Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Al-Kindi – un spirit stralucitor al epocii sale

 Al-Kindi – un spirit stralucitor al epocii sale
 
În domeniul mtematicii Al-Kindi a scris patru cărți despre numere (sistemul de numerație indian, armonia numerelor, multiplicări, proporții) punând astfel bazele aritmeticii moderne.
 
În cadrul geometriei, o atenție deosebită a acordat geometriei sferice, care îi era necesară la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat și studiul dreptelor paralele. O lucrare interesantă a sa, care și astăzi suscită atenția, este comentariul la scrierea lui Arhimede, Măsurarea cercului.
 
Al-Kindi a considerat matematica o bază a tuturor științelor, insa a scris si o carte în care a tratat optica geometrică. Lucrarea sa avea sa influențeze pe Roger Bacon.
 
În ceea ce privește spațiul și timpul, Al-Kindi le consideră finite, aducând ca argument un paradox al infinitului.
 
In domeniul chimiei el s-a opus conceptelor alchimiste eronate arătând că nu este posibilă transformarea în aur a metalelor comune.
 
In ceea ce priveste domeniul medicinii, Al-Kindi a fost primul care a încercat să determine științific dozele în care trebuie administrate medicamentele.
 
De asemenea, el a studiat modul de realizare a armoniilor produse de diverse combinații de note muzicale. A arătat faptul că, atunci când un sunet este produs, unda generată se transmite în aer și influențează timpanul.
 
Al-Kindi a fost un scriitor foarte prolific. Mărturie stau cele 241 de lucrări scrise care, din păcate, nu toate au supraviețuit până azi.
 
invatat arabAstfel în domeniul astronomiei a scris 16 cărți, 11 în domeniul aritmeticii, 32 de lucrări sunt dedicate geometriei, medicina este tratată în 22 de cărți, la fizică s-a referit în 12 lucrări, filozofiei i-a dedicat 22 scrieri, logicii 9, în 5 cărți s-a ocupat de psihologie și în sfârșit 7 lucrări le-a dedicat muzicii.
 
Multe din cărțile sale au fost traduse în latină de către Gerard de Cremona.
 
Influența lui Al-Kindi asupra dezvoltării științei și filozofiei a fost semnificativă mai ales în epoca renascentistă, când asistăm la un salt al nivelului culturii și civilizației europene. Lucrările sale au contribuit la dezvoltarea ulterioară a matematicii, fizicii, medicinei, chimiei.
 
Girolamo Cardano l-a considerat ca fiind unul dintre cele mai strălucitoare spirite ale epocii.
Source Link

Views: 1

0Shares

Dacă…

Dacă…

  1. Cel Milostiv [Ar-Rahman]
    2. L-a învăţat [pe om] Coranul.
    3. El l-a creat pe om
    4. Şi l-a învăţat pe el vorbirea limpede.
    5. Soarele şi Luna urmează o rânduială,
    6. Iar ierburile şi arborii se prosternează.
    7. Şi cerul El l-a înălţat Şi El a stabilit balanţa…,
    (Ar-Rahman 55:1-7)

Allah este Cel care face să se crape seminţele şi sâmburii. El dă viaţă la ceea ce este mort şi face să moară ceea ce este viu. Acesta este Allah! Cum, atunci, vă lăsaţi voi abătuţi [de la El]? El face să se ivească zorile şi a statornicit noaptea pentru odihnă şi Soarele şi Luna pentru socotirea [timpului]. Aceasta este hotărârea şi rânduiala Celui Puternic [şi] Atoateştiutor [Al-‘Aziz, Al-‘Alim]. El este Cel care v-a făcut stelele, pentru ca să vă călăuziţi după ele în întunericurile uscatului şi ale mării. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care ştiu. El este Cel care v-a creat dintr-un singur suflet şi v-a dat loc de odihnă şi loc de repaus. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care pricep. (Al ‘An’am 95 – 98)
El este Cel care a întins pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri. Şi din toate roadele a făcut pe el câte o pereche. El lasă ca noaptea să acopere şi să ascundă ziua. In acestea sunt semne pentru cei care cugetă. (Ar-Ra’d)

 

El a aşezat pe pământ munţi statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri şi drumuri, poate că voi veţi fi călăuziţi.

Şi semne osebite. Şi după stele se călăuzesc. Şi oare cel care creează este la fel ca acela care nu creează? Oare voi nu sunteţi cu luare aminte? Şi de aţi [vrea să] socotiţi binefacerile lui Allah, voi nu veţi izbuti să le număraţi. Allah este Iertător, Indurător [Ghafur, Rahim]. (An-Nahl 16- 18)
şi multe alte vresete asemenea….

