Legătura imaginară dintre păsări şi dinozauri

Legătura imaginară dintre păsări şi dinozauri

 
feduccia Legătura imaginară dintre păsări şi dinozauriEvoluţioniştii care încearcă să îl prezinte de Archaeopteryx drept o formă tranziţională, susţin că păsările au evoluat din dinozauri. Cu toate acestea, unul dintre cei mai renumiţi ornitologi din lume, Alan Feduccia de la Universitatea din Carolina de Nord (University of North Carolina) se opune teoriei prin care păsările s-ar trage din dinozauri, în ciuda faptului că el însuşi este un evoluţionist. În ceea ce priveşte teza evoluţiei păsărilor din reptile, Feduccia spune următoarele:
 
„Ei bine, am studiat craniul păsărilor de mai bine de 25 de ani, şi nu am observat nicio asemănătoare. Pur şi simplu nu am văzut aşa ceva… Originea păsărilor din theropode va fi, în opinia mea, cel mai mare impediment pentru paleontologiei secolului al XX-lea.“
 
Larry Martin, specialist în păsări timpurii la Universitatea din Kansas, se opune de asemenea teoriei că păsările se trag din dinozauri. Referindu-se la contradicţia evoluţionistă legată de acest subiect, el a afirmat:
 
„Drept să vă spun, dacă ar trebui să susţin originea păsărilor din dinozauri pe baza trăsăturilor menţionate, m-aş simţi jenat de fiecare dată când ar trebui să mă ridic şi să vorbesc despre asta.“
 
Pentru a concluziona, scenariul „evoluţiei păsărilor“, ce a fost înălţat având la bază doar cazul lui Archaeopteryx, nu este nimic altceva decât produsul unor prejudecăţi şi al luării dorinţelor drept realitate de către evoluţionişti.
Source Link

Views: 1

0Shares

Archaeopteryx şi alte fosile de păsări

Archaeopteryx şi alte fosile de păsări

 

În timp ce evoluţioniştii au proclamat decenii întregi că Archaeopteryx este cea mai mare dovadă pentru scenariul lor în ceea ce priveşte evoluţia păsărilor, anumite fosile descoperite recent infirmă acest scenariu şi din alte puncte de vedere.

evolutie pasariThe bird named Confuciusornis is the same age as Archæopteryx.

Lianhai Hou şi Zhonghe Zhou, doi paleontologi de la Institutul Chinez de Paleontologie a Vertebratelor, au descoperit în 1995, o nouă pasăre fosilă pe care au denumit-o Confuciusornis. Această fosilă are aproape aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx (în jur de 140 de milioane de ani), dar nu prezintă dinţi la nivelul ciocului. Mai mult, ciocul şi penele sunt la fel ca cele ale păsărilor din zilele noastre. Confuciusornis are aceeaşi structură a scheletului precum păsările de astăzi, dar are de asemenea şi gheare la nivelul aripilor, la fel ca şi Archaeopteryx. O altă structură specifică păsărilor numită „pigostil“, şi care susţine penele cozii, a fost şi ea regăsită în cazul lui Confuciusornis. Pe scurt, această fosilă – care are aceeaşi vârstă ca şi Archaeopteryx, ce a fost privită multă vreme drept cea mai timpurie pasăre şi a fost acceptată ca fiind o semi-reptilă – seamănă foarte mult cu una dintre păsările ce trăiesc în zilele noastre. Acest lucru infirmă toate afirmaţiile evoluţioniste care spun că Archaeopteryx ar fi strămoşul primitiv al tuturor păsărilor.

O altă fosilă ce a fost excavată în China a generat o şi mai mare confuzie. În noiembrie 1996, s-a anunţat în revista „Science“de către L. Hou, L.D. Martin şi Alan Feduccia, descoperirea unei păsări vechi de 130 de milioane de ani, numită Liaoningornis. Liaoningornis prezenta osul sternal de care se ataşau muşchii pentru zbor, la fel ca şi păsările din zilele noastre. Şi toate celelalte caracteristici erau la fel ca cele prezentate de păsările din zilele noastre. Totuşi, singura diferenţă era prezenţa dinţilor. Aceasta arată că păsările cu dinţi nu aveau structura primitivă presupusă de către evoluţionişti.52 Acest fapt a fost menţionat în articolul publicat de revista Discover: „De unde provin păsările? Această fosilă sugerează că nicidecum din familia dinozaurilor“.

O altă fosilă ce a invalidat afirmaţiile evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Arcaoeopteryx a fost Eoalulavis. Structura aripii lui Eoalulavis, care se spune că era cu 25-30 de milioane de ani mai „tânără“ decât Archaeopteryx, a fost observată la păsările cu zbor lent din zilele noastre. Aceasta dovedeşte că acum 120 de milioane de ani, existau păsări foarte asemănătoare cu cele din zilele noastre, care zburau pe cer.

Aceste lucruri arată încă o dată că, cu siguranţă, nici Archaoeopteryx şi nici vreo altă pasăre similară din vechime nu au fost forme tranziţionale. Fosilele nu indică evoluţia unor specii de păsări din alte păsări diferite de ele. Din contră, înregistrările fosile dovedesc că păsările din zilele noastre şi unele păsări din vechime, cum ar fi Archaeopteryx, au trăit de fapt împreună, în aceeaşi perioadă de timp. Unele dintre aceste specii de păsări, cum este Archaeopteryx şi Confuciusornis, au dispărut, şi doar unele dintre speciile ce au existat altădată au fost capabile să supravieţuiască până în zilele noastre.

