Tag: contaminare

Ciuma

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să nu intre într-o zonă contaminată de ciumă Ibn Qayyim Al-Jawziyyah   În Sahihan se relatează că Sa’ad bin Abi Waqqas l-a întrebat pe Usamah bin Zayd în legătură cu ceea ce el auzise de la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie […]

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să nu intre într-o zonă contaminată de ciumă

Ibn Qayyim Al-Jawziyyah

 

Yersinia_pestis_fluorescentÎn Sahihan se relatează că Sa’ad bin Abi Waqqas l-a întrebat pe Usamah bin Zayd în legătură cu ceea ce el auzise de la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) referitor la ciumă. Usamah a spus că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a zis: „Ciuma este o pedeapsă care a fost trimisă asupra unora dintre Copiii lui Israel şi asupra celor de dinaintea ta. Aşa că dacă auzi că a lovit vreun ţinut, nu intra în acel ţinut. Iar dacă izbucneşte în ţinutul în care locuieşti tu, nu ieşi din acea zonă, [încercând] să scapi de ea.”

De asemenea, în Sahihan se relatează că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ciuma este un martiriu pentru orice musulman.” Din perspectivă lingvistică, taoon / ciuma reprezintă un tip de boală. În termeni medicali, ciuma reprezintă o tumoare fatală, vicioasă, ce cauzează o infecţie foarte puternică şi dureroasă; zona infectată capătă rapid culoarea neagră, verde sau maro. În curând, ulcerele încep să apară în jurul zonei infectate. De obicei, ciuma loveşte trei zone: sub braţ, în spatele urechii, vârful nasului şi / sau ţesuturile moi (flasce) ale corpului.

Doctorii afirmă că infecţia septică ce apare în ţesuturile moi (cum ar fi zona de sub braţ sau în spatele urechilor) se numeşte ciumă. Ciuma este cauzată de sângele alterat, infectat [sânge infectat de o insectă ce poartă boala de la rozătoarele infectate]. Sângele infectat distruge acea parte a corpului pe care o atinge, cauzând uneori hemoragii şi puroi. În acest caz, organul afectat trimite sângele infectat la inimă, generând astfel vărsături, pierderea conştiinţei şi puls accelerat. Deşi denominaţia de ciumă se aplică oricărei infecţii care generează transmiterea sângelui infectat la inimă, devenind uneori fatală, sensul său restrâns face referire doar la acea infecţie ce atacă ţesuturile moi ale corpului. Dat fiind că sângele infectat este septic, diferitele organe ale corpului resping sângele, cu excepţia celor care au devenit lipsite de putere. Cele mai rele tipuri de ciumă sunt cele care afectează zona din spatele urechilor şi de sub braţ, deoarece se află în vecinătatea organelor esenţiale ale corpului. Există puţine şanse să te vindeci de ciuma neagră; ciuma roşie şi apoi cea galbenă sunt cele mai puţin periculoase. Pentru că boala izbucneşte în zonele murdare, ea este numită ciumă, deşi cuvântul descrie orice epidemie, aşa cum am explicat mai sus şi cum Al-Khalil a confirmat.

Cuvântul epidemie este mai general decât cel de ciumă. Orice ciumă este o epidemie, dar nu orice epidemie este ciumă. Ciuma cauzează infecţii, ulcere şi excrescenţe maligne în zonele corpului descrise anterior. Opinia mea este că acestea reprezintă doar simptome ale ciumei.

Există trei înţelesuri ale termenului de ciumă.

Primul se referă la simptomele bolii pe care doctorii le observă şi le notează.

Al doilea se referă la moartea ce survine în cazul bolnavilor de ciumă; Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ciuma este un martiriu pentru fiecare musulman.”

Al treilea sens vizează cauza aflată în spatele izbucnirii ciumei, cauză menţionată în hadisul: „Ciuma este o rămăşiţă a unei pedepse ce a fost trimisă asupra Copiilor lui Israel.”

De asemenea, ciuma a fost descrisă în alt hadis: „Ea este rezultatul atingerii ginn-ilor.”

