Inventii musulmane care au schimbat lumea

Invenţii musulmane care au schimbat lumea: De la forceps, la periuţa de dinţi şi algebră  Autor: Sânziana Stancu De la prima Universitate, de la operaţii chirurgicale, la cafeaua noastră de zi cu zi şi chiar la periuţa de dinţi, o  serie de invenţii surprinzătoare aparţinând lumii musulmane stau la baza civilizaţiei din ziua de astăzi. […]

0Shares

Invenţii musulmane care au schimbat lumea:

De la forceps, la periuţa de dinţi şi algebră 


Autor: Sânziana Stancu

De la prima Universitate, de la operaţii chirurgicale, la cafeaua noastră de zi cu zi şi chiar la periuţa de dinţi, o  serie de invenţii surprinzătoare aparţinând lumii musulmane stau la baza civilizaţiei din ziua de astăzi.

  • inventii 06974900 Inventii musulmane care au schimbat lumea
Originea acestor invenţii şi a multor altora se regăseşte într-o lucrare interesantă, intitulată “1001 de Invenţii”.

Celebra lucrare se află actualmente expusă la Muzeul de Ştiinţă din Londra şi îşi propune să aducă în atenţia publicului din toată lumea  contribuţiile culturilor non occidentale la civilizaţia din zilele noastre. Iată câteva dintre acestea, dintre cele mai importante, care au fost prezentate la televiziunea americană CNN şi care ar putea să vă surprindă.

Chirurgia

forceps 54685300 Inventii musulmane care au schimbat lumea

În jurul anului 1000, celebrul medic Al Zahrawi publica o Enciclopedie a Chirurgiei, de 1.500 de pagini ilustrate, care a fost folosită şi în Europa ca un fel de manual de referinţă pentru lumea medicală a următorilor 500 de ani. Tot lui îi aparţine şi “catgutul”, acel fir obţinut din intestin de animale – Zahrawi l-a produs din intestin de pisică – cu care se cos ţesuturile după anumite intervenţii chirurgicale, iar firul se resoarbe astfel. De asemenea, Zahrawi esste recunoscut ca fiind primul care a executat o operaţie “cezariană” şi care a creat primul forceps.

Cafeaua

obicei oriental 18907100 Inventii musulmane care au schimbat lumea

Licoarea care ne trezeşte în fiecare dimineaţă, ne ţine companie acasă, în vizită, la birou şi la … un pahar de vorbă a fost “brevetată” în Yemen, în jurul secolului al IX-lea. La începuturile ei, cafeaua îi ajuta pe “Sufi” să stea treji la rugăciunea de noapte . Ulterior, cafeaua yemenită a ajuns la Cairo, adusă de un grup de studenţi, iar apoi a cucerit toată regiunea. În secolul al XIII-lea, a ajuns în Turcia, iar în secolul al XVI-lea a ajns în europa, adusă în Italia de un comerciant.

Maşina zburătoare

Abbas bin Firnas a fost prima persoană care a încercat să construiască o maşină zburătoare. În secolul al IX-lea, el a desenat planurile unui aparat cu aripi – un fel de costum mai degrabă, care semăna cu o pasăre. Astfel echipat, a încercat să zboare cu invenţia lui. A făcut faimoasa încercare la Cordoba, în Spania, dar Firmas s-a menţinut în aer doar câteva momente, apoi a căzut şi a fost rănit la spate. Cu toate acestea, costumul lui l-a inspirat pe faimosul artist şi inventator italian, Leonardo Da Vinci, cu sute de ani mai târziu.

Universităţi

printesa 81776400 Inventii musulmane care au schimbat lumea

În 859, tânăra prinţesă Fatima al-Firhi a fondat prima Universitate de studii, în Maroc, în Fez. Ea şi sora ei Miriam au fondat şi o moschee adiacentă, complexul devenind ulterior Moscheea al-Qarawiyyn şi Universitate. Aceasta încă funcţionează şi este menită să fie model şi sursă de inspiraţie pentru toate femeile musulmane din lume.

Algebră

algebra 53676300 Inventii musulmane care au schimbat lumea

Cuvântul “algebra” provine de la titlul unui celebru tratat al unui faimos matematician persan din secolul IX, “Kitab al-Jabr Wa l-Mugabala”, în traducere aproximativă, “Cartea Argumentării și echilibrării.” Construită pe rădăcinile sistemelor grecești și hinduse, noua ordine algebrică a fost un sistem de unificare a numerelor raționale, iraționale și mărimilor geometrice. Același matematician, Al-Khwarizmi, a fost, de asemenea, primul care a introdus conceptul ridicării numerelor la putere.

