Terorismul

  Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e  o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au […]

 

Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e  o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au devenit ceva obisnuit.

Astfel este natura universala a violentei fara limite . “Terorismul” este considerat ca una din primele bariere impotriva pacii si sigurantei societatii in care traim.  Termenul “terorism” a devenit des intalnit  doar de putine decenii. Unul din rezultatele negative legate de utilizarea acestui termen  nou, este ca limiteaza definitia de terorism a acelor mici grupuri sau indivizi. Intr-adevar, terorismul este o problema globala manifestata in diferite forme , in afara oricarui stereotip.

Sunt acei care atribuie putina valoare vietii omenesti si gandesc ca au puterea de a dispune, asemenea indivizi exista in fiecare strat social. Poate fi vorba de un functionar dezamagit ce ucide colegii sai cu sange rece sau un cetatean asuprit intr-o tara ocupata ce exprima furia sa, facand explodarea unui autobuz scolar plin cu copii inocenti;acestia sunt teroristii. Paradoxal, sunt chiar politicieni  ce profita de opozitii stramosesti intre etnii diferite, pentru a intari pozitiile lor. Presedintele ce ordona bombardarea de orase intregi si Consiliile supreme ce “sufoca”  milioane de civili ducandu-i la moarte, manipuland arma ilegala a sanctiunii si sunt rar pedepsiti pentru crimele lor impotriva omenirii.

Aceasta este definitia terorismului, care a condus ca musulmanii sa fie asociati cu manifestari de distrugere si groaza. Consecinta unei asemenea asocieri, este transformarea acestor musulmani in victime de violenta si groaza. Cateodata, Islamul  chiar este  responsabil de manifestarile  faptuite de cei nemusulmani. Cum este posibil ca Islam, lumina caruia a permis Europei iesirea din secolele intunecate, sa devina acum responsabil de epoca groazei?  Ar putea vreodata o credinta ce are mai mult de un miliard de discipoli in toata lumea,  dintre care mai mult de 7 milioane in America, intr-adevar sa sustina crime si mutilatii de persoane nevinovate? Ar putea Islam a carui nume simnifica “pace”si “supunere lui Dumnezeu”, sa incurajeze credinciosi sai sa lucreze pentru moarte si distrugere? Este oare posibil?

Importanta vietii umane:

Sfantul Coran zice:

(. . . ) Nu ucideti pe nimeni pe nedrept,  caci Allah v-a oprit aceasta. Pe acestea vi le porunceste.  Poate veti pricepe!  [Al-An`am 6: 151]

Islamul considera toate formele de viata sfinte. Oricum,  importanta  vietii umane are o pozitie speciala.  Primul si principalul din drepturile omenesti in Islam este dreptul la viata.

Sfantul Coran zice:

(. . . ) Cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea altui suflet  sau de o alta stricaciune pe pamant  este ca si cand i-ar ucide pe toti oamenii.   [Al-Ma’idah 5: 32]

Islamul paceAsemenea este valoarea unei singure vieti umane,  incat Coranul identifica luarea unei vieti pe nedrept cu uciderea unei omeniri intregi.  Asa ca Sfantul Coran interzice clar “omorul”. Pedeapsa cu moartea, prescrisa de Stat pentru pedepsirea vinovatilor de delicte particulare grave si pentru administrarea justitiei este necesara pentru a sustine rolul legii, pacea si siguranta societatii. Islamul,  interzice clar”luarea legii in mainile tale”, adica lumea comuna nu poate sa decida singura cine trebuie sa fie pedepsit,  doar o curte islamica adaptata si competenta poate sa stabileasca daca o persoana ce a ucis o alta persoana merita pedeapsa capitala sau nu.

 

 

Jihad:

Islamul in general, nu este inteles in Occident,  si poate nici un alt termen islamic nu  provoaca reactii asa mari ca  si cuvantul”jihad”. Termenul”jihad”a fost folosit  mult pentru aratarea imaginii neobisnuite de musulmani violenti,  ce constrang persoanele,  sa se converteasca cu forta,  folosind forme brutale si extreme de convincere .

