Să nu te pui cu șefii din M.A.I.

Ministerul Afacerilor Interne suferă de șefism. Mai exact, suferă de lipsă de subordonați.

Suferă de lipsă de subordonați pentru că în Ministerul Afacerilor Interne toți sunt șefi, nu pentru că în organigramă nu ar exista subordonați.

Până și portarul de la Poliția Capitalei îți vorbește de sus.

Motiv pentru care M.A.I. subordonează cetățenii.

Cetățenii sunt subordonații, iar angajați la stat, din Ministerul Afacerilor Interne, sunt șefii.

Cam așa arată organigramă în capetele angajaților la stat din M.A.I. Ei sunt șefii, și cetățenii de rând sunt subordonații.

Cu o excepție: dacă ești conectat politic.

Un articol de Vlad Stoica.

Bineințeles că dacă ești conectat politic, nu intri pe ușa din față. Aia unde îl întâlnești pe portarul care te ia peste picior.

Ușa din față în Poliția Română este pentru fraieri, ca mine, și ca toți cetătenii de rând.

Ai impresia că dacă depui o sesizare se întâmplă ceva? Nu se întâmplă nimic, ești doar fraier.

Foarte amuzantă situația este aceea în care polițistul verifică cu cine se pune. Verifică dacă poate face pe păunul sau nu.

O problemă a Poliției Române apare la capitolul prezumția de nevinovăție. Există prin legi, nu sunt jurist, o secțiune în care se vorbesc câteva lucruri despre prezumția de nevinovăție. Cu alte cuvinte, înainte de a fi anchetat, nu întrebi tu, polițist, „și de data asta ce s-a întâmplat?”. Pentru că există în lege capitolul ăla cu prezumția de nevinovăție. Mai pe înțelesul tuturor: mai întâi desfășori ancheta, și doar după aia stabilești verdictul.

Fără să fiu jurist, am luat la mână Codul de Conduită al Polițistului.

Am găsit niște articole foarte interesante. Mai exact, următoarele:

Articolul 6. Principii generale

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea – în îndeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleasi masuri pentru situatii similare de încalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, OPINIE POLITICĂ sau de orice alta opinie, VÂRSTĂ, sex, orientare sexuala, AVERE, origine nationala, sociala sau decurgând din orice alta situatie;

e) disponibilitatea – presupune interventia politistului în orice situatie în care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia (am semnalat poliției că la intersecția Șos. Giurgiului cu str. Toporași, București, se face bișniță auto acum câțiva ani, se face în continuare bișniță auto), CAPACITATEA DE A ASCULTA ȘI DE A REZOLVA PROBLEMELE CELOR AFLAȚI ÎN DIFICULTATE ori de a îndruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza în afara competentei ori atributiilor sale;

h) confidentialitatea – determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute în exercitarea autoritatii conferite de lege (baza de date a Poliției e ziar plătit, cu distribuție națională);

i) respectul – se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor (nu întrebi un cetățean dacă vrea să vină Poliția să strângă mucurile de țigară), colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice.

Cum interpretează Departamentul de Control Intern Sector 5 București (din cadrul Secției 17 de Poliție București) articolul din Constituție care spune ca orice persoană are dreptul la un comportament demn? Ca referindu-se la discriminare. „Orice persoană are dreptul la un comportament demn” înseamnă, în opinia celor care ar trebui să verifice poliția, dreptul de a nu fi discriminat. De aceea apare în lege cuvântul „orice”. Nu înseamnă că ORICE persoană are dreptul la un comportament DEMN.

Acum, bineințeles ca Departamentul de Control Intern nu e Curtea Constituțională. Acolo sunt niște păuni mai mici, care păzesc niște păuni mai mari. Care se înfoaie. La fraierii care se bazează pe legi, nu pe conexiuni (politice).

M-am dus la Secția 24 de Poliție București cu o problemă și la final am întrebat dacă dl. comisar P. este la Secție. Răspunsul micuțului păun a fost „Cu el discutați de obicei?”.

Concluziile le trageți voi.