UniversInvăţaţii în ştiinţa tawɧiyd-ului descriu Universul, precum îl descriu şi cercetătorii, îl caracterizează ca fiind format din posibile existenţe, ţinând cont de teoria probabilităţii, astfel: „fiinţa (existenţa ca atare a ceva) este posibilă, poate fi pereche, şi au ca atribute generale, existenţa şi inexistenţa. Timpurile, locurile, direcţiile, precum şi atributele lor sunt considerate în mod rațional ca fiind posibile şi finite.” Dacă acest Univers este alcătuit din lucruri posibile, fiecare lucru posibil poate să existe, poate să nu existe, poate să aibă o singură calitate sau nenumărate calităţi, poate să aibă loc într-un anumit timp, poate să aibă loc în alte timpuri, poate să se afle într-un loc sau poate să se afle în alte locuri, poate să aibă o anumită cantitate sau poate să aibă alte cantităţi. In consecinţă, oricărei părţi din Univers i se pot aplica aceste sensuri.
Dacă toate aceste lucruri posibile ar fi apărut în mod empiric, prin hazard, şi nu prin actul de creaţie al Fiinţei Necesare, atunci regulile care reglementează acest Univers ar fi la fel de haotice şi totul ar fi contrar la ceea ce cunoaştem azi.
Dovada este că teoriile salafilor asupra verstelor din Sfântul Qurân privind ordinea şi funcţionarea precisă şi interdependentă a existenţelor din Univers sunt susţinute de cercetători.

 

sursa: rasarit.comSource Link

Views: 4

0Shares

Speculatii despre Arcaoeopteryx

Speculatii despre Arcaoeopteryx

Există două puncte importante pe care se sprijină biologii evoluţionişti, atunci când susţin că Archaeopteryx era o formă tranziţională, şi acestea sunt ghearele şi dinţii.

archaeopteryx Speculatii despre ArcaoeopteryxEste adevărat că Archaeopteryx avea gheare la nivelul aripilor şi dinţi la nivelul gurii, dar aceste caracteristici nu implică faptul că această creatură ar fi avut vreo relaţie cu reptilele. Pe lângă aceasta, două specii de păsări care trăiesc în zilele noastre, Taouraco şi Hoatzin prezintă gheare ce le ajută să se prindă de ramurile copacilor. Aceste creaturi sunt păsări adevărate, care nu prezintă niciun caracter reptilian. Tocmai de aceea este complet lipsit de fundament să presupunem că Arcaoeopteryx este o formă tranziţională, doar pentru că are gheare pe aripi.

 
Nici chiar dinţii din ciocul lui Archaeopteryx nu sugerează faptul că este o formă tranziţională. Evoluţioniştii au făcut o şmecherie premeditată spunând că aceşti dinţi sunt o caracteristică reptiliană, deoarece dinţii nu sunt deloc o trăsătură specifică reptilelor. În zilele noastre, unele reptile au dinţi, iar altele nu au deloc. Mai mult decât atât, Archaeopteryx nu este singura specie de păsări care are dinţi. Este adevărat că în zilele noastre nu mai există păsări cu dinţi, dar dacă studiem arhivele fosilifere, putem să observăm că atât în vremea lui Arcaoeopteryx, cât şi după aceea, chiar până nu demult, a existat un gen distinct de păsări care puteau fi categorisite drept „păsări cu dinţi“.
 
Cel mai important aspect este acela că structura dinţilor lui Archaeopteryx şi ai altor păsări cu dinţi este total diferită de cea a aşa-zişilor lor strămoşi, dinozaurii. Cunoscuţii ornitologi L.D.Martin, J.D.Steward şi K.N.Whetstone au observat că Arcaoeopteryx şi alte păsări similare au dinţi cu partea superioară plană şi rădăcini mari. În schimb, dinţii dinozaurilor theropozi, presupuşii strămoşi ai acestor păsări, sunt ascuţiţi, asemeni celor de fierăstrău şi au rădăcini înguste.
 
Aceşti cercetători au comparat de asemenea oasele încheieturilor lui Archaeopteryx cu cele ale presupuşilor strămoşi, dinozaurii, şi nu au observat nicio asemănare între ele.
 
Studiile anatomiştilor S. Tarsitano, M.K. Hecht şi A.D. Walker au arătat că unele dintre asemănările pe care John Ostrom şi alţii le-au observat între Archaeopteryx şi dinozauri erau, în realitate interpretări greşite.
 
Toate aceste descoperiri indică faptul că Archaeopteryx nu era deloc o verigă tranziţională ci doar o pasăre ce a căzut în categoria ce poate fi denumită „păsări dinţate“.
Source Link

Views: 2

0Shares