Acest mit a fost transmis pe parcursul secolelor de banuieli,  in timpul si dupa cruciade,  si din nefericire persista pana in ziua de astazi.  Cuvantul”jihad” deriva de la verbul “jihada” ce simnifica “a se sforta” sau “a lupta” deci cuvant cu cuvant  inseamna  un act ce indica:  lupta .

Profetul Mohammad(pacea si binecuvantarea  lui Allah  fie asupra sa) zise ca cel mai mare “jihad” este lupta impotriva soaptelor  sirete a propriului suflet.  Deci “jihad” se refera mai ales la lupta interioara,  necesara pentru a deveni o persoana virtuoasa si supusa lui Dumnezeu in fiecare aspect al vietii.  In al doilea rand “jihad” se refera la lupta impotriva nedreptatii.  Islam,  ca si alte religii,  ingaduie autoapararea si lupta impotriva tiraniei,  abuzului dar sub anumite conditii.

Sfantul Coran zice:

Si ce este cu voi de nu luptati pe calea lui Allah si pentru barbatii, muierile si copii slabi care zic: Doamne scoate-ne pe noi din cetatea asta cu neam nelegiuit si da-ne noua din partea Ta un ocrotitor si da-ne noua din partea Ta un ajutor.  [An-Nisaa’4: 75]

Islamul incurajeaza credinciosi sai sa faca cat mai mult bine pentru a se purifica,  asa incat sa se stabileasca pacea si dreptatea in societate.

Martin Luther King Jr.  a zis:

“Ar trebui sa regretam in aceasta epoca,  nu doar pentru cuvintele odiose si faptele persoanelor rele, dar si pentru linistea oamenilor buni”.

Islamul incurajeaza toti musulmani sa contribuie pentru mentinerea echilibrului in care Dumnezeu a creat totul.  Divinul Coran nu iarta uciderea de persoane nevinovate. Terorizarea populatiilor civile nu poate fi numita “jihad” nici nu poate fi numita ca invataturi islamice.

Istoria tolerantei:

Chiar si invatatii occidentali au renegat mitul musulmanilor ce constrang altii sa se converteasca.  Marele istoric De Lasy O’Leary a scris:

“Oricum, istoria arata clar ca legenda musulmanilor fanatici ce fac dezordine prin lume obligand altii sa imbratiseze Islamul cu varful spadei, este unul dintre cele mai absurde mituri, fructul fantaziei ce istorici au citat vreodata”.
Musulmanii au condus Spania pentru aproape 800 de ani. In timpul acestei perioade si pana cand nu au fost constransi sa plece,  cei nemusulmani din acel loc erau teferi,  siguri si puternici.  Ba mai mult minoritatea crestinlor si a evreilor locuiesc in regiuni musulmane din Orientul Mijlociu de secole. Tari ca Egipt,  Maroc,  Palestina,  Liban,  Siria si Iordania au o prezenta importanta de populatie crestina si evreiasca.  Aceasta nu surprinde un musulman,  deoarece credinta sa ii interzice sa constranga altii sa accepte punctul sau de vedere

Divinul Coran zice:

Nu este silire la credinta! Razvretita  este deosebirea dintre calea cea dreapta si ratacire iar acela care se leapada de Taghut si crede in Alah acela s-a prins de cea mai trainica toarta care nu se va sparge nicodata.[Al-Baqarah 2: 256].

Soucre Link

40 de principii ale credinței islamice – part 2

    Cele 10 principii de credinţă pe care trebuie să le respingă un musulman sunt: 1. Inainte de Allah Preaînaltul NU a mai existat nimic altceva, Allah Preaînaltul NU are început 2. Existenţa lui Allah Preaînaltul NU are sfârşit El este Intâiul şi Cel de pe urmă. (Al-Hadid 57:3) 3. NU există un alt […]

 

 

Cele 10 principii de credinţă pe care trebuie să le respingă un musulman sunt:

allah-calligraphy-arabesque
1. Inainte de Allah Preaînaltul NU a mai existat nimic altceva, Allah Preaînaltul NU are început
2. Existenţa lui Allah Preaînaltul NU are sfârşit

