utilizează cuvinte încărcate de semnificație împotriva celor care sunt lipsiți de etica comerciantului :
Vai acelora care înșală la măsură3,
Aceia care, dacă li se măsoară de către [alți] oameni, voiesc măsură întreagă,
Însă atunci când ei măsoară și cântăresc, dau mai puțin !
Oare nu cred aceia că ei vor fi înviați
Întro Zi mare,
O Zi în care oamenii vor sta înaintea Stăpânului lumilor ?4 (83 : 1-6)
 Camăta (riba) a fost interzisă de la bun început, în perioada meccană, prin versetul :
Ceea ce voi dați cu camătă pentru ca să se mărească pe seama averii oamenilor nu va spori la Allah, însă aceia care oferă Dania [Az-Zakat], dorind Fața lui Allah, aceia vor avea îndoit. (30 : 39)
———-
1. Pentru convențiile lor de asigurare a călătoriilor, ori pentru tratatele încheiate cu țările vecine și căpeteniile triburilor, a se vedea capitolul 1.
2. Caravanele lor călătoreau iarna spre partea sudică și Yemen, iar vara se îndreptau spre nord și Siria. Conform lui Hitti, Istoria arabilor, Londra, 1985, p.30, în aceste călătorii quraișii au căpătat experiență de drum, devenind buni negustori și îmbogățindu-și zestrea de cunoaștere a lumii și artelor. De asemenea, limba pe care o vorbeau s-a transformat întrun mediu sofisticat de exprimare literară.
3. Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, p.777 : “Motivul revelării : S-a relatat că ibn Abbas a zis : Când a venit Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !) la Medina, negustorii din acest oraș erau dintre cei care înșelau cumplit la măsură. Allah Preaputernicul și Preaînaltul a revelat atunci Vai acelora care înșală la măsură și după aceea au măsurat ei cu dreptate”.
4. A se vedea și 6 : 152, 7 : 85, 11 : 84-85, 17 : 35, 26 : 181-182.
sursa: economie-islamica.blogspot.com
Source Link

Views: 0

Coranul și viața comercială a musulmanilor – 3

 

Dan Michi

 

sobia2În perioada medinită dispozițiile coranice referitoare la tranzacțiile comerciale s-au inmulțit, devenind mai complexe, cu precădere după ce musulmanii au devenit o comunitate (umma) guvernată de o constituție proprie1 și condusă de însuși Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !). În toată această perioadă de afirmare legislația islamică a fost bine definită de un set generos de reguli, tânăra societate islamică punând bazele propriului sistem legislativ și a instituțiilor comerciale care să-l implementeze în practica de afaceri. În plus de aceasta, musulmanii au început să vină în contact cu comunitatea evreiască din Medina, precum și cu străinii din afara orașului, ceea ce a determinat revelarea în Nobilul Coran a noi reglementări și dispoziții legate de orice nouă situație care putea să apară. O astfel de dispoziție este și :
 Răspândiți-vă pe pământ și căutați harul lui Allah.  (62 : 10)
De altfel, capitolele medinite stipulează diferite restricții. De exemplu, este făcută distincția dintre voința părților contractante, bazată pe buna-credință, care este permisă2 și camătă (riba), care este nepermisă. În Nobilul Coran se spune :
Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Zia de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins de Șeitan și această [pedeapsă] pentru că ei zic : Și negustoria e ca și camăta, în vreme ce Allah a îngăduit negoțul, dar El a oprit camăta. Cei cărora le vine povață de la Domnul lor și se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte și lucrul lor este la Allah [pentru judecată], dar cei care o fac mai departe, aceia vor fi oaspeții Focului și ei în el vor rămâne veșnic.
Allah nimicește camăta și sporește milosteniile. Allah nu-l iubește pe necredinciosul păcătos ! (2 : 275-276)3
Iar în alte versete citim :
O, voi, cei care credeți ! Fiți cu frică de Allah și lipsiți-vă de restul de camătă ce v-a mai rămas [la oameni], dacă sunteți credincioși !
Dacă nu o veți face, vi se vestește război din partea lui Allah și a Trimisului Său. Însă dacă vă veți căi, veți avea banii voștri [mai puțin camăta]. Nu nedreptățiți și nu veți fi nedreptățiți !4 (2 : 278-279)
Conform acestor versete citate din Nobilul Coran, pentru cămătorie există o dublă pedeapsă : pe de o parte, pierderea binecuvântării divine, în această lume, iar pe de altă parte, suportarea torturii Iadului, în lumea de dincolo. Plecând de la această realitate, odată cu interzicerea cametei, obținerea câștigurilor permise este ridicată chiar la rangul de obigație5. În afară de camătă, Nobilul Coran mai interzice și jocul de noroc6, mita7, consumarea averii altuia pe nedrept8. Există, de asemenea, o restricție care rezultă, și anume încetarea negoțului în timpul rugăciunii comune de vineri9, el fiind permis înainte și după aceasta, exact cum este permis și în timpul pelerinajului la Mecca10, conform binecunoscutului obicei preislamic din al-Hijaz.
———-
1. Pentru mai multe informații despre comunitatea musulmană și Constituția din Medina, a se studia și Muhammad Hamidullah, Prima constituție scrisă din istoria omenirii, Lahore, 1975.
2. Coran 4 : 29
3. Coran 3 : 130
4. Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, p.108 : Motivul revelării acestui verset a fost că atunci când s-a interzis camăta unii oameni au spus : “Profetule, dar sunt unii dintre noi care au împrumutat deja.” Și atunci s-a pogorât versetul.
5. Coran 2 : 168
6. Coran 5 : 90, 2 : 219
7. Coran 2 : 188
8. Coran 4 : 29
9. Coran 62 : 9-11
10. Coran 2 : 198
sursa: economie-islamica.blogspot.ro
Source Link