Views: 0

0Shares

Dialectul balkan romani al limbii oamenilor Rroma

Wikipedia

Balcani romani

Lipsă în română

Balkan Roma, Balkaniko Romanes sau romani balcanic este un dialect specific non- vlax al limbii romani , vorbit de grupuri din Balcani, care includ țări precum Albania , Bosnia-Herțegovina , Bulgaria , Grecia , Kosovo , Macedonia de Nord , Serbia , Slovenia , Turcia etc. Limba romani din Balcani este de obicei o limbă orală.

romii din Balcani
Balkaniko Romanes
Nativ dinBulgaria , România , Grecia , Kosovo , Macedonia de Nord , Rusia , Slovenia , Serbia , Croaţia , Turcia , Bosnia şi Herţegovina
EtnieRoma, Jerlídes (Macedonia de Nord, sudul Serbiei).
DifuzoareL1: 600.000 (2013) [ 1 ]
L2: 200.000 [ 1 ]
Familia de limbiindo-europeanindo-iranianindo-arianăZona Centralăromaniromii din Balcani
DialecteleArli, Dzambazi, romani din Bulgaria de Est, romani greci, romi fierari, rumelian , sepečides , tinners romani, Ursári (Erli, Usari), Lovari, Zargari
Codurile de limbă
ISO 639-3rmn
Glottologbalk1252
ELPBalcani romani

Cuprins

Istorie

Majoritatea oamenilor care vorbesc romani balcanici sunt ei înșiși romi. O altă semnificație a prefixului rom este cineva aparținând etniei rome. [ 2 ] Romii sunt în cele din urmă de origine indiană. [ 3 ] Vorbitorii limbii romani balcanice au migrat constant de-a lungul anilor în toate părțile Europei. Deoarece acești vorbitori au migrat în diferite părți ale Europei, s-au format noi dialecte. Deși romii au originea în India, ei sunt acum răspândiți în toată Europa. [ 4 ]

Dialectele

Dialectele balcanice, cunoscute și sub numele de Balcan I, sunt vorbite în Albania, Bulgaria, Grecia, Iran, Macedonia de Nord, Moldova, România, Serbia, Turcia și Ucraina. Acest grup include, printre altele, Arli Romani (Grecia, Macedonia de Nord), Sepečides Romani (Grecia, Turcia), Ursari Romani (Moldavia, România) și Crimean Romani (Ucraina).

Dialectele zis, numite și Balkan II, sunt o subdiviziune distinctă în cadrul grupului balcanic. Bugurdži, Drindari și Kalajdži Romani sunt vorbite în Macedonia de Nord, Kosovo, Serbia și în nordul și centrul Bulgariei.

Elšík folosește această clasificare și exemple de dialect (informații geografice din Matras):

Distribuția geografică

SubgrupDialectLoc
Balcanii de SudPrizrenKosovo
ArliGrecia, Albania, Macedonia de Nord, Serbia
PrilepMacedonia de Nord
KyrymitikaUcraina [ 5 ]
Sofia ErliSofia
ZargariIranul
Sepečinordul Greciei, vestul Traciei, estul Traciei Turcia
RumelianPartea europeană a Turciei de astăzi, numită istoric Rumelia [ 6 ]
Balcanii de NordBugurdžiMacedonia de Nord, Serbia [ 7 ]
Razgrad Drindarinord-estul Bulgariei
Pazardžik KalajdžiBulgaria și imigranții din Macedonia de Nord și Serbia

Fonologie

Balkan Romani păstrează consoanele aspirate /pʰ, tʰ, tʃʰ, kʰ/ ale altor limbi indice. Acestea sunt distinctive în majoritatea soiurilor romani.

