Domnul lumilor – partea 8

 

 

Surat-al-fatiha-louvertureSi tot in acelasi sens, Omar ibn Khattab (Allah sa fie multumit de el) a spus: “Pastrati-va socotitori (socotiti-va) inainte de a fi socotiti, cantariti-va inainte de a fi cantariti si pregatiti-va pentru marea intalnire cu Cel a carui stiinta cuprinde toate faptele voastre.”
Si spune Allah in continuarea Surat Al-Fatihah: “‘Iiaka na’abudu ua ‘iiaka nasta’iin” – “Numai pe Tine te adoram, numai la Tine cerem ajutor”.

Din punct de vedere lingvistic, sensul termenului  de “ibadah” (adorare) este actele de supunere, in timp ce din punct de vedere religios “ibadah” implică in acelasi timp iubire suprema, umilinţă si teamă.

Si sensul acestui verset este tocmai acela ca noi ne inchinam  numai Tie si nimanui altcuiva şi ne bazăm numai pe Tine, si pe nimeni altcineva, si aceasta este si forma perfectă a supunerii şi întreaga religie implică aceste două idei.

Exista astfel unii invatati in islam care au spus chiar că Al-Fatiha este “secretul” / “cheia” Coranului, în timp ce aceste cuvinte sunt insusi”secretul” / “cheia” surei Al-Fatiha; in sensul in care prima parte reprezinta o declaraţie de nevinovăţie fata se Şirk (politeism), iar a doua este negaţia faptului ca am avea vreo putere fara de Allah, recunoscând astfel faptul că tot si toate sunt controlate si oranduite numai de Allah, Preainaltul. Acelasi înteles este regasit în alte câteva versete din Nobilul Coran, ca de exemplu:

Si ale lui Allah sunt cele nestiute din ceruri si de pre pãmânt. Si la El se întorc toate lucrurile [pentru hotãrâre].  Adorã-L, asadar, si încrede-te în El! Si Domnul tãu nu este nebãgãtor de seamã fatã de ceea ce faceti voi! (11:123)

Spune: “El este Cel Milostiv [Ar-Rahman]! Noi credem în El si în El ne încredem si veti afla voi cine este în rãtãcire învederatã!” (67:29)

Domnul Rãsãritului si al Apusului! Nu existã altã divinitate afarã de El; deci socoteste-L numai pe El Ocrotitor! (73:9)

Al Fatihah indică, de asemenea, faptul ca lăudarea lui Allah este cerută in fiecare rugaciune, inceputul ei conţinand tocmai elogiul pe care Allah si-L aduce Siesi Insusi, prin intermediul celor mai frumoase atribute ale Sale ceea ce arată supusilor Săi că şi ei ar trebui să Îl laude în acelaşi fel. De aceea s-a si spus ca o rugăciune nu este validă decat dacă se citeşte Surat Al-Fatiha (bineinteles în cazul în care aceasta este posibil).

De asemenea, “numai pe Tine Te adorăm”  exprima in esenta sa si marturisirea credintei in uniciatea lui Allah Preainaltul ca Unic Adorat, ca si cum ar spune – Tu eşti Cel pe care l-am ales, de care ne temem şi in care ne incredem, numai Tu esti Stăpânul nostru, Unicul, şi nimeni altcineva; in timp ce “numai la Tine cerem ajutor”, este pentru a ne putea supune şi în toate treburile si oranduielile noastre.” Si au spus invatatii in islam cum ca “Numai pe Tine Te adorãm, numai la Tine cerem ajutor” conţine porunca lui Allah pentru noi de a ne supune Lui cu sinceritate şi de a cere ajutorul Sau în toate treburile noastre, iar enuntul “Numai pe Tine Te adorãm” este mentionat inaintea lui “numai la Tine cerem ajutor” tocmai datorita faptului ca  obiectivul aici este adorarea, în timp ce ajutorul de la Allah este unealta prin care acest obiectiv poate fi dus la îndeplinire.

De asemenea, aceasta este indicat si ca maniera dezirabila de relationare (prin adorare) cu Domnul nostru Preaslavitul in momentul efectuarii unei rugi, atunci cand este preferabil ca, mai intai sa Il elogiem si sa Il preamarim, Preainaltul, iar abia apoi sa Ii cerem cele ce ne sunt de trebuinta, si Allah stie cel mai bine!