El este Intâiul şi Cel de pe urmă. (Al-Hadid 57:3)
3. NU există un alt dumnezeu în afară de Allah Preaînaltul
4. Allah Preaînaltul NU depinde de nimeni şi NU are nevoie de nimeni

Spune: „El este Allah Cel Unic / Allah-us-Samad! El nu zămisleşte şi nu este născut / Şi El nu are pe nimeni egal! (Al-Ikhlas 112:1-5)
5. Allah Preaînaltul NU este fără băgare de seamă, nici NU poate fi „păcălit”

Şi spune: „Slavă lui Allah! El vă arată semnele Sale, iar voi le veţi cunoaşte!” Iar Domnul vostru nu este fără băgare de seamă faţă de ceea ce săvârşiţi voi. (An-Naml 27:93)

El ştie vorbele rostite de voi cu glas tare şi El ştie ceea ce ascundeţi (în inimi). (Al-Anbiyaa’ 21:110)

Ei îşi închid piepturile, pentru a se ascunde de El. Dar chiar dacă se învelesc ei, ascunzându-se în veşmintele lor, El ştie atât ceea ce ţin ei ascuns, cât şi ceea ce destăinuiesc ei. El este Bineştiutor al lăuntrului piepturilor. (Hud 11:5)
6. Allah Preaînaltul NU „locuieşte” nici pe pământ şi nici în Paradis, El este Acela care a fost înainte de crearea oricărui loc sau corp din Univers.

Stăpânul drumurilor înălţării. / Ingerii şi Duhul se vor înălţa la El într-o Zi a cărei durată este cât cincizeci de mii de ani. (Al-Ma’arij 70:3,4)

Tronul Lui se întinde peste ceruri şi peste pământ. (Al-Baqarah 2:255)
7. Allah Preaînaltul NU are corp, nici formă, nici nu e „bărbat, moş” şi nici femeie, el NU are copii şi nici mamă sau tată şi nici familie, Nimeni NU seamănă cu El.

El nu zămisleşte şi nu este născut / Şi El nu are pe nimeni egal! (Al-Ikhlas 112:3,4)
8. Allah Preaînaltul NU se transformă, NU îşi schimbă esenţa, Nu are vârstă, NU are nici un defect şi nici NU se poate deprecia

El este Cel cu însuşiri fără egal. (Ghafir 40:15)
9. Allah Preaînaltul NU este nedrept şi nici NU nedreptăţeşte pe nimeni. ”

Cuvântul Domnului tău a fost plin de adevăr şi dreptate. (Al-An’am 6:115)
10. Nimeni şi nimic NU poate funcţiona sau exista în afara Legilor lui Allah

Ale lui Allah sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Allah este de ajuns pentru Sine., Vrednic de Laudă! (Luqman 31:26)

 

Sursa: rasarit.com

Soucre Link

40 de principii ale credinței islamice – part 3

    Cele 10 principii de credinţă care se referă la lucrurile care s-au petrecut sunt: 1. Allah Preainaltul a trimis profeţii şi mesagerii Săi spre a-i călăuzi pe supuşii Săi Tot astfel v-am trimis vouă un Profet dintre voi, care să vă citească versetele Noastre, să vă curăţească şi să vă înveţe Cartea şi […]

 

 

Cele 10 principii de credinţă care se referă la lucrurile care s-au petrecut sunt:
1. Allah Preainaltul a trimis profeţii şi mesagerii Săi spre a-i călăuzi pe supuşii Săi

Tot astfel v-am trimis vouă un Profet dintre voi, care să vă citească versetele Noastre, să vă curăţească şi să vă înveţe Cartea şi Inţelepciunea şi să vă înveţe ceea ce nu ştiaţi! (Al-Baqarah 2:151)
2. Allah Preainaltul este Cel care a revelat profeţilor Săi semnele şi Cărţile Sale

Şi aceasta pentru că Allah a pogorât această Carte cu Adevărul. (Al-Baqarah 2:176)
3. Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) este ultimul profet a lui Allah Preainaltul care a fost trimis supuşilor Săi.

