Urme de picior, vechi de 3,6 mil ani
partea a 2-a
Această situaţie a făcut ca urmele de paşi de la Laetoli să rămână în centrul discuţiilor pentru ani de zile. Paleoantropologii evoluţionişti au încercat cu disperare să găsească vreo explicaţie, întrucât erau greu pentru ei să accepte faptul că un om asemănător cu cel contemporan ar fi putut păşi pe pământ acum 3,6 milioane de ani. În anii 1990, a început să se contureze următoarea „explicaţie“: Evoluţioniştii au hotărât că aceste urme de paşi au fost lăsate probabil de Australopithecus, întrucât, conform teoriei lor, era imposibil ca speciile din genul Homo să fi existat acum 3,6 milioane de ani. Cu toate acestea, Russell H. Tuttle a scris într-un articol din 1990 următoarele:
„În concluzie, urmele de paşi vechi de 3,6 milioane de ani de la Laetoli, din situl G, se aseamănă cu cele ale oamenilor desculţi din zilele noastre. Niciuna dintre caracteristicile lor nu sugerează faptul că hominizii din Laetoli ar fi fost mai puţin apţi pentru mersul biped decât suntem noi. Dacă nu s-ar fi ştiut că urmele de paşi din situl G ar fi atât de vechi, cu siguranţă am fi concluzionat că acestea au fost făcute de membri ai genului nostru, genul Homo… În orice caz, ar trebui să ne abţinem de la presupuneri nefondate precum acelea că urmele de paşi de la Laetoli ar fi fost făcute de fiinţe de genul lui Lucy, Australopithecus afarensis.“
Ca să spunem mai pe scurt, aceste urme de paşi ce se presupun a avea vechimea de 3,6 milioane de ani nu ar fi putut sub nicio formă să fie lăsate de Australopithecus. Singurul motiv pentru care s-a crezut că acele urme de paşi au fost lăsate de membri ai genului Australopithecus a fost faptul că stratul vulcanic în care au fost descoperite avea 3,6 milioane de ani. Iar urmele de paşi au fost atribuite lui Australopithecus pur şi simplu pe baza prezumţiei că fiinţele umane nu aveau cum să existe în acea perioadă atât de îndepărtată de timp.
Aceste interpretări ale urmelor de paşi de la Laetoli demonstrează un fapt foarte important. Şi anume acela că evoluţioniştii îşi susţin teoria nu bazându-se pe descoperirile ştiinţifice, ci în ciuda acestora.. Şi atunci avem de a face cu o teorie care este apărată orbeşte, nu contează cum, făcând ca toate noile descoperiri ce ameninţă această teorie să fie fie ignorate, fie distorsionate în aşa fel încât să „susţină“ teoria.
Cu alte cuvinte, teoria evoluţionismului nu este o ştiinţă, ci o dogmă ce este menţinută în viaţă în ciuda tuturor evidenţelor ştiinţifice.Source Link
Views: 1
