Homo sapiens arhaic, Homo heilderbergensis şi Omul Cro-magnon
Homo sapiens arhaic este ultimul pas înainte de omul contemporan, aşa cum reiese din schema imaginară a evoluţiei. În fapt, evoluţioniştii nu prea au ce să spună despre aceste fosile, întrucât există doar unele diferenţe minore între acestea şi fiinţele umane de astăzi. Anumiţi cercetători chiar au susţinut că reprezentanţi ai acestei rase mai trăiesc şi în zilele noastre, şi au indicat nativii australieni drept un exemplu. Asemeni lui Homo sapiens (arhaic), nativii australieni au şi ei sprâncene proeminente, o structură mandibulară înclinată spre interior şi o capacitate a craniului puţin mai mică.
Grupul caracterizat drept Homo heidelbergensis în literatura evoluţionistă este de fapt acelaşi cu Homo sapiens arhaic. Motivul pentru care sunt folosiţi doi termeni diferiţi pentru a defini acelaşi tip rasial uman este dezacordul între evoluţionişti. Toate fosilele incluse sub clasificarea Homo heidelbergensis sugerează faptul că au existat oameni care, din punct de vedere anatomic, erau foarte asemănători cu europenii de astăzi, şi care au trăit acum 500000 de ani şi chiar 740000 de anii, mai întâi în Anglia şi apoi în Spania.
Se estimează că Omul Cro-Magnon a trăit acum 30000 de ani. Acesta avea un craniu rotunjit şi o frunte lată. Craniul lui de 1600 cmc este deasupra mediei omului contemporan. Craniul său avea proeminenţa sprâncenelor bine evidenţiată, iar la nivelul spatelui prezenta o protuberanţă osoasă caracteristică atât Omului de Neanderthal, cât şi lui Homo erectus.
Deşi Omul Cro-Magnon este considerat a fi o rasă europeană, structura şi volumul craniului Cro-Magnon este foarte asemănător cu cel ale unor rase care trăiesc astăzi în Africa şi la tropice. Bazat pe această similaritate, se estimează că Omul Cro-Magnon a fost o rasă africană arhaică. Alte descoperiri paleoantropologice au arătat că rasele Cro-Magnon şi Neanderthal s-au amestecat, punând bazele raselor din zilele noastre.
Drept rezultat, niciuna dintre aceste rase umane nu a fost o „specie primitivă“. Acestea au fost fiinţe umane diferite ce au trăit în vremuri străvechi şi fie că au fost asimilate, fie că s-au amestecat cu alte rase, fie s-au stins şi au dispărut din istorie.
Neanderthalienii reprezintă fiinţe umane care au apărut brusc acum 100000 de ani în Europa, şi care au dispărut sau au fost asimilate prin amestecarea cu alte rase, pe nesimţite dar rapid, în urmă cu 35000 de ani. Singura lor diferenţă faţă de omul din zilele noastre este faptul că scheletul lor era mai robust iar capacitatea craniului puţin mai mare.
Omul de Neanderthal reprezintă o rasă umană, un fapt care este admis de aproape toată lumea, în zilele noastre. Evoluţioniştii au încercat foarte mult să îi prezinte drept „specie primitivă“, cu toate acestea, toate descoperirile indică faptul că ei nu erau diferiţi faţă de un om „robust“ pe care l-am putea vedea mergând pe stradă în zilele noastre. O autoritate marcantă în ce priveşte acest subiect, Erik Trinkaus, un paleoantropolog de la Universitatea din New Mexico, scria:
„Comparaţiile amănunţite ale fosilelor scheletului Omului de Neanderthal cu scheletul omului modern ne-au arătat că nu există nimic în anatomia neanderthalienilor care să indice decisiv faptul că Omul din Neanderthal ar fi fost inferior omului modern din punct de vedere locomotor, al abilităţilor manuale, intelectuale sau lingvistice.“88
Mulţi cercetători contemporani definesc Omul de Neanderthal ca fiind o subspecie a omului de astăzi, denumindu-l „Homo sapiens neanderthalensis“. Descoperirile atestă faptul că neanderthalienii îşi îngropau morţii, confecţionau instrumente muzicale şi aveau afinităţi culturale cu Homo sapiens sapiens ce trăiau în aceeaşi perioadă. Pentru a spune şi mai clar, Oamenii de Neanderthal erau o rasă umană „robustă“ care a dispărut pur şi simplu la un moment dat.
Dacă radiotelescopul din Arecibo, Puerto Rico, ar primi un singur semnal inteligent venind din spaţiu conţinând informaţie, am trage fără echivoc concluzia că există viaţă inteligentă în cosmos. Exact aceasta este şi concluzia la care ajunge un savant, liber de prejudecăţi materialiste, când descoperă – într-o singură celulă – mai multă informaţie decât în cele 30 volume ale Enciclopediei Britanice.
Aşa s-a construit în 1802, în mintea lui William Paley , concepţia „proiectului inteligent” („Intelligent Design”). El pornea de la o analogie: Dacă ai găsi în pustie un ceas, ai deduce că trebuie să fi existat un ceasornicar care l-a făcut: complexitatea ceasului şi utilitatea lui te-ar convinge că ceasul nu este rezultatul unor cauze neintenţionate şi neinteligente, ci e produsul unui proiectant. Nu „materia” ceasului te surprinde, ci „informaţia” din el.