 

Rugăciunea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)

 

Doctorii nu pot combate cauzele pe care le-am menţionat cu referire la izbucnirea ciumei, deşi simt că nu există dovezi fizice care să le susţină. Trimişii ne-au făcut cunoscute anumite aspecte legate de domeniul Nevăzutului, dar sfera de expertiză a doctorilor se rezumă la simptomele fizice ale ciumei. Totuşi simptomele ciumei cunoscute de către doctori nu le furnizează acestora niciun fel de dovadă materială că ciuma nu ar afecta sufletul într-un anume mod; există o legătură fantastică între suflet şi ceea ce corpul experimentează din cauza bolii sau a morţii. Doar cei mai ignoranţi oameni vor nega efectele sufletului asupra corpului şi asupra naturii umane ca întreg.

Allah îi conferă sufletului anumite puteri asupra corpului fiilor lui Adam, mai ales atunci când o epidemie izbucneşte sau când aerul este nesănătos. Sufletul poate avea anumite efecte asupra corpului dacă acesta suferă de boli cauzate de substanţe septice, în special atunci când sângele, sperma sau bila sunt afectate. Forţele malefice preiau controlul asupra corpului atunci când acesta suferă din cauza unor astfel de emoţii şi boli, cu excepţia cazului în care persoana respinge boala prin metode mult mai puternice, cum ar fi pomenirea lui Allah, ruga către El, invocarea şi implorarea Sa, oferirea daniei şi recitarea Coranului. În acest caz, îngerii vor coborî, vor înfrânge şi neutraliza efectele malefice ale sufletelor diavoleşti (forţelor răului). Am testat cu succes această metodă, de multe ori (numai Allah le ştie numărul!), şi mărturisim efectele minunate ale acestor forţe pozitive (sufletele bune) în întărirea încrederii individului şi a eliminării elementelor negative încă din primele etape ale bolii.

Această metodă nu dă greş aproape niciodată. Atunci când cineva simte că răul îl înconjoară, ar trebui să se angajeze în faptele bune menţionate anterior, astfel încât să împiedice şi să respingă forţele malefice. Acesta este cel mai bun remediu în astfel de cazuri pentru cei pe care Allah îi face să izbândească. Dar când Allah decide ca destinul prescris de El să se manifeste, El îndepărtează inima robului de la cunoaşterea şi dorinţa de a realiza aceste fapte bune şi astfel ceea ce Allah a decis se întâmplă.

Cu Voia lui Allah, vom elabora acest subiect atunci când vom discuta despre remediile divine ale formulelor de rugăciune islamică (ruqya – literal: incantări), despre rugăciunile Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), despre diferitele tipuri de du’a (implorări şi rugăciuni) sau forme specifice de pomenire a lui Allah şi despre îndeplinirea corectă a faptelor bune. De asemenea, vom afirma că a compara medicina profetică cu medicina obişnuită este ca şi cum ai compara medicina populară cu cea practicată de doctori, aşa cum unii dintre cei mai buni doctori au admis. Vom elabora ideea că trupurile sunt afectate de suflet, iar formulele de rugăciune islamică şi implorările sunt mai bune şi mai puternice decât majoritatea medicamentelor puternice; ele pot neutraliza chiar şi efectul ingerării unei otrave mortale.

Ni s-a relatat într-un hadis: „Când najm (literal: steaua) apare, fiecare epidemie este îndepărtată din fiecare ţinut.” Najm se referă la stea sau la plantele care apar primăvara.

„Iar ierburile şi arborii se prosternează.” (Sura Ar-Rahman: 6).

Adică primăvara, deoarece acesta este anotimpul când copacii sunt în floare, iar epidemiile sunt îndepărtate.

Cât despre najm (Steaua Nordului în acest caz), bolile se intensifică în momentul în care ea se ridică şi atunci când apune, chiar înaintea venirii zorilor. At-Tamimi a afirmat în cartea sa Secretul existenţei: „Cele mai rele şi dăunătoare perioade ale anului pentru corp sunt: atunci când Steaua Nordului apune chiar înainte de venirea zorilor şi atunci când apare de la est, înainte ca soarele să răsară deasupra lumii. În această perioadă primăvara este pe sfârşite. Totuşi răul care are loc când ea apare este mai mic decât răul cauzat de apunerea ei.”