Pe scurt, anumite trăsături ale lui Archaeopteryx indică faptul că această creatură nu a fost o formă tranziţională. Anatomia generală a lui Archaeopteryx indică o oprire şi nu o evoluţie. Paleontologul Robert Carroll a trebuit şi el să admită că:

„Geometria penelor de zbor de la Archaeopteryx este identică cu cea a păsărilor zburătoare de astăzi, dat fiind faptul că păsările nezburătoare prezintă pene simetrice. Modul în care sunt aranjate penele de-a lungul aripii o plasează din nou în rândul păsărilor din zilele noastre… Conform cu Van Tyne şi Berger, mărimea şi forma relativă a aripii lui Archaeopteryx este similară cu cea a păsărilor care se mişcă prin zone deschise restrânse din mijlocul vegetaţiei precum galinaceele, porumbeii, sitarii, ciocănitoarele şi majoritatea păsărilor din ordinul Passeriformes… Penele pentru zbor au rămas neschimbate, nemaievoluând de mai bine de 150 de milioane de ani.“

Pe de altă parte, „paradoxul temporal“ este unul dintre factorii ce au dat lovitura fatală declaraţiilor evoluţioniştilor în ceea ce priveşte Archaeopteryx. În cartea sa „Simboluri ale evoluţionismului“, J.Wells remarcă faptul că Archaeopteryx s-a transformat într-o imagine-simbol a teoriei evoluţioniste, deşi dovezile arată clar că această creatură nu este strămoşul primitiv al păsărilor. Conform celor afirmate de Wells, unul dintre indicaţiile acestui lucru este faptul că dinozaurul theropod – presupusul strămoş al lui Archaeopteryx – este de fapt mai „tânăr“ decât Archaeopteryx:

„Reptilele cu două picioare ce alergau pe suprafaţa pământului – şi prezentau şi alte caracteristici la care s-ar putea cineva aştepta de la un strămoş al lui Archaeopteryx – au apărut mai târziu.

Source Link

Views: 1

0Shares

Speculatii despre Arcaoeopteryx

Speculatii despre Arcaoeopteryx

Există două puncte importante pe care se sprijină biologii evoluţionişti, atunci când susţin că Archaeopteryx era o formă tranziţională, şi acestea sunt ghearele şi dinţii.

archaeopteryx Speculatii despre ArcaoeopteryxEste adevărat că Archaeopteryx avea gheare la nivelul aripilor şi dinţi la nivelul gurii, dar aceste caracteristici nu implică faptul că această creatură ar fi avut vreo relaţie cu reptilele. Pe lângă aceasta, două specii de păsări care trăiesc în zilele noastre, Taouraco şi Hoatzin prezintă gheare ce le ajută să se prindă de ramurile copacilor. Aceste creaturi sunt păsări adevărate, care nu prezintă niciun caracter reptilian. Tocmai de aceea este complet lipsit de fundament să presupunem că Arcaoeopteryx este o formă tranziţională, doar pentru că are gheare pe aripi.

 
Nici chiar dinţii din ciocul lui Archaeopteryx nu sugerează faptul că este o formă tranziţională. Evoluţioniştii au făcut o şmecherie premeditată spunând că aceşti dinţi sunt o caracteristică reptiliană, deoarece dinţii nu sunt deloc o trăsătură specifică reptilelor. În zilele noastre, unele reptile au dinţi, iar altele nu au deloc. Mai mult decât atât, Archaeopteryx nu este singura specie de păsări care are dinţi. Este adevărat că în zilele noastre nu mai există păsări cu dinţi, dar dacă studiem arhivele fosilifere, putem să observăm că atât în vremea lui Arcaoeopteryx, cât şi după aceea, chiar până nu demult, a existat un gen distinct de păsări care puteau fi categorisite drept „păsări cu dinţi“.
 
Cel mai important aspect este acela că structura dinţilor lui Archaeopteryx şi ai altor păsări cu dinţi este total diferită de cea a aşa-zişilor lor strămoşi, dinozaurii. Cunoscuţii ornitologi L.D.Martin, J.D.Steward şi K.N.Whetstone au observat că Arcaoeopteryx şi alte păsări similare au dinţi cu partea superioară plană şi rădăcini mari. În schimb, dinţii dinozaurilor theropozi, presupuşii strămoşi ai acestor păsări, sunt ascuţiţi, asemeni celor de fierăstrău şi au rădăcini înguste.
 
Aceşti cercetători au comparat de asemenea oasele încheieturilor lui Archaeopteryx cu cele ale presupuşilor strămoşi, dinozaurii, şi nu au observat nicio asemănare între ele.
 
Studiile anatomiştilor S. Tarsitano, M.K. Hecht şi A.D. Walker au arătat că unele dintre asemănările pe care John Ostrom şi alţii le-au observat între Archaeopteryx şi dinozauri erau, în realitate interpretări greşite.
 
Toate aceste descoperiri indică faptul că Archaeopteryx nu era deloc o verigă tranziţională ci doar o pasăre ce a căzut în categoria ce poate fi denumită „păsări dinţate“.
Source Link

Views: 1

0Shares