Şi acesta este lucrul pe care nu-l sesizează evoluţioniştii: că, pe lângă materie, mai există şi informaţia, la fel de incomensurabilă. Aceste două domenii nu pot fi niciodată suprapuse prin nici un fel de reducţionism. De ex: Genomul uman se compune din 80.000 gene, dispuse în 3 miliarde de molecule perechi de ADN. Gena nu este un obiect, ci un pachet de informaţii. Dar, atenţie, molecula de ADN este doar mediumul, nu şi mesajul. Este ca banda magnetică a casetofonului, care reprezintă suportul material pentru informaţia care este cu totul altceva decât suportul dat. Aceeaşi bandă poate fi purtătoarea de mesaje sonore diferite. Dacă, prin absurd, materia ar avea puterea să evolueze, de unde-i informaţia? Ea nu poate avea o explicaţie materială, după cum bine ştiu informaticienii.
Informaţia şi mirabila ei sursă este ceea ce încântă pe savanţii nedarwinişti. Francis Collins, directorul „Institutului de cercetare a genomului uman” argumenta: „Constanta gravitaţională din univers, dacă ar fi mai mică în proporţie de o sutime de milionime dintr-o milionime, atunci expansiunea universului după presupusul Big Bang nu s-ar mai fi produs în aşa fel în care să apară condiţiile necesare vieţii. Dacă iei doar acest element din mulţimea de factori determinanţi ai vieţii, este foate dificil să adopţi ideea că asta s-a produs la întâmplare.”
Ideea că informaţia a apărut prin jocul întâmplării, este încumetare crasă. Luat la bani mărunţi, jocul probabilităţii te descurajează. Pentru ca un jucător de pocker să primească din prima o „quintă regală” , şansa este de 1 la 649.739 – o probabilitate nu prea favorabilă. Probabilitatea de a fi lovit de trăznet este ceva mai mare – de 1 la 576.000. Şi totuşi, câţi sunt trăzniţi? Nu prea mulţi. Acum: Probabilitatea ca universul să se fi ordonat la întâmplare în condiţii favorabile vieţii este de 1 la 100 de-mii-de-miliarde-de-miliarde-de-miliarde-de-miliarde . Condiţiile favorabile vieţii sunt atât de precise încât este imposibil să se fi produs fără mâna unui proiectant.
Nu-ţi rămâne decât fie să alegi ideea că universul este un proiect inteligent, fie – excluzând proiectantul – să speculezi că, pentru ca şansa apariţiei întâmplătoare să aibă sens, universul nostru ar trebui să facă parte (după cum vrea Dawkins) dintr-o cascadă de 300 miliarde de universuri paralele, neobservabile şi netestabile… Asta-i „pură credinţă”, zice prof. George Ellis (Univ. Cape Town).
Cei care rămân consecvenţi „briciului lui Occamus” (principiul enunţă că în cercetare trebuie să alegi explicaţia cea mai simplă şi cea mai dreaptă), admit că este mai corect să crezi în Dumnezeu, decât în acest „multivers care-ţi suceşte imaginaţia”. Surprinzător, un sondaj al revistei Nature , efectuat pe 1.000 savanţi din SUA, dezvăluie faptul că 40% dintre ei susţin următoarea declaraţie: „Cred într-un Dumnezeu care comunică intelectual şi afectiv cu omul, un Dumnezeu căruia mă rog şi aştept să-mi dea un răspuns. Prin ‚răspuns’ înţeleg mai mult decât efectele subiective şi psihologice ale rugăciunii.”
Anthony Flew (n. 1923), professor emeritus de filosofie la Universitatea Reading (Anglia), e cunoscut ca unul dintre cei mai mari filosofi din ultima jumătate de secol. Argumentele sale pro-ateiste, mai ales volumele sale: „Dumnezeu şi filosfia” (1966) şi „Prezumţia de ateism” (1984) au înclinat spre ateism generaţii de savanţi din întreaga lume.
La 12 dec. 2004, The Sunday Time a lansat o bombă: „Prof. Flew şi-a schimbat părerea şi s-a convertit la ideea că o divinitate a creat universul.“ Recentul său volum „Există un Dumnezeu” (2007) este rezultatul schimbării sale de opinie.Source Link
Views: 1
0Shares
Manage cookie consents/Administrează consimțămintele pentru cookie-uri.
To provide the best experience, we use technologies such as cookies to store and/or access device information. Consent to these technologies allows us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not giving your consent or withdrawing your consent may negatively affect certain functionalities and features.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale/Functional
Always active
Technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by a subscriber or user or for the sole purpose of executing the transmission of a communication over an electronic communications network. Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici/Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Technical storage or access is necessary to create user profiles to which we send advertising or to track the user on a website or across multiple websites for similar marketing purposes. . Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Deşi Omul Cro-Magnon este considerat a fi o rasă europeană, structura şi volumul craniului Cro-Magnon este foarte asemănător cu cel ale unor rase care trăiesc astăzi în Africa şi la tropice. Bazat pe această similaritate, se estimează că Omul Cro-Magnon a fost o rasă africană arhaică. Alte descoperiri paleoantropologice au arătat că rasele Cro-Magnon şi Neanderthal s-au amestecat, punând bazele raselor din zilele noastre.
