Daca vizitati astazi Sevilla, un oras situat in sudul Spaniei, si studiati cu atentie catedralele de aici, veti avea o mare surpriza. In catedrala din Sevilla poate fi vazut mormantul impozant al lui Cristofor Columb, cel care a traversat Oceanul Atlantic in 1492, descoperind un nou continent.
In spatele altarului principal se afla un paravan urias, executat din aurul adus de spanioli din America de Sud. In catedrala sunt multe statui ale Fecioarei Maria si ale unor sfinti crestini. Daca veti urca in turnul catedralei veti observa ca initial nu a fost construit ca o componenta a unei mari biserici.
Turnul acesta este, de fapt, un minaret construit de musulmani in secolul al XII –lea. Din varful minaretului se vede Alcazarul, palat construit in secolul al XIII-lea pentru conducatorii musulmani ai Spaniei. Acolo, in varful turnului catedralei din Sevilla, va aflati in centrul unui oras tipic arab.
In anul 711, musulmanii au cucerit Spania, pe care o numeau al-Andalus. Cuceritorii erau califi din dinastia Omeyazilor, cu resedinta la Damasc. In anul 750, musulmanii condusi de abbasizii veniti din Siria i-au masacrat pe omeyazi. Nu ii considerau ca fiind urmasii lui Muhammed. Abbasizii au preluat puterea.
Unul dintre printii omeyazi, care a scapat din macel, a ajuns in Spania ce a fost condusa de succesorii lui ce au stabilit capitala la Cordoba.
Musulmanii au stapanit Spania pana in secolul al XV-lea, inscriind astfel in istoria Europei o indelungata perioada de dominatie musulmana. Aceasta perioada nu este intotdeaua usor de cercetat, din cauza faptului ca multe dintre dovezi s-au pierdut atunci cand spaniolii au luat in stapanire moscheile, pe care le-au transformat in biserici sau palate.
Musulmanii au adus in Spania arhitectura, religia, agricultura, stiinta si literatura lor; de aici ele s-au raspandit si in restul Europei. Arabii au fost cei care au introdus in Spania irigatiile. Plante precum trestia de zahar, anghinarea, orezul, portocalul, caisul, bumbacul, care aveau nevoie de multa apa, puteau fi acum cultivate.
Oamenii bogati din Spania musulmana traiau in lux. Tesaturile fine, de lana si matase, erau destinate atat uzului intern, cat si vanzarii lor pe piata externa.
Intre mestesuguri, cel mai important era considerat cel al prelucrarii pielii. Mestesugarii erau neintrecuti in decorarea incaltarilor, a gentilor, si chiar a fasiilor mari de piele ce acopereau peretii. Incrustatiile din argint si alte metale pretioase erau de o finete remarcabila pentru acea vreme.
Spania a fost prima tara din Europa care a utilizat hartia, metoda fabricarii acesteia raspandindu-se in intreaga Europa crestina. Chiar si chitara spaniola a fost adusa aici de muzicantii musulmani. La sfarsitul secolului al IX-lea, sticlarii din Cordoba au descoperit modul de fabricare a cristalului. Minunatele coliere, bratari, ca si cerceii ilustreaza bogatia Spaniei si maiestria giuvaiergiilor musulmani.
La patruzeci si patru de ani dupa cucerirea Spaniei de catre arabi, Abd Ar-Rahman, din dinastia omeyazilor a construit orasul din Cordoba. Orasul a devenit cel mai important oras din Spania si al treilea ca importata din lume. Spre deosebire de orasele murdare, sordide din Europa, Cordoba era un oras curat si placut. Aproximativ trei sute de bai publice asigurau igiena populatiei. Multe strazi erau luminate noaptea de la casele din apropiere, iar locuintele celor instariti aveau apa curenta.
Marile palate erau construite din marmura italiana. Palatul regal avea aproximativ 400 de camere, iar la inaltarea lui au lucrat 10000 de oameni timp de 25 de ani. Camerele palatului aveau pereti din marmura decorati cu aur. Arcada intrarii principale era din abanos, un lemn pretios de culoare neagra si din fildes decorat cu pietre pretioase.
Lucru deloc surprinzator, Cordoba avea foarte multe moschei. Se pare ca existau aproximativ 700 de moschei inaltate in fiecare colt al orasului, astfel incat fiecare musulman sa poata ajunge usor la rugaciune. Una dintre moschei, de o inaltime impresionanta adapostea si o universitate, unde veneau studenti din toata Europa si din lumea islamica: crestini, evrei si musulmani deopotriva.
Dupa moartea lui al-Mansur, marele conduator al Cordobei, in anul 1002, Spania musulmana s-a divizat in mai multe regate, lucru de care crestinii din nord au profitat, considerand ca era o sansa pentru a-si recapata teritoriile. Unul dintre cei mai cunoscuti ai acestora a fost Rodrigo Diaz de Vivar, cunoscut sub numele de El Cid. In anul 1094, Cidul a devenit Valencia. Abia peste cateva sute de ani, crestinii au reusit sa-I alunge pe musulmani din Spania. In 1492, ultimul regat musulman, Granada, a fost cucerit de regina Isabela de Castilia. La inceput, crestinii s-au purtat bine cu musulmanii, dar incepand din jurul anului 1502, musulmanii au fost nevoiti sa aleaga intre a trece la crestinism sau a parasi tara.
Sursa: Islamul în Epoca Medievală, Editura All, BucureștiSource Link
Views: 1