Ortografie

Balkan Romani nu are un standard scris. A existat o încercare de standardizare, la o conferință din 1992 în Macedonia de Nord, bazată pe dialectul Arli și folosind grafia latină. /x/ și /h/ sunt distinctive în unele dialecte, dar nu și în dialectul Arli și, prin urmare, nu se disting în scris. nici cei doi rhotici nu se disting. Schwa este rar în Arli; acolo unde apare, este înlocuită cu vocala lui Džambaz sau cu un alt dialect, de exemplu vërdon → vurdon „căruță”. Aspirația într-o rădăcină este întotdeauna scrisă, de exemplu jakh „ochi”. Devoicing final nu este scris, de exemplu tata „tată”. Palatalizarea nu este scrisă, de exemplu buti „muncă” (nu buči etc.), kerdo „terminat” (nu ćerdo etc.), pani „apă” (nu pai etc.). [ 8 ]

Alfabetul propus este următorul: [ 8 ]abc č čh d dž efghijk kh lmnop ph rs š t th uv ž

Vocabular

Influența lexicală turcă este o parte definitorie și extrem de importantă a dialectului romani din Balcani. Cu toate acestea, majoritatea cuvintelor provin din persană. Împrumuturile din persană, armeană și greacă bizantină formează lexicul pre-european. În cele din urmă, este greu de urmărit originea definitivă a tuturor cuvintelor, deoarece cuvintele romani din Balcani provin din multe surse și sursele acelor limbi creează un puzzle complex. [ 9 ]

Romani (Bugurdži, Macedonia)Romani (Arli, Macedonia)engleză
Lačho [la] saba[h]i.Lačho [o] sabalje.Bună dimineaţa.
Lačho [to] zi[e]s.Lačho [o] scufundare.Bună ziua.
Lačhi [ti] rat.Lačhi [i] rat.Noapte bună.
Sar isi to anav?Sar si tiro anav?Care e numele tău?
Mo anav isi Elvis.Mo anav si Elvis.Numele meu este Elvis.
Isinom lošalo kaj avdom tut!Šukar te dikhav tut!Încântat de cunoștință!
Isinan prandime?Sijan li romnjakoro?Sunteți căsătorit?
Va, me isinom prandime.Va, me sijum romnjakoro.Da, sunt căsătorit.
Na, eu isinom biprandime.Na, me sijum biromnjakoro.Nu, sunt necăsătorită.
Eu isi man raklija.Me si ma raklija.Am o iubită.
NumărromaniSens literal
1jekh1
2duj2
3trin3
4stea4
5panc5
6šov6
7eftá7
8oxtó8
9enjá9
10deš10
11dešujekh10 + 1
12dešuduj10 + 2
13dešutrín10 + 3
14dešuštár10 + 4
15dešupánc10 + 5
16dešušóv10 + 6
17dešueftá10 + 7
18dešuoxtó10 + 8
19dešuenjá10 + 9
20biš20
21biš-te-jekh20 + 1
22biš-te-duj20 + 2
23biš-te-trin20 + 3
24biš-te-štar20 + 4
25biš-te-panc20 + 5

Gramatică

Gramatica turcă joacă un rol important în romani balcanici. Utilizarea conjugărilor turcești este înglobată pe scară largă în limba romani balcanic și, de multe ori, este dificil să facem diferența dintre gramatica celor două limbi, în funcție de geografie. Balkan Romani are gramatica compartimentată [ 10 ] care provine din paradigmele verbale turcești împreună cu o anumită influență greacă. [ 11 ] O mare parte din morfologia limbii are origini greacă și turcă, motiv pentru care limba este privită de mulți profesioniști ca o limbă „mixtă” și, prin urmare, este greu de văzut unde se termină o limbă și unde începe cealaltă. Toate dialectele romani folosesc terminații nominale derivate din greacă, substantive masculine și substantive împrumutate. [ 12 ]

Morfologie

Morfologia limbii romani balcanice este din nou puternic influențată atât de limba turcă, cât și de cea greacă. Mulți oameni văd această limbă ca un fel de topire, deoarece există atât de multe influențe diferite asupra ei. Turca și greaca ar putea fi cele mai influente limbi pentru romani balcanici, dar și alte limbi, cum ar fi armeana, l-au influențat. O parte din substratul romani din Balcani pare a fi derivat din limbile medievale din nordul Indiei. [ 13 ]

