Căința – partea 4

 

 

prayer-of-repentancebbjkbhAşa cum stomacul are nevoie de hrană şi sufletul are nevoie de iubirea lui Allah.

Ce-ai simţit în primele zile de întoarcere la Allah?

Prima dată am simţit că vreau să mor, pentru că nu meritam să trăiesc. Ajunsesem la concluzia că, până acum, nu făcusem nimic bun. Nici măcar acum nu ştiu, cum am auzit acea voce la radio. Simţeam că vreau să recuperez tot ceea ce am pierdut şi să mă revanşez faţă de Allah.

Întrebare:

Este de ajuns să te căieşti o singură dată?

Bineînţeles că nu! Căinţa trebuie reînnoită de fiecare dată când păcătuieşti. Dacă ai greşit o dată, iar apoi te-ai întors la acelaşi păcat nu există altă soluţie în afară de o nouă căinţă.

A venit un om la Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) şi l-a întrebat: “-Dacă fac un păcat, mi se scrie? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), a răspuns că da. A întrebat iar: -Şi dacă mă căiesc? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), i-a spus că i se iartă acel păcat. A spus: -Şi dacă mă întorc la acel păcat? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!)  a spus că i se scrie din nou.

În cele din urmă acest om a spus:

Până când îmi va ierta Allah păcatele?

Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus că Allah lasă deschisă poarta iertării atât timp cât omul nu renunţă să se căiască.”

Spune Profetul: “Un om dintr-un popor de dinaintea noastră, a omorât 99 de persoane. El a început să cerceteze despre învăţaţii lumii (care-i puteau arăta calea izbăvirii) şi a fost îndrumat să meargă la un calugăr. O dată ajuns acolo, i-a mărturisit acestuia, că a omorât 99 de oameni şi l-a întrebat dacă Allah îl poate ierta. Călugărul a răspuns negativ şi a fost şi el ucis, completând astfel numărul celor ucişi până la 100. Apoi, acest om a întrebat despre învăţaţii cei mai mari de pe pământ şi a fost îndrumat spre un astfel de învăţat. Omul, i-a spus acestuia, că a omorât o sută de persoane şi l-a întrebat dacă mai există vreo şansă să-i fie acceptată căinţa. El a răspuns afirmativ, iar apoi l-a întrebat: “Ce te împiedică să te căieşti? Mai bine du-te în cutare şi cutare ţinut; acolo sunt oameni devotaţi rugăciunii şi veneraţiei, aşa că ar trebui să te alături lor în rugăciune; dar să nu te întorci în ţinutul tău, căci este un loc păcătos (pentru tine). Atunci, omul a pornit la drum, dar abia străbătuse jumătate de cale, când l-a ajuns moartea. În acel moment, s-a iscat o ceartă între îngerii milei şi cei ai răzbunării. Îngerii milei au spus:”Acest om a venit căindu-se la Allah”, dar îngerii pedepsei au zis:”Omul acesta nu a făcut nici o faptă bună. “Pe urmă, a mai apărut un înger, în chipul unei fiinţe umane (pentru a hotărî problema) şi îngerii care se certau, au convenit ca el să facă pe mijlocitorul între ei. El (îngerul) a zis: “Măsuraţi distanţa între cele două ţinuturi. Se va considera că el aparţine ţinutului de care se afla mai aproape.” Ei au măsurat şi l-au găsit mai aproape de ţinutul credinţei, spre care se îndrepta şi astfel îngerii milei l-au luat în stăpânire. Lăudat fi, Tu, o, ALLAH! Cât de Iertător poţi fi! Acest păcătos care a ucis o sută de suflete a intrat în Paradis doar prin faptul că s-a căit cu sinceritate fără să fi apucat să facă vreo faptă bună.

Cea mai bună rugă de căinţă conform spuselor Profetului (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască) este: ” O, Allah! Tu eşti Stăpânul Meu. Nu există altă divinitate în afara Ta. Tu m-ai creat iar eu sunt robul Tău. Mă ţin de promisiunea pe care ţi-am dat-o atât cât îmi stă în putinţă. Cer ocrotirea Ta de răul păcatelor pe care le-am săvârşit. Recunosc darurile pe care mi le-ai oferit. Îmi recunosc lipsurile şi păcatele. O, Allah iartă-mă căci nimeni nu poate ierta păcatele în afara Ta!”