Optică

optica 01120000 Inventii musulmane care au schimbat lumea

Multe dintre cele mai importante progrese în studiul opticii vin din lumea musulmană. În jurul anului 1000 Bin al-Haitham a demonstrat că oamenii văd obiecte în care lumina se reflectă, iar apoi razele de lumină reflectate ajung la ochii lor. Această teorie, le răstoarnă pe acelea ale lui Euclid și Ptolemeu, potrivit cărora lumina ar fi emisă de ochiul uman. Acest mare fizician musulman a descoperit, de asemenea, fenomenul de Cameră Obscură, care explică modul în care ochiul vede imagini datorită conexiunii dintre nervul optic și creier.

Muzică

Muzicienii musulmani au avut impact puternic asupra Europei. Între mulţimea de instrumentelor muzicale care au ajuns pe Bătrânul Continent, trecând prin Orientul Mijlociu, se regăsesc  lăuta şi “rahabul” care ar fi  un fel de strămos al viorii. De asemenea, notele muzicale pe care le cunoaştem astăzi ar deriva din alfabetul arab.

Periuţa de dinţi

meswak 23650400 Inventii musulmane care au schimbat lumea

Profetul Mahomed a fost cel care a popularizat folosirea primei periuţe de dinţi, în jurul anului 600. Folosind o crenguţă de copac Meswak, el îşi curăţa astfel dinţii şi îşi împrospăta respiraţia. Meswak-ul se găseşte acum în compoziţia unor paste de dinţi moderne.

Manivela

Multe dintre elementele de bază ale automaticii moderne au fost experimentate şi provin din lumea musulmană, inclusiv sistemul revoluționar bielă-manivelă. Prin conversia mișcării de rotație în mișcare liniară, manivela permite ridicarea de obiecte grele, cu relativă ușurință. Tehnologia a fost descoperită de Al-Jazari, în secolul al XII-lea, şi s-a răspândit pe tot globul, fiind utilizată la multe sisteme, de la cele ale bicicletei, până la motorul cu ardere internă.

Spitale

primul cewntru medcia cairo 38287900 Inventii musulmane care au schimbat lumea

Spitalele din ziua de astăzi, provin din secolul al IX-lea, din Egipt. Primul centru medical de acest fel a fost a fost Spitalul Ahmad bin Tulun Ahmad, fondat în 872, în Cairo. Spitalul Tulun oferea asistenţă medicală gratuită pentru oricine avea nevoie – o politică bazată pe tradiția musulmană de a avea grijă de toți cei care sunt bolnavi. După modelul celui din Cairo s-au făcut spitale în întreaga lume musulmană.

 

Sursa:romaniatv.net

Source Link

Views: 3

0Shares

Din istoria tiparului

Din istoria tiparului Afland seretul fabricarii hartiei de la chinezi, musulmanii au transformat-o dintr-o arta luxurianta într-o industrie importantă. Fabricile de hârtie întâi au înflorit în Irak, Siria și Palestina, și-au croit drumul spre Vest. Prima fabrică de hârtie din Africa a fost construită în Egipt în jurul anului 850. O fabrică a fost construită în […]

0Shares

Din istoria tiparului

Afland seretul fabricarii hartiei de la chinezi, musulmanii au transformat-o dintr-o arta luxurianta într-o industrie importantă. Fabricile de hârtie întâi au înflorit în Irak, Siria și Palestina, și-au croit drumul spre Vest. Prima fabrică de hârtie din Africa a fost construită în Egipt în jurul anului 850. O fabrică a fost construită în Maroc, iar de acolo a ajuns în Andaluzia în anul 950. Din Spania și Sicilia, fabricarea hârtiei s-a răspândit la creștinii din Spania și Italia.

Meșterul german al secolului al XV-lea Johannes Gutenberg din Mainz este adesea creditat cu inventarea artei și meșteșugului de tipărire. Acest fapt reprezinta cu siguranta o revoluție uriașă în comunicarea umană și in acumularea cunoașterii.

Gutenberg pare a fi primul care a proiectat o presă de tipărit, însă tipărirea în sine, care este realizarea unor copii multiple ale unui text prin transferarea lui de la o suprafață în relief la alte suprafețe portabile (în special hârtie) este mult mai veche. Chinezii practicau acest lucru în secolul al IX-lea și cel mai vechi datat text tipărit cunoscut este din 868: Diamond Sutra, o traducere chinezească a unui text budist păstrat acum în Biblioteca Britanică.

Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că, aproape cu 100 de ani mai târziu, musulmanii arabi tipăreau de asemenea texte, incluzând pasaje din Coran. Ei îmbrățișaseră deja meșteșugul chinezesc de realizare a hârtiei, l-au dezvoltat și adoptat pe larg în țările islamice. Acest fapt a dus la o creștere majoră în producția manuscriselor. Însă exista un tip de text care a dus la distribuirea în masă: colecția privată de rugăciuni, incantații, extrase din Coran și „minunatele nume” ale lui Dumnezeu, pentru care era o cerere imensă printre musulmani, bogați și săraci, educați și needucați. Acestea erau folosite în special ca amulete, purtate de o persoană, adesea rulate și puse într-un medalion.

istoria tiparuluiAstfel că în Egipt, a fost adoptată tehnica de tipărire a acestor texte pe benzi de hârtie și livrarea lor în copii multiple pentru a face față cererii în masă. Multe dintre ele au fost găsite de arheologi în timpul excavărilor în Fustat (vechiul Cairo), ele fiind datate în secolul al X-lea. Alte exemple au venit din locuri diferite din Egipt, unde climatul uscat a ajutat la păstrarea lor. Caligrafia araba folosita, variază între cel Kufic și diferite naskh cursive și alte stiluri folosite în perioada mamelucă (secolele al XIII-lea – al XVI-lea). Un exemplu bun este cel tipărit pe hârtie filigranată italiană în secolului al XV-lea. Astfel că tipărirea islamică a continuat pentru aproape 500 de ani. Nu știm dacă a influențat eventuala adoptare a tipăririi în Europa: nu există vreo dovadă, dar posibilitatea nu poate fi exclusă, mai ales că cele mai precoce exemple europene erau tipăriturile cu ajutorul unor blocuri de lemn sau metal. S-a sugerat că termenul italian tarocchi, însemnând cărți tarot (care au fost printre cele mai timpurii artefacte tipărite cu blocuri de lemn sau metal din Europa), ar fi derivat din cuvântul arab tarsh. Însă aceasta este doar o teorie speculativă și este nevoie de mai multe dovezi înainte de a fi acceptată.

Multe documente tipărite aveau  modele destul de sofisticate incluzând coroane caligrafice, inscripții transversale, panouri geometrice, cercuri, culori si stiluri caligrafice.

Din pacate, mai tarziu, musulmanii aveau sa piarda mult din acest avânt al progresului lor. Retinerile indelungate ale otomanilor fata de tipar au cauzat un regres considerabil al civilizatiei islamice.

Source Link

Views: 2

0Shares

Primul sistem de tipul “Braille”

Primul sistem de tipul “Braille” Este interesant de stiut ca cu 600 de ani inaintea lui Braille, un sirian musulman pe nume Ali Ibn Ahmad Al Amidi (decedat in anul 1314) era un expert in citirea unui asemenea sistem. El era orb inca din copilarie. Sistemul folosit de el ii permitea nu doar sa localizeze […]

0Shares
Primul sistem de tipul “Braille”
Este interesant de stiut ca cu 600 de ani inaintea lui Braille, un sirian musulman pe nume Ali Ibn Ahmad Al Amidi (decedat in anul 1314) era un expert in citirea unui asemenea sistem. El era orb inca din copilarie. Sistemul folosit de el ii permitea nu doar sa localizeze cartile de pe raft prin folosirea simtului tactil, dar il ajuta sa determine si numarul de pagini al fiecarei carti in parte. De asemenea, avea capacitatea de a constata valoarea cartilor plecaand de la spatierea dintre linii. Ori de cate ori mergea sa cumpere o carte, el obisnuia sa ruleze o bucata de hartie in forma unei litere a alfabetului pe care mai apoi o lipea pe coperta cartii. Litera folosita avea sa fie parte a unui cod pe care el il adoptase pentru categorisirea cartilor. La o data ulterioara, el era capabil sa identifice carti, titluri, preturi, numer de pagini, doar prin atingerea acelei litere. Primul sistem de tipul "Braille"

Acesta era de fapt inceputul scrierii de tip “Braille” folosita de nevazatori, iar acest sistem a fost inventat de Al-Amidi cu 600 de ani inaintea nasterii lui Luis Braille.

Alfabetul Braille este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere. Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor. Literele de la A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille.
 
Sistemul a fost creat de Louis Braille în 1825.Sistemul se bazează pe o matrice de șase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte.
Pentru a atinge un număr cât mai mare de caractere și simboluri reprezentate, sistemul apelează la numeroase aranjamente ale celor 63 de combinații de puncte ale grupului fundamental. Cele 63 de combinații posibile din acest tipar alcătuiesc litere, numere, semne de punctuație, cuvinte obișnuite precum și, un, o. Se pot reprezenta un număr mult mai mare de semne din diverse sisteme cum ar fi cel matematic, logic, muzical, etc. Sistemul Braille se folosește de asemenea de context pentru a conferi aceluiași aranjament de semne sau combinație de puncte semnificații multiple.
 
Codul Braille pentru limba engleză a fost adoptat abia în anul 1932.
 
Braille poate fi scris de mână – de la dreapta la stânga – cu ajutorul unui punctator pe hârtie. Când foaia este întoarsă pe dos, punctele ies în relief, iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta; se poate realiza și cu ajutorul instrumentelor clasice, tăbliță și punctator, cu mașini de scris (analoage celor de dactilografiat) sau cu ajutorul tehnologiei de acces (imprimante Braille analoage celor standard).
Source Link

Views: 3

0Shares