Referințe

  1. bSalt la: Balkan Roma at Ethnologue (ed. 25, 2022) 
  2. ^ Silverman, Carol (14 februarie 2012). Traseele romilor: politică culturală și muzică balcanică în diaspora . Oxford University Press. ISBN 9780199910229. Preluat la 15 decembrie 2017 – prin Google Cărți.
  3. ^ Brian D. Joseph (2003). W. Frawley (ed.). „LIMBILE BALCANICE”(PDF) . Enciclopedia Internațională de Lingvistică Oxford . 1 . Universitatea de Stat din Ohio: Oxford University Press : 153–155. 
  4. ^ Matras, Yaron (1 iunie 1995). Romani in Contact: Istoria, structura și sociologia unei limbi . Editura John Benjamins. ISBN  9789027276483. Preluat la 15 decembrie 2017 – prin Google Cărți.
  5. ^ Ventcel’, Tat’jana V. & Lev N. Čerenkov. 1976. „Dialekty cyganskogo jazyka”. Jazyki Azii i Afriki I, 283-332. Moscova: Nauka.
  6. „Rumelia – zonă istorică, Europa” . Britannica.com . Consultat la 15 decembrie 2017 . 
  7. ^ „Dialectele romane” . ROMLEX . Karl-Franzens-Universität Graz.Romani.uni-graz.at
  8. bSalt la: Victor Friedman (1995) „Standardizarea și statutul romilor în Republica Macedonia”, în Matras ed. Romani in Contact
  9. „100 de ani de studii țigane” (PDF) . Mahimahi.uchicago.edu . Arhivat din original (PDF) la 4 mai 2012 . Consultat la 15 decembrie2017 . 
  10. ^ Friedman, Victor A. (6 iunie 2013). „Gramatică compartimentată: variabila (ne)integrarea conjugării verbale turcești în dialectele romani” . Studii Romani . 23 (1): 107–120. doi : 10.3828/rs.2013.5 . S2CID 143457957 . Preluat la 15 decembrie 2017 – prin Proiectul MUSE.  
  11. „Hârtiile Banff” (PDF) . Mahimahi.uchicago.edu . Arhivat din original(PDF) la 15 martie 2016 . Consultat la 15 decembrie 2017 . 
  12. ^ Gardani, Francesco; Arkadiev, Petru; Amiridze, Nino (11 decembrie 2014). Morfologie imprumutata . Walter de Gruyter GmbH & Co KG. ISBN  9781614513209. Preluat la 15 decembrie 2017 – prin Google Cărți.
  13. ^ Matras, Yaron; Bakker, Peter; Ki?u?chukov, Khristo (1 ianuarie 1997). Tipologia si Dialectologia Romani . Editura John Benjamins. ISBN  9027236615. Preluat la 15 decembrie 2017 – prin Google Cărți.
220px Romany dialects Balkan.svg Dialectul balkan romani al limbii oamenilor Rroma
32px Incubator logo.svg Dialectul balkan romani al limbii oamenilor Rroma

Testul Balkan Romani al

Wikipediala

Wikimedia Incubator

Ultima modificare acum 3 luni de către Eru719

ARTICOLE ÎNRUDITE

Wikipedia

Views: 0

0Shares

Limba Vlax Romani

Wikipedia

Limba Vlax Romani

Lipsă în română

Soiurile Vlax Romani sunt vorbite în principal în sud-estul Europei de către poporul rom . [ 2 ] Vlax Romani poate fi menționat și ca o limbă independentă [ 3 ] sau ca un dialect al limbii romani . Vlax Romani este al doilea cel mai vorbit subgrup de dialect al limbii romani la nivel mondial, după romani balcanic .

Vlax Romani
romani shib
Nativ dinBosnia , România , Serbia , Albania , Ungaria , Israel ; împrăștiate în numeroase alte state
vorbitori nativi538.480 (2002–2014) [ 1 ]
Familia de limbiindo-europeanindo-iranianindo-arianăZona de VestromaniVlax Romani
Statut oficial
Limba minoritară recunoscutăînUngaria , România , Polonia și Serbia
Codurile de limbă
ISO 639-3rmy
Glottologvlax1238
ELPVlax Romani

Cuprins

Nume

Numele limbii Vlax Romani a fost inventat de savantul britanic Bernard Gilliat-Smith în studiul său din 1915 despre romani bulgari, în care a împărțit pentru prima dată dialectele romani în vlah și non-vlah . [ 4 ] [ 5 ] Romii vlax, un subgrup al poporului romi care vorbesc limba vlax romani, provin din foștii sclavi romi din principatele Moldovei și Țării Românești (cu numele „vlax”, care provine de la „vlah” , provenind din acesta din urmă), acum România . [ 6 ] Cuvintele Romani și România sunt înrudite false , primul derivând din Romani rom – în cele din urmă din cuvântul sanscrit ḍoma/डोम, iar cel de-al doilea derivând din româna română – în cele din urmă din latină.

