Cartea cărților trebuie să fie o carte vitală. Un manual despre cum să trăiești în lume, vizînd toate împrejurările posibile.
Tao Te Ching este scrisă de Lao Tzu la cererea unui oficial, Yin Hsi, paznicul trecătorii.
Maestrul se retrage prudent din viața publică, pentru a evita conflicte sîngeroase, poate chiar moartea, și în trecere este interpelat de Yin Hsi care îi cere solemn să compună o carte (la vechii chinezi a scrie o carte înseamnă a o compune tot așa cum compui un cîntec) care să îl învețe cum să procedeze în diferite situații de viață, de fapt cum să se adapteze la condițiile de viață care sînt permanent în schimbare.
Lao tzu, spune legenda, acceptă și scrie Tao Te Ching, în traducere Cartea despre Tao și manifestările sale.
Ideea de bază e că purtarea omului înțelept trebuie să se muleze pe caracteristicile asociate lui Tao, principiul suprem în taoism. (Nu-l confunda pe Tao cu Dumnezeu, așa cum îl vezi tu în creștinism, adică o persoană în carne și oase care te ia de urechi cînd faci rău şi te pupă tandru cînd faci bine).
Care sînt aceste principii? Nonacțiunea (wu-wei) sau acțiunea pe calea minimei rezistențe, practica vidului, a nu te pune în față, a trăi pe cît posibil ca spectator mai degrabă decît ca actor. Mai sînt și altele pe care Lao Tzu le explică în general în a doua parte a Cărții: politica liderului, problema războiului, conduita liderului etc.
Învață principiile taoismului lui Lao Tzu și Tao Te Ching urmînd cursul nostru dedicat. Detalii…
Ceea ce are specific această Carte este o gîndire apărută în China antică și chiar mult mai veche decît istoria cunoscută.
Se înțelege că această gîndire nu are nimic comun cu filozofia sau religia occidentului. Este exclusiv creația chinezilor și a împăraților mitici cum e cazul Împăratului Galben.
Deci Cartea cărților este o carte fără legătură cu ideologia sau politica așa cum le știm noi în occident, contaminate de egosim, egocentrism și interes meschin.
De asemenea, nu este nici utopie, așa cum aflăm la Platon, filozoful care influențează și azi intelectualitatea modernă și speculația filozofică și religioasă în occident.