Să nu te pui cu șefii din M.A.I.

Ministerul Afacerilor Interne suferă de șefism. Mai exact, suferă de lipsă de subordonați.

Suferă de lipsă de subordonați pentru că în Ministerul Afacerilor Interne toți sunt șefi, nu pentru că în organigramă nu ar exista subordonați.

Până și portarul de la Poliția Capitalei îți vorbește de sus.

Motiv pentru care M.A.I. subordonează cetățenii.

Cetățenii sunt subordonații, iar angajați la stat, din Ministerul Afacerilor Interne, sunt șefii.

Cam așa arată organigramă în capetele angajaților la stat din M.A.I. Ei sunt șefii, și cetățenii de rând sunt subordonații.

Cu o excepție: dacă ești conectat politic.

Un articol de Vlad Stoica.

Bineințeles că dacă ești conectat politic, nu intri pe ușa din față. Aia unde îl întâlnești pe portarul care te ia peste picior.

Ușa din față în Poliția Română este pentru fraieri, ca mine, și ca toți cetătenii de rând.

Ai impresia că dacă depui o sesizare se întâmplă ceva? Nu se întâmplă nimic, ești doar fraier.

Foarte amuzantă situația este aceea în care polițistul verifică cu cine se pune. Verifică dacă poate face pe păunul sau nu.

O problemă a Poliției Române apare la capitolul prezumția de nevinovăție. Există prin legi, nu sunt jurist, o secțiune în care se vorbesc câteva lucruri despre prezumția de nevinovăție. Cu alte cuvinte, înainte de a fi anchetat, nu întrebi tu, polițist, „și de data asta ce s-a întâmplat?”. Pentru că există în lege capitolul ăla cu prezumția de nevinovăție. Mai pe înțelesul tuturor: mai întâi desfășori ancheta, și doar după aia stabilești verdictul.

Fără să fiu jurist, am luat la mână Codul de Conduită al Polițistului.

Am găsit niște articole foarte interesante. Mai exact, următoarele:

Articolul 6. Principii generale

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea – în îndeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleasi masuri pentru situatii similare de încalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, OPINIE POLITICĂ sau de orice alta opinie, VÂRSTĂ, sex, orientare sexuala, AVERE, origine nationala, sociala sau decurgând din orice alta situatie;

e) disponibilitatea – presupune interventia politistului în orice situatie în care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia (am semnalat poliției că la intersecția Șos. Giurgiului cu str. Toporași, București, se face bișniță auto acum câțiva ani, se face în continuare bișniță auto), CAPACITATEA DE A ASCULTA ȘI DE A REZOLVA PROBLEMELE CELOR AFLAȚI ÎN DIFICULTATE ori de a îndruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza în afara competentei ori atributiilor sale;

h) confidentialitatea – determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute în exercitarea autoritatii conferite de lege (baza de date a Poliției e ziar plătit, cu distribuție națională);

i) respectul – se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor (nu întrebi un cetățean dacă vrea să vină Poliția să strângă mucurile de țigară), colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice.

Cum interpretează Departamentul de Control Intern Sector 5 București (din cadrul Secției 17 de Poliție București) articolul din Constituție care spune ca orice persoană are dreptul la un comportament demn? Ca referindu-se la discriminare. „Orice persoană are dreptul la un comportament demn” înseamnă, în opinia celor care ar trebui să verifice poliția, dreptul de a nu fi discriminat. De aceea apare în lege cuvântul „orice”. Nu înseamnă că ORICE persoană are dreptul la un comportament DEMN.

Acum, bineințeles ca Departamentul de Control Intern nu e Curtea Constituțională. Acolo sunt niște păuni mai mici, care păzesc niște păuni mai mari. Care se înfoaie. La fraierii care se bazează pe legi, nu pe conexiuni (politice).

M-am dus la Secția 24 de Poliție București cu o problemă și la final am întrebat dacă dl. comisar P. este la Secție. Răspunsul micuțului păun a fost „Cu el discutați de obicei?”.

Concluziile le trageți voi.