Muhammad nu este tată nici unuia dintre bărbaţii voştri, ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul profeţilor şi Allah este Atoateştiutor. (Al-Ahzab 33:40)
4. Allah Preainaltul este Cel care a revelat Sfântul Quran ca Indreptar şi Călăuzire pentru omenire, prin care omul poate distinge clar între bine şi rău, între adevărat şi fals.
5. Revelaţiile transmise prin profeţi NU sunt creaţii ale altor oameni sau creaturi, ci sunt Cuvintele lui Allah Preainaltul.

Iar dacă vă îndoiţi de cele ce am pogorât robului Nostru, aduceţi o sură asemenea lui (Quran-ului) şi chemaţi martorii voştri cei afară de Allah, dacă sunteţi sinceri! Si dacă nu o faceţi – şi nu o veți face! – atunci feriţi-vă de Focul care mistuie oamenii şi pietrele, pregătit pentru necredincioşi! (Al-Baqarah 2:23, 24)
6. Profetul Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a fost sincer în tot ceea ce el a spus.

Noi te-am trimis cu Adevărul , ca bun vestitor şi prevenitor.  (Al-Baqarah 2:119)
7. Allah Preainaltul a fost Cel care a abrogat orice alte legi prin Legea Sa Divină.

12572222-personajes-islamicos-caligrafia-sobre-papel-hecho-a-mano-con-una-pluma-de-caligrafiaŞi când Allah a încheiat un legământ cu profeţii, (le-a zis El): Vă dau vouă o carte şi o Inţelepciune. Apoi dacă v-a veni la voi un trimis pentru a întări ceea ce aveţi, voi trebuie să credeţi în el şi să-l sprijiniţi! Le-a zis El: „Consimţiţi şi acceptaţi voi această învoială cu Mine?” „Consimţim!” au răspuns ei. Atunci Allah a zis: Aşadar fiţi martori, iar Eu Mă aflu împreună cu voi printre cei care fac mărturie!” Şi oricine va respinge după aceasta, aceia sunt nelegiuiţi! (Aal-‘Imran 81,82)
8. Raiul şi Iadul sunt reale
9. Raiul şi Iadul au fost create pentru răsplata faptelor creaturilor lui Allah Preainaltul, adică raiul este pentru drept-credincioşi, iar Iadul este pentru cei păcătoşi.

Şi fiţi cu teamă de Focul cel pregătit pentru necredincioşi! Şi grăbiţi-vă spre iertarea Domnului vostru şi spre Raiul cel întins cât ceruirile şi pământul, pregătit pentru cei evlavioşi. (Aal ‘Imran 3:131,133)
10. Ingerii sunt reali şi dintre ei sunt cei care înregistrează faptele supuşilor lui Allah Preainaltul , iar alţii dintre îngeri sunt mesageri ai Săi către profeţi.

O, voi cei care credeţi! Păziţi-vă pe voi înşivă şi familiile voastre de un Foc ale cărui vreascuri sunt oamenii şi pietrele şi peste care sunt îngeri neînduplecaţi şi aspri care nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce le porunceşte şi care fac ceea ce li se porunceşte. (At-Tahrim 66:6)

 

sursa: rasarit.com

Soucre Link

Credinţa în profeţii lui Allah

  A. A. Mawdudi   Profeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar […]

 

A. A. Mawdudi

 
muhammad-prophet-calligraphyProfeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar cine reneagă pe unul dintre ei, trebuie să renege şi pe ceilalţi în bloc. Motivul acestei situaţii este destul de simplu. Să ne închipuim că zece persoane fac împreună o declaraţie. Dacă accepţi că unul dintre ei spune adevărul, atunci înseamnă că accepţi şi faptul că şi ceilalţi spun adevărul. Iar dacă refuzaţi pe unul dintre ei, înseamnă că îi refuzaţi şi pe ceilalţi în bloc.