 

“Ihdina-s-siraata-l-mustaqiim” – Pe drumul drept Tu fii-ne Cãlãuzitor, reprezinta ruga pentru calauzirea, directionarea, conducerea si acceptarea noastra pe si catre calea cea dreapta, corecta, la care, de altfel, se face referire si in urmatoarele pasaje in Nobilul Coran:

Si nu i-am dat lui douã drumuri? – adica,Noi i-am clarificat lui care sunt caile raului si care sunt caile binelui.

Si, de asemenea, a spus Allah:
El a fost multumitor fatã de binefacerile Lui si El l-a ales si l-a cãlãuzit pe drum drept. (16:121)

Si:
Astfel, ti-am revelat Noi un Duh, la porunca Noastrã. Tu nu ai stiut [mai înainte] ce este Cartea si ce este credinta, însã Noi am fãcut-o luminã cu care cãlãuzim pe cine voim dintre robii Nostri. Si tu cãlãuzesti pe un drum drept. (42:52)

Si:
Si Noi vom îndepãrta din piepturile lor toatã pizma si pe sub ei vor curge pâraie si vor zice ei: “Laudã lui Allah care ne-a cãlãuzit spre acestea! Si noi nu am fi fost îndreptati pe calea cea bunã, dacã Allah nu ne-ar fi cãlãuzit. Trimisii Domnului nostru au venit cu Adevãrul!” Si cãtre ei se va striga: “Acesta este Raiul [pentru voi]! Ati fost fãcuti sãlãsuitori ai lui pentru ceea ce ati fãptuit.(7:43), insemnand calauzirea, directionarea si calificarea / educare noastra pentru a putea ajunge la acest sfarsit dezirabil – Paradisul.

In ceea ce priveste intelesul ” as-sirat al-mustaqim” (drumul drept) s-a spus ca din punct de vedere lingvistic aceasta ar insemna calea cea clara, unica, fara alte ramificatii, iar calea cea dreapta si corecta mentionata in Coran nu este alta decat religia islamului.
Referitor “as-sirat al-mustaqim” a fost consemnat cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!)  a spus : ”Allah a dat ca exemplu as-sirat (calea corecta) care este delimitata de doi pereti de ambele parti, cu cateva usi deschise prin peretii acoperiti de perdele. La fiecare poarta este un crainic care vesteste: “O, voi oameni, stati pe cale si nu deviati de la ea”; in timp ce un vestitor de deasupra caii avertizeaza, de asemenea, pe oricine doreste sa deschida una dintre aceste usi, (spunand:) “Blestem asupra voastra! Nu deschideti, pentru ca daca deschideti aceasta usa veti trece prin ea.” – Calea cea corecta/dreapta (as-sirat”) este islamul, cei doi pereti sunt limitele trasate de Allah, in timp ce usile reprezinta ceea ce Allah a interzis. Vestitorul de la poarta Sirat-ului este Cartea lui Allah, in timp ce vestitorul de deasupra Siratului este avertizarea lui Allah (aflata in) inima fiecarui musulman”. (traducere aproximativa a hadisului)

Si pentru aceasta, fiecare dreptcredincios trebuie sa persiste si sa fie statornic in ruga sa indreptata catre Allah Preainaltul de a-l mentine pe calea cea dreapta, pentru ca daca dreptcredinciosul nu ar avea nevoie de a cere aceasta indrumare zi si noapte, cu siguranta ca  Allah Preaslavitul si Preainaltul nu i-ar fi poruncit sa Il invoce pentru a-i fi data indrumarea.

 

sursa: cineesteallah.blogspot.comSource Link

Views: 1

Domnul Lumilor – part 1

 

 

arabic-islamic-calligraphy-24553305Ne vom opri in cele ce urmeaza, cu voia lui Allah, asupra sensurilor si semnificatiilor preafrumosului si absolutului nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de Ar-Rabb – Rabbi-l-‘aalamin  =  Stapanul, Domnul tuturor lumilor.

Din punct de vedere lingvistic, termenul de “ar-rabb” – are sensul de cel care imbunatateste, cel care reformeaza ceva, precum si sensul de posesiune, de stapanire a ceva (asa cum se spune, spre exemplu, in limba araba “rabbu-d-daar” = stapanul / domnul casei).

Si se foloseste in mod uzual insotit de un substantiv cu functie de atribut (ca in  exemplul de mai sus – “stapanul casei”;  si nu este permis sa fie atribuit intr-o forma absoluta (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens)  – Ar-Rabb = Domnul decat si numai lui Allah Preainaltul, Cel care El Unicul este Domnul a tot si a toate, Domnul tuturor lumilor, slavit fie El!