Clasificare

Vlax Romani este clasificat în două grupe: Vlax I sau Vlax de Nord (inclusiv Kalderash și Lovari ) și Vlax II sau Vlax de Sud. [ 2 ]

Elšík [ 7 ] folosește această clasificare și exemple de dialect (informații geografice din Matras [ 8 ] ):

SubgrupDialectLoc
Vlax ucraineanUcraina
Vlax de NordCerhariUngaria
ungur Lovari
Slovacia
Lovari austriacAustria
polonez LovariPolonia
norvegiana LovariNorvegia
sârbesc KalderašSerbia
italianul KalderašItalia
rusă KalderašRusia
Taikon KalderašSuedia [ 9 ]
Vlax americanSTATELE UNITE ALE AMERICII
Vlaxul de SudvalahianRomânia
IhtimanBulgaria (numită după oraș )
GurbetSerbia și Bosnia Gurbeti
KorçaAlbania (numită după oraș )
Xoraxane italianItalia (Xoraxane se traduce prin „musulmani” în dialect)
Ajia VarvaraGrecia (numită după o suburbie a Atenei)

Sisteme de scriere

Vlax Romani este scris folosind ortografia Romani , predominant folosind alfabetul latin cu mai multe caractere suplimentare. În zona fostei Uniuni Sovietice , însă, poate fi scris și în grafie chirilică . [ 10 ] [ verificare eșuată ]

Referințe

  1. ^ Vlax Romani at Ethnologue (ed. a 19-a, 2016) 
  2. bSalt la: Norbert Boretzky și Birgit Igla. Kommentierter Dialektatlas des Romani. Wiesbaden: Harrassowitz Verlag 2004. Teil 1: Vergleich der Dialekte.
  3. „Romani, Vlax” .
  4. ^ Yaron Matras (2002). Romani: O introducere lingvistică . Cambridge University Press . p. 219. ISBN  9781139433242.
  5. ^ Bernard Gilliath-Smith ca „Petulengro“: Raport despre triburile țiganilor din nord-estul Bulgariei. În: Journal of the Gypsy Lore Society. Serie nouă, volumul 9, 1915/1916, p. 1 și urm. și 65 și urm., în special p. 65: „Făcând o analiză cuprinzătoare a dialectelor țigănești din întreaga Peninsula Balcanică s-ar începe probabil prin a distinge două mari diviziuni — (1) dialectele non-vlahe; (2) Dialectele vlahe.“
  6. ^ Hancock, Ian (1997). „Un glosar al termenilor romani”. Jurnalul American de Drept Comparat . 45 (2): 329–344. doi : 10.2307/840853 . JSTOR 840853 .  
  7. ^ Elšík, Viktor (1999). „Variația dialectală în pronumele personale romani” (PDF) . p. 2 . Consultat la 17 septembrie 2013 .
  8. ^ Matras, Yaron (2002). Romani: A Linguistic Introduction , Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-02330-0 
  9. ^ Hansen, Björn; de Haan, Ferdinand (2009). Modale în limbile Europei . Walter de Gruyter: p. 307 ISBN 978-3-11-021920-3 . 
  10. „Călătoria limbilor asediate” (PDF) . ilholocaustmuseum.org . Arhivat din original (PDF) pe 2018-03-16 . Accesat 2018-03-15 .
40px Wikipedia logo v2.svg Limba Vlax Romani

Ediția Vlax Romani a

Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol legat de romani este un ciot . Puteți ajuta Wikipedia extinzând-o .
Acest articol despre limbile indo-ariane este un ciot . Puteți ajuta Wikipedia extinzând-o .

Ultima modificare cu 14 zile în urmă de Kepler-1229b

ARTICOLE ÎNRUDITE

Wikipedia

Views: 2

0Shares