Ne vesteşte Profetul, (Allah să-l binecuvânteze şi să-l  miluiască) că cine rosteşte această rugă crezând cu convingere în  ceea ce spune şi moare va intra în Paradis.

O, Allah, fă-ne dintre cei care vor intra în Paradis!

Exemple de păcate mari:

-facerea de asociaţi lui Allah;

-omorul (fără drept);

-Comportamentul urât faţă de părinţi;

-preacurvia;

-vrăjitoria;

-tranzacţiile cu dobânzi;

-“să mănânci” averea orfanilor;

-defăimarea unei persoane (prin atribuirea unor minciuni acesteia);

-mărturia mincinoasă;

-furtul;

-consumul alcoolului, a cărnii de porc.

În final, ne rugăm Celui care ne-a dăruit această posibilitate de a ne căi – Celui care ne cheamă în fiecare noapte spunând: “E cineva care-şi doreşte ceva, iar Eu să-i împlinesc dorinţa?” – să ne ierte pe toţi, să fie mulţumit de noi, să ne răsplătească cu Gennetul şi să-i reîntoarcă pe musulmani la religia Lui!

 

 

sursa: Islamul AziSource Link

Views: 3

0Shares

Moartea celor apropiați

 

Enghin Cherim

 

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Death pathwayMoartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 0

0Shares

Moartea celor apropiați

 

Enghin Cherim

 

Cele mai grele clipe prin care trecem în această viaţă sunt fără îndoială, cele în care îi pierdem pe cei dragi.

Death pathwayMoartea este o realitate de care nu poate fugi nicio vietate. Moartea reprezintă trecerea de la locul împlinirii faptelor la locul răsplăţii şi al socotelii. Această viaţă este locul în care omul poate împlini cât mai multe fapte bune pentru care va fi răsplătit atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi. El are posibilitatea de a alege între bine şi rău, între a face fapte bune, a se supune poruncilor divine şi între a face rău şi a tăgădui divinitatea. Însă, odată ce vine clipa morţii, omul pierde ocazia de a mai face vreo alegere. Faptele lui sunt singurele care-l vor urma după moarte, conform celor relatate de profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mortul este condus la cimitir de trei [lucruri]: familia, averea şi faptele sale. Două se întorc şi unul rămâne cu el. Familia şi averea se întorc şi rămân cu el doar faptele.”

Cel care vrea să obţină răsplata lui Allah trebuie să se străduiască, atât timp cât este în viaţă, în primul rând să respecte stâlpii Islamului şi anume: rugăciunea zilnică, să postească în luna Ramadan, să plătească dania şi să meargă la Casa lui Allah, dacă are posibilitatea şi apoi să facă cât mai multe fapte bune, căci în Ziua de Apoi va fi judecat conform principiului după faptă şi răsplată.

Fiecare va fi răsplătit pentru ceea ce a făcut:

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuşi, iar cel care rătăceşte, rătăceşte tot pentru sine însuşi. Şi nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia… (Al-Israa’: 15).

Dar ce se va întâmpla după moarte? Cei care sunt în viaţă îşi pot ajuta morţii? Ce le mai poate fi util în mormânt? M-am gândit să pregătesc această broşură cu scopul de a le arăta celor ai căror apropiaţi au părăsit această viaţă cum să-i ajute într-un mod permis de religia islamică, dat fiind că numai aşa le pot fi de folos. În zilele noastre este evidentă îndepărtarea de religie şi ignoranţa în ceea ce priveşte cultura islamică. Unii oameni apelează la fapte interzise în Islam sau alunecă în erezii pentru a-şi comemora morţii, fără să ştie că aceste lucruri nu numai că nu-i sunt de folos decedatului, ba chiar îl deranjează.

Din acest motiv am ţinut să dau şi câteva exemple de obiceiuri din viaţa religioasă a comunităţii musulmane din Dobrogea, care nu au o bază în sursele principale ale Islamului: Coranul şi Sunnah.

Îi cer Bunului Allah să primească această faptă modestă şi să fie utilă celor care o vor citi.

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 0

0Shares