Tocmai de aceea în Islam este necesar să credem în toţi profeţii. Este kafir (necredincios) cel care nu recunoaşte unul din profeţi, deşi pe ceilalţi îi recunoaşte şi crede în ei. După tradiţie se afirmă că ar fi existat de-a lungul timpurilor 124.000 de profeţi. Dacă am lua în calcul numărul neamurilor şi popoarelor care au perindat pe pământ de-a lungul istoriei umane, de când s-a întemeiat lumea această cifră n-ar fi exagerată. Dintre aceştia noi trebuie să credem în cei care sunt menţionaţi în Coran, credincioşii sunt îndemnaţi să ştie că şi aceia au fost trimişii lui Allah, pentru a lumina calea oamenilor. De aceea noi credem în toţi profeţii care au apărut în India, China, Iran, Egipt, Africa, Europa şi în multe alte zone şi ţări. Dar din cauză că numele lor nu sunt menţionate în Coran, noi nu avem cunoştinţe privind identitatea lor. Şi nici în ceea ce priveşte personalităţile aparţinând altor religii nu ni s-a permis să vorbim cu dispreţ despre ei. Este posibil ca unii dintre aceştia să fi fost chiar profeţii lui Allah.
Acest lucru nu este permis şi pentru simplu motiv că învăţăturile unora dintre aceştia, aşa cum este cazul profeţilor Moise şi Isus, au fost denaturate, după moartea lor chiar de proprii lor adepţi. De aceea părerile noastre ostle nu vor fi exprimate în niciun caz în legătură cu aceştia ci, mai degrabă, în ce stare a ajuns religia după moartea lor. Noi musulmanii preferăm să tăcem, decăt să comitem un sacrilegiu, criticând vreun profet al lui Allah.
Trebuie să ştim bine faptul că nu există nicio deosebire între ceilalţi trimişi ai lui Allah pe pământ şi profetul Muhammed. Ni s-a poruncit să credem în toţi profeţii, fără niciun fel de discriminare. Cu toate acestea între profetul Muhammed şi ceilalţi profeţi există trei deosebiri:
1. Dacă ceilalţi profeţi au fost destinaţi unor anume popoare şi pentru o anumită perioadă de timp, profetul Muhammed a fost trimis întregii omeniri şi pentru toate timpurile.
2. Învăţăturile celorlalţi profeţi ori nu s-au păstrat deloc, ori s-au păstrat parţial şi cu multe modificări şi denaturări. De aceea este foarte dificil să se stabilească astăzi cu precizie, esenţa învăţăturii acesor profeţi. În contrast, se cunoaşte până în cele mai mici amănunte învăţătura lui Muhammed, biogafia şi predicile lui, modul de viaţă, trăsăturile lui morale, obiceiurile şi virtuţile lui. Pe scurt, întreaga lui viaţă. De aceea profetul Muhammed este singurul profet din şirul lung al profeţilor, pe urmele căruia se poate merge fără frica de a rătăci şi în cea mai mare siguranţă.
3. Învăţăturile trimise cu ceilalţi profeţi nu erau atotcuprinzătoare. Fiecare nou profet a preluat învăţătura predecesorului său, a completat-o şi a actualizat-o. Tocmai prin acest fenomen se explică de ce învăţăturile profeţilor erau sortite uitării. Nu se mai simţea nevoia păstrării unei învăţături care fusese înlocuită cu alta care corespundea mai bine mersului socităţii în etapa respectivă.
În cele din urmă, cea mai perfectă învăţătură a fost transmisă omenirii prin intermediul profetului Muhammed şi toate celelalte învăţături anterioare au fost anulate de la sine. Într-adevăr, n-ar fi avut niciun sens ca oamenii să urmeze o învăţătură cu multe imperfecţiuni, în situaţia existenţei unei învăţături, unei doctrine perfecte. Cine îl urmează pe profetul Muhammed implicit înseamnă că îi urmează şi pe toţi ceilalţi profeţi. Pentru că tot ce există bun şi durabil în învăţăturile acestora, se regăseşte concentrat în învăţătura lui Muhammed.
De aceea un credincios care preferă să urmeze învăţătura unui alt profet riscă să nu găsească toate preceptele şi dogmele necesare lui la acesta. Dar învăţătura lui Muhammed este perfectă şi numai ea poate să satisfacă complet cerinţele acestuia.
Tocmai de aceea credincioşii au datoria sfântă de a-l urma pe Muhammed şi învăţătura sa. Un bun musulman trebuie să creadă, fără şovăire, în Muhammed şi să fie pătruns de faptul că:
a) Muhammed este profetul adevărat, de netăgăduit al lui Allah!
b) Învăţătura, credinţa adusă de el este perfectă şi este la adăpost de orice fel de lacune sau erori.
c) Muhammed este ultimul profet al lui Allah, după el nu v-a mai veni altul până la sfârşitul lumii şi nu va exista o altă persoană pe pământ care să se bucure de credinţa semenilor săi.