Views: 0

0Shares

Rromii Căldărari: Tradiții și Meșteșuguri

Rromii Căldărari: Tradiții și Meșteșuguri

Rromii Căldărari: Tradiții, Meșteșuguri și Identitate Culturală

Originea și identitatea rromilor căldărari

Rromii căldărari își trag numele de la meseria lor principală, aceea de a fabrica și repara căldări și alte obiecte din metal. Se crede că au ajuns în Europa împreună cu migrațiile rrome din India, în jurul secolului XIV, aducând cu ei cunoștințe avansate în prelucrarea metalelor. Această ramură a rromilor s-a stabilit în diverse părți ale Europei, însă o mare parte dintre ei trăiesc în România, unde au dezvoltat o identitate culturală distinctă.

Meseriile tradiționale ale rromilor căldărari

Meșteșugurile tradiționale sunt un element central al identității rromilor căldărari. Printre cele mai cunoscute meserii practicate de aceștia se numără:

  • Fabricarea căldărilor: Rromii căldărari sunt recunoscuți pentru abilitățile lor în fabricarea și repararea căldărilor din cupru, alamă și alte metale. Aceste produse sunt apreciate pentru durabilitatea și frumusețea lor.
  • Prelucrarea metalelor: Pe lângă căldări, aceștia produc și alte obiecte precum oale, cazane, tăvi și ustensile de bucătărie.
  • Tâmplărie și fierărie: Unele comunități căldărari s-au specializat și în prelucrarea lemnului și în realizarea uneltelor agricole.

Stilul de viață al rromilor căldărari

Nomadismul tradițional

De-a lungul istoriei, rromii căldărari au dus un stil de viață nomad, călătorind dintr-un loc în altul pentru a-și oferi serviciile comunităților locale. Acest stil de viață a fost influențat de cererea pentru produsele lor meșteșugite, dar și de necesitatea de a găsi resurse și piețe noi.

Familia și comunitatea

Familia joacă un rol central în viața rromilor căldărari. Ei trăiesc adesea în grupuri extinse, iar relațiile de familie sunt puternic valorizate. Solidaritatea și respectul pentru bătrâni sunt aspecte importante ale culturii lor.

Portul tradițional

Rromii căldărari sunt cunoscuți și pentru portul lor tradițional, care este o expresie a identității lor culturale. Femeile poartă adesea fuste lungi și colorate, iar bărbații sunt îmbrăcați în costume simple, dar bine croite.

Provocările rromilor căldărari

Deși tradițiile lor sunt valoroase, rromii căldărari se confruntă cu numeroase provocări:

  • Modernizarea: Cererea pentru produsele meșteșugite manual a scăzut odată cu industrializarea, ceea ce a afectat sursa lor principală de venit.
  • Discriminarea: Rromii căldărari, ca și alte ramuri ale comunității rrome, se confruntă adesea cu prejudecăți și marginalizare.
  • Pierderea tradițiilor: Tinerii din comunitățile căldărari sunt din ce în ce mai atrași de stilurile de viață moderne, ceea ce pune în pericol continuitatea meșteșugurilor tradiționale.

Contribuția rromilor căldărari la patrimoniul cultural

Rromii căldărari joacă un rol important în păstrarea și transmiterea tradițiilor meșteșugărești. Produsele lor din metal sunt apreciate pentru calitatea și estetica lor, iar stilul lor de viață este o mărturie a unei moșteniri culturale unice. Totodată, aceștia contribuie la diversitatea culturală a României și a Europei, oferind un exemplu de adaptare și reziliență.

Concluzie

Rromii căldărari sunt o parte importantă a mozaicului cultural al României și Europei. Prin meșteșugurile lor tradiționale, stilul lor de viață și valorile lor, aceștia continuă să inspire și să îmbogățească patrimoniul cultural. Înțelegerea și respectarea culturii lor sunt pași esențiali pentru a promova diversitatea și incluziunea în societatea modernă.

Views: 3

0Shares

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea Rromilor: O Problemă Persistență în Societatea Modernă

Discriminarea rromilor este o realitate cu rădăcini adânci în istorie, continuând să afecteze comunitatea rromă în multe colțuri ale lumii, inclusiv în România. Deși progresul social și juridic a făcut pași importanți în lupta împotriva discriminării, prejudecățile față de rromi rămân o provocare complexă și adesea ignorată. În acest articol, vom explora cauzele, formele și impactul discriminării asupra rromilor, dar și soluțiile care pot contribui la o societate mai echitabilă.

