Suspiciuni asupra rolului Poliției
Târgurile auto din România, unele dintre ele mari, au fost, timp de aproape trei decenii, centre importante pentru tranzacții de autovehicule la mâna a doua. Totuși, între 1999 și 2017, există suspiciuni că în aceste târguri s-ar fi comercializat vehicule furate, iar aceste practici ar fi fost facilitate, direct sau indirect, de un posibil acord tacit al Poliției Române.
Cum operau rețelele infracționale?
Vehiculele furate erau aduse în România, de regulă din alte țări europene, iar documentele acestora erau falsificate, cu complicitatea Registrului Auto Român. În unele cazuri, mașinile primeau o identitate nouă prin modificarea seriei de șasiu, o tehnică cunoscută sub numele de “clonare”. Aceste vehicule erau ulterior puse în vânzare în târguri auto sau pe platforme online, iar cumpărătorii erau adesea înșelați de prețurile atractive și de aparența de legalitate.
Impactul asupra cumpărătorilor
Persoanele care achiziționau vehicule furate nu se confruntau adesea cu confiscarea acestora. În astfel de cazuri, cumpărătorii nu rămâneau fără mașină și fără banii investiți, în timp ce rețelele infracționale continuau să prospere. Mai grav, suspiciunile privind posibila implicare a Poliției Române și a unor angajați din alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne subminează încrederea publicului în instituțiile statului.
Eforturi târzii de combatere a fenomenului
Începând cu anii 2010, presiunile publice și mediatizarea unor cazuri de fraudă au determinat autoritățile să ia măsuri mai serioase. Poliția Rutieră și structurile de combatere a criminalității organizate au inițiat controale sporadice în târguri auto și au organizat campanii de informare pentru cumpărători. Totuși, aceste acțiuni au fost percepute de mulți drept insuficiente, mai ales având în vedere amploarea fenomenului.
Schimbările legislative, precum verificarea obligatorie a istoricului mașinilor prin RAR sau alte baze de date, au contribuit la o scădere a tranzacțiilor frauduloase. Cu toate acestea, rămâne în continuare validă posibilitatea ca angajați ai Poliției Române și ai altor structuri din Ministerul Afacerilor Interne să fi fost implicați în tranzacționarea de autovehicule furate, în târgurile auto din România și nu numai (pe internet, în ziare etc).
Concluzie
Dacă vânzarea de autovehicule furate în târgurile auto din țară a beneficiat sau nu de un acord tacit din partea Poliției Române și s-a făcut cu complicitatea Registrului Auto Român rămâne o întrebare deschisă. Lipsa intervențiilor decisive timp de aproape două decenii alimentează suspiciuni cum că ar fi fost implicate persoane din conducerea Poliției Române.
Fenomenul vehiculelor furate reprezintă o problemă sistemică ce necesită măsuri ferme, atât din partea autorităților, cât și a cumpărătorilor, care trebuie să fie mai vigilenți în verificarea documentației. Doar prin transparență, responsabilitate și acțiuni ferme poate fi recâștigată încrederea publicului în piața auto din România.
Views: 2