Views: 0

Dar al-Nadwa și capitalul meccan

  Dan Michi   După spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața […]

 

Dan Michi

 

old caravanesDupă spusele unor învățați, nomazii acelor timpuri au căutat Mecca pentru bunurile aduse aici din diferite locuri. Până la sfârșitul sec. al VI-lea meccanii au câștigat controlul întregului comerț din Peninsula Arabă și regiunile învecinate, cu toate că existau și alte centre comerciale regionale.1 Astfel, ei au obținut supremația în fața târgului de la Ta’if, un alt important centru comercial și financiar.

În acea perioadă locuitorii Meccăi erau caracterizați printr-o anume naturalețe arabă în conduită, dar și în capacitatea de a asimila o cantitate apreciabilă de cunoștințe în urma contactelor cu ceilalți membri ai triburilor arabe, cu romanii, sasanizii și abisinienii, în special în materie comercială și de relații diplomatice.

Printre cei mai influenți meccani putem găsi oameni de afaceri cu fler speculativ, buni manipulatori ai creditului, în special al împrumuturilor cu dobândă, într-o permanentă căutare de afaceri profitabile oriunde în regiune. Activitățile financiare s-au extins nu doar în sânul meccanilor, ci deopotrivă la figurile reprezentative pentru triburile din afara orașului.

În Mecca s-a pus problema înființării unei instituții care să vegheze la aplicarea tratatelor sau înțelegerilor comerciale. Astfel, Senatul sau Consiliul Suprem (Dar al-Nadua), în ciuda autorității morale cu care era înzestrat, a fost implicat în chestiuni de planificare și îndrumare comercială a comunității, fiind și beneficiarul profiturilor obținute din expertizele făcute.

Dar al-Nadua era punctul de plecare pentru caravanele din Mecca. Toate taxele comerciale erau colectate prin intermediul unui birou deschis în acest scop. De asemenea, în magazinele meccane, pe lângă cărțile pentru contabili, se găseau atât instrumente pentru măsurarea și verificarea plăților în orice tip de tranzacție, cât și cântare pentru bunuri.

Monedele aflate în circulație pe piață nu erau numeroase, fiind completate cu metale prețioase, lingouri de aur și argint și praf de aur (tibr). În această situație, instrumentele de măsurare puteau să determine valoarea. În cazurile mai complexe sau delicate se putea apela la serviciile unui cantaragiu expert (uazzan).

Capitalul meccan se bucura de o viteză ridicată de circulație, oamenii de afaceri beneficiind de resurse nelimitate în activitățile de creditare. Agenții comerciali, asemenea marii majorități a populației, trăiau din credit sau împrumuturi, în acest timp practicându-se pe scară largă contractul tip mudaraba. Era vorba de un parteneriat în care se investea o anumită sumă (capital). Ca urmare a flexibilității acestei forme de asocieri, oricine putea să participe, inclusiv săracii, și să contribuie cu oricât, chiar și cu o jumătate de dinar (un nashsh), însă partea leului revenea unui grup restrâns de antreprenori.

 

 

1. În afară de Mecca, ‘Ukaz era un alt centru comercial situat între Mecca și al-Ta’if, care găzduia, deopotrivă, întâlniri de afaceri și științifice

 

 

sursa: economie-islamica.blogspot.com

Source Link

Views: 1