În continuare, Abu Muhammad bin Qutaibah a spus: „De fiecare dată când Pleiadele (în astronomie – acel grup de stele pe care grecii l-au numit după cele «Şapte surori» din mitologie; arabii l-au numit «Atharaiya») apar sau apun, se ivesc epidemii pentru oameni şi cămile. Totuşi este mai rău atunci când apun decât atunci când răsar.”

Există o a treia opinie referitoare la înţelesul hadisului şi anume că steaua desemnează Pleiadele, iar epidemia este ceea ce atacă plantele şi fructele în timpul iernii şi la începutul primăverii. Când steaua răsare, plantele sunt ferite de astfel de epidemii. De aceea Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a permis vânzarea sau cumpărarea fructelor înainte de a fi evident că sunt bune.

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 1

Epidemia de ciumă

  Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să nu intre într-o zonă în care este răspândită ciuma şi să rămână în zona afectată [dacă deja se află în ea]   Ibn Qayyim al-Jawziyyah    Odată a fost o epidemie de ciumă, iar cineva era în preajma zonei afectate. Cel […]

 

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să nu intre într-o zonă în care este răspândită ciuma şi să rămână în zona afectată [dacă deja se află în ea]

 

Ibn Qayyim al-Jawziyyah 

 

19422-004-634AA551Odată a fost o epidemie de ciumă, iar cineva era în preajma zonei afectate. Cel mai bun tip de prevenţie este de a nu intra în zona contaminată pentru a nu te expune riscului infectării şi îmbolnăvirii. A te expune unui asemenea pericol desfide religia şi logica unei minţi sănătoase. A sta departe de zona infestată reprezintă un tip de prevenţie prin care Allah a îndrumat şi călăuzit oamenii. Cel care evită zonele şi aerul contaminat este ca şi cum ar respecta o formă de dietă sau o metodă profilactică.

Interdicţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) adresată musulmanilor de a nu părăsi zonele afectate de epidemie are două înţelesuri posibile:

  1. încurajarea inimii de a depinde şi de a se baza doar pe Allah, rămânând răbdătoare şi mulţumită de tot ceea ce Allah a hotărât;
  2. cele mai recunoscute autorităţi medicale afirmă că putem preveni îmbolnăvirea în timpul unei epidemii dacă ajutăm corpul să scape de fluidele şi umezeala dăunătoare, dacă respectăm o dietă, dacă păstrăm uscăciunea corpului în general; suntem avertizaţi să nu ne angajăm în activităţi sportive şi să nu facem baie. Corpul uman deţine de obicei substanţe dăunătoare ce sunt latente, dar care uneori sunt activate prin practicarea sporturilor şi prin îmbăiere.

Ele se combină apoi cu substanţele benefice ale corpului şi generează anumite boli. Când ciuma loveşte un ţinut, cel mai bun lucru care poate fi făcut este de a rămâne liniştit în acel ţinut, astfel încât substanţele dăunătoare din corp să nu fie stimulate sau activate. A părăsi zona afectată de ciumă necesită mişcare şi efort fizic, ambele foarte dăunătoare în acest caz.

Acestea sunt afirmaţiile celor mai recunoscute autorităţi medicale din trecut şi prezent ce ne ajută să înţelegem corectitudinea poruncilor Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) menite să ne asigure bunăstarea inimii şi a corpului.

Cineva ar putea obiecta, afirmând că spusele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) – „Nu abandonaţi ţinutul şi nu fugiţi!” – contrazic interpretarea menţionată anterior. A părăsi ţinutul afectat de ciumă având la bază un alt motiv decât fuga de boală, cum ar fi intenţia de a călători, nu cade sub incidenţa interdicţiei.