Cine sunt rromii?

Rromii reprezintă una dintre cele mai mari minorități etnice din Europa, având o cultură bogată și o istorie de sute de ani. Originari din nord-vestul Indiei, rromii au ajuns în Europa în jurul secolului al XIV-lea, confruntându-se încă de la început cu discriminare și excluziune socială. În România, rromii reprezintă aproximativ 3-4% din populație, conform estimărilor oficiale, deși cifrele reale pot fi mai mari.

Cauzele discriminării rromilor

Discriminarea rromilor are rădăcini multiple, fiind influențată de factori istorici, culturali și economici. Printre principalele cauze se numără:

  • Stereotipurile negative: Percepții eronate despre rromi, cum ar fi asocierea lor cu criminalitatea, lipsa de educație sau refuzul de a se integra.
  • Istoria sclaviei: În trecut, rromii au fost sclavi în Europa de Est, inclusiv în România, ceea ce a contribuit la marginalizarea lor pe termen lung.
  • Izolarea socială: Lipsa de incluziune în sistemele educaționale, economice și politice a perpetuat excluziunea comunității.
  • Rasismul sistemic: Instituțiile publice au adesea politici care ignoră sau chiar discriminează minoritățile, inclusiv rromii.

Formele discriminării

Discriminarea rromilor poate fi întâlnită în diverse domenii ale vieții sociale și economice:

  1. Educație: Rromii sunt deseori segregați în școli, fiind plasați în clase separate sau cu un nivel scăzut al standardelor educaționale. Accesul limitat la educație de calitate duce la o rată crescută a abandonului școlar.
  2. Piața muncii: Mulți angajatori refuză să ofere locuri de muncă rromilor din cauza prejudecăților, ceea ce contribuie la șomaj ridicat și insecuritate economică.
  3. Locuire: Comunitățile de rromi sunt adesea marginalizate în cartiere sărace, fără acces la utilități sau condiții adecvate de trai.
  4. Sănătate: Rromii se confruntă cu acces limitat la servicii medicale din cauza sărăciei, lipsei documentelor și discriminării din partea personalului medical.
  5. Atitudini publice și media: Mass-media perpetuează stereotipurile negative, portretizându-i pe rromi într-o lumină defavorabilă, ceea ce influențează opinia publică.

Impactul discriminării

Discriminarea rromilor are consecințe devastatoare asupra comunității lor și asupra societății în ansamblu:

  • Excluziunea socială: Rromii se confruntă cu dificultăți în integrarea în societate, ceea ce perpetuează sărăcia și marginalizarea.
  • Lipsa oportunităților: Accesul limitat la educație și locuri de muncă reduce șansele unei vieți decente pentru mulți rromi.
  • Stigmatizarea: Prejudecățile generează tensiuni sociale, crescând nivelul de intoleranță și discriminare.

Soluții pentru combaterea discriminării

Pentru a aborda problema discriminării rromilor, sunt necesare acțiuni concertate la nivel individual, instituțional și societal:

  • Educație și conștientizare: Promovarea diversității culturale și combaterea stereotipurilor prin campanii de informare. Introducerea în școli a programelor care să încurajeze incluziunea și respectul pentru minorități.
  • Politici publice incluzive: Crearea de programe care să sprijine accesul rromilor la educație, locuințe și locuri de muncă. Sancționarea discriminării în toate formele sale, inclusiv prin lege.
  • Implicarea comunității: Susținerea organizațiilor rrome și includerea lor în procesele decizionale. Dezvoltarea proiectelor care să pună în valoare cultura și tradițiile rrome.
  • Rolul media: Schimbarea modului în care rromii sunt reprezentați în mass-media, promovând povești pozitive și exemple de succes.

Concluzie

Discriminarea rromilor nu este doar o problemă a trecutului, ci o realitate contemporană care necesită atenție urgentă. Combaterea acestei forme de discriminare este o responsabilitate comună, care implică educație, politici publice și solidaritate socială. Prin eforturi susținute, putem construi o societate în care toți cetățenii, indiferent de etnie, să aibă șanse egale și să fie respectați pentru diversitatea lor.

Prin informare și implicare, putem schimba atitudinile și putem contribui la un viitor mai bun pentru comunitatea rromă și pentru întreaga societate.

Views: 4

0Shares