Si “ar-rabbany” vine cu sensul de cel care cugeta si ajunge sa Il cunoasca pe Allah Preaslavitul, ca si in Cuvantul Preainaltului:

…“Fiti supusi Domnului…”  (‘Aal Imran 3:79)

Si a fost, de asemenea, consemnat verbului in limba araba “rabba” si sensul de suveranitate, de a fi deasupra / superior cuiva  sau a ceva.

Si, de asemenea, “rabba ualadahu” adica l-a educat pe copilul sau, in sensul de “educare / asigurare a conditiilor pentru o dezvoltare benefica”.

Si s-a spus cum ca printre sensurile lingvistice ale termenului de “ar-rabb” se pot distinge trei categorii, si anume:

*ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul

*ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune

*ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume

Si s-a spus, de asemenea, cum ca originea cuvantului “ar-rabb” este “tarbiah” – adica educarea, asigurarea conditiilor benefice dezvoltarii a ceva de la o etapa la alta, pana la ajungerea sa la starea dezirabila.

Acest absolut si preafrumos nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul a fost consemnat de foarte multe ori in cuprinsul Nobilului Coran, unii invatati mentionand ca a fost semnalat de mai bine de 900 de ori, dintre care in 151 de cazuri a fost consemnat in forma individuala  – Ar-Rabb (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens). Dintre acestea amintim Cuvantul lui Allah Preaslavitul si Preainaltul:

Laudã lui Allah, al lumilor Stãpânitor.  (Al-Fatihah 1:2)

Când i-a zis Domnul lui: “Supune-te!”, el a rãspuns: “M-am supus [Tie], Stãpân al lumilor!”  (Al-Baqarah 2:131)

 

Spune: “Într-adevãr, Rugãciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea îi apartin lui Allah, Stãpânul lumilor!  (Al-‘An’am 6:162)

Spune: “Sã caut eu un alt Domn în afarã de Allah, când El este Stãpân peste toate?

(Al-‘An’am 6:164)

Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile si pãmântul în sase zile, iar apoi s-a asezat pe Tron. El face ca noaptea sã învãluie ziua, urmându-i degrabã. [El a creat] Soarele, Luna si stelele supuse poruncii Sale. Si nu este decât a Lui înfãptuirea si stãpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!

(Al-‘A’araf 7:54)

Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viatã si dã moarte si El este Stãpânul vostru si Stãpânul pãrintilor vostri cei dintâi.

(Ad-Dukhan 44:8)

Stãpânul celor douã rãsãrituri si Stãpânul celor douã apusuri. (Ar-Rahman 55:17)

Dar voi nu puteti voi decât dacã voieste Allah, Stãpânul lumilor. (At-Takwir 81:29)

Precum si numeroase altele dintre versetele Nobilului Coran.

Referitor la sensul si semnificatia numelui de Ar-Rabb in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul invatatii in islam au facut numeroase afirmatii, dintre care vom  consemna in cele ce urmeaza….

Plecand de la cele trei categorii mai sus amintite in care se pot incadra din punct de vedere lingvistic sensurile termenului de “ar-rabb”, si anume:  ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul / ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune / ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume, s-a spus cum ca, pe langa acestea, in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul “Ar-Rabb” sporeste in sensuri si semnificatii. Si astfel, Allah este Acel Stapan care nu are asemanare si nici egal in stapanirea Sa, si Allah este Cel care imbunatateste situatia creatiilor Sale prin ceea ce a pogorat asupra lor dintre binecuvantarile Sale, si el este Stapanitorul (“Propietarul”) caruia ii apartin creatia si creatiile si oranduirea situatiei lor.

Si asa cum aminteam deja, nu este permis a fi atribuit numele / atributul de “Ar-Rabb” intr-o forma absoluta decat si numai lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, Cel care Unicul este Domnul tuturor lumilor.

Si s-a mai spus si ca “Ar-Rabb” este Acela care ii “educa”  pe toti supusii Sai in totalitatea lor, prin oranduirea si imbunatatirea situatiei lor si diferite alta tipuri de binecuvantari.

Si a favorizat / a particularizat Allah aceasta “educare” celor care au fost alesi prin imbunatatirea situatiei inimilor lor, si a sufletelor lor, si a caracterului lor, si pentru aceasta au si sporit ei intru a se ruga Lui, Preaslavitul si Preainaltul, prin intermediul acestui preafrumos nume, pentru ca, de fapt, ei il implora pe El intru a-i face pe ei dintre beneficiarii