Există o mare înţelepciune ascunsă în spatele poruncii de a rămâne în ţinutul contaminat de ciumă:

  1. a evita răul şi căile ce ar putea conduce la rău;
  2. a prezerva sănătatea corpului ce constituie vehiculul pe care oamenii se bazează pentru a obţine cele necesare vieţii şi pentru a îndeplini cerinţele referitoare la atingerea stării optime în Lumea de Apoi;
  3. a evita ca oamenii să se îmbolnăvească respirând aerul poluat şi contaminat;
  4. a evita contactul apropiat cu cei afectaţi de ciumă pentru a nu se îmbolnăvi ei înşişi de ciumă;
  5. a prezerva sănătatea trupului şi a sufletului, a le feri de contaminarea şi superstiţia care îi afectează doar pe cei care cred în ele.

Pe scurt, interdicţia de a intra în zonele afectate de ciumă reprezintă o măsură preventivă, un fel de metodă profilactică menită să ne îndepărteze de căile răului. Interdicţia de a părăsi zona care a fost lovită de ciumă determină supunerea în faţa Voinţei şi a hotărârilor lui Allah. Prima poruncă ne învaţă şi ne instruieşte, în timp ce a doua poruncă atrage după sine supunerea şi încrederea că rezolvarea tuturor problemelor este la Allah.

„’Umar era în drum spre Aş-Şam când a ajuns în zona Sargh unde s-a întâlnit cu Abu Ubaydah bin Al-Jarrah şi nişte oameni. Ei i-au spus lui ’Umar că izbucnise ciuma în Aş-Şam. S-au iscat controverse între ei în legătură cu ce ar trebui să facă. Aşa că ’Umar i-a spus lui Ibn Abbas: «Cheamă-i pe primii emigranţi!» Ibn Abbas a zis: «I-am chemat, dar ei de asemenea au intrat în dispută. Unii dintre ei au spus (referindu-se la Umar): ‛Ai plecat cu un scop şi îţi recomandăm să nu ne întoarcem până ce nu îl îndeplinim.’ Alţi emigranţi au spus: ‛În compania ta se află cei mai buni oameni şi cei care au rămas dintre companionii Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea nu-ţi recomandăm să îi trimiţi în zona cu epidemie.’» ’Umar a spus: «Plecaţi de aici!» Apoi a spus: «Chemaţi-i pe ansari!» Eu (Ibn Abbas) i-am chemat, iar ’Umar le-a cerut opinia. Ansarii au intrat în dispută, aşa cum făcuseră şi emigranţii, şi le-au copiat comportamentul. ’Umar a spus: «Plecaţi de aici!» Apoi ’Umar a zis: «Cheamă pe oricine este prezent dintre conducătorii Quraiş, dintre cei care au îmbrăţişat Islamul după cucerirea Mekkăi!» Ibn Abbas i-a chemat şi nimeni nu a avut o părere diferită, cu toţii spunând: «Îţi recomandăm să te întorci cu oamenii şi să nu îi expui epidemiei.» ’Umar le-a poruncit apoi oamenilor să plece, spunând: «Dimineaţă voi călări înapoi şi la fel ar trebui să faceţi şi voi.» Abu Ubaydah bin Al-Jarrah a spus: «O, conducător al credincioşilor! Fugi de destinul prescris de Allah?» ’Umar a spus: «Mi-aş fi dorit ca altcineva să fi rostit aceste cuvinte, o, Abu Ubaydah! Da, fugim de destinul prescris de Allah către destinul prescris de Allah. Dacă ai avea o turmă de cămile care ar ajunge într-o vale ce are două pante, una fertilă şi alta stearpă, şi ţi-ai lăsa cămilele să pască pe panta fertilă, ai proceda astfel cu Permisiunea lui Allah, nu-i aşa? Şi dacă le-ai lăsa să pască pe panta stearpă, vei proceda astfel cu Permisiunea lui Allah, nu-i aşa?» Curând după aceea, Abdur Rahman bin Awf s-a întors de la treburile sale şi a spus: «Ştiu ceva despre subiectul acesta. L-am auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: ‛Dacă auzi că (ciuma) este în ţinutul în care te afli, nu fugi de ea, iar dacă auzi că a izbucnit într-un ţinut anume, nu intra în acel ţinut!’»” (Relatat de Bukhari, Muslim, Abu Daud, At-Tirmidhi, An-Nasai, Ibn Majah şi Ahmad).

 

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 2