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Soucre Link

Profetul Muhammad astazi

Profetul Muhammad astazi Khurram Murad   Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) astăzi  Unul din cinci oameni este ferm convins că Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este ultimul profet al lui Allah. El a fost musulman, iar astăzi sunt peste 1,3 miliarde de musulmani în lume. Nu […]

Profetul Muhammad astazi

Khurram Murad

 

Eid-prayers-from-all-over-the-world-muslims-31924464-875-582Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) astăzi  Unul din cinci oameni este ferm convins că Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este ultimul profet al lui Allah. El a fost musulman, iar astăzi sunt peste 1,3 miliarde de musulmani în lume. Nu doar indivizi, ci şi ţări întregi sunt mândre să-şi declare supunerea faţă de trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Există astăzi 54 de state musulmane, de diferite dimensiuni, de la state mari − precum Indonezia şi Bangladesh, cu populaţii de 200 şi, respectiv, 125 milioane de oameni − la state mici, cu o populaţie de 230 000 şi 260 000 de oameni, precum Maldive sau sultanatul Brunei. Chiar şi în ţări nemusulmane există o importantă minoritate musulmană: de exemplu, în India sunt 120 de milioane de musulmani, iar în China − 20 de milioane.

Într-adevăr, în ultima jumătate a secolului trecut, Islamul, religia adusă de către profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a devenit a doua religie în majoritatea ţărilor europene, dar şi în Canada şi America.

Adepţii profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) aparţin tuturor raselor umane: albă, neagră, roşie sau galbenă. Fie că eşti în Asia, Africa, Europa sau America, în fiecare colţ al acestui pământ vei întâlni musulmani. Ei trăiesc în metropole dezvoltate, dar şi în cel mai primitiv cort de nomad, sat sau cătun.

Acum ca şi întotdeauna, de-a lungul secolelor, pe întreaga planetă, de la un capăt la altul, milioane de bărbaţi şi femei au trăit toată viaţa iubindu-l pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi încercând să calce pe urmele lui; nimeni nu a mai fost iubit şi urmat precum Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Ei au trăit şi au murit, au crezut şi au acţionat, s-au căsătorit şi au întemeiat familii, au adorat şi au guvernat, au făcut război şi au încheiat pace, ba chiar au mâncat şi s-au îmbrăcat, au păşit şi au dormit ca el sau aşa cum i-a învăţat el să facă.

Într-adevăr, niciodată în istorie, niciun om nu a influenţat omenirea, chiar şi după moartea sa, atât de profund şi de amplu precum a făcut-o Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El aduce lumină şi pace în nenumărate inimi şi vieţi. Oamenii îl iubesc mai mult decât pe ei înşişi. În el găsesc cea mai mare sursă de inspiraţie şi îndrumare. El este norma fundamentală şi exemplul perfect pentru omenire. Credinţa în el reprezintă suportul şi sursa lor principală de sprijin şi alinare în mijlocul vicisitudinilor şi necazurilor. Tot la el se caută îndrumare în timpul turbulenţelor sociale şi politice. El i-a inspirat întotdeauna să acceadă la un nivel din ce în ce mai înalt de elevare spirituală şi morală şi încă face acest lucru. Pe scurt, oamenii cred că prin profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), un om ca şi ei, Allah le-a vorbit; EL l-a îndrumat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să trăiască printre ei, stabilind un exemplu şi un model valabil în eternitate. Chiar şi în zilele noastre, el motivează şi determină populaţii întregi să-şi dorească şi să se străduiască să-şi modeleze viaţa privată şi cea politică, precum şi diverse alte aspecte, conform învăţăturilor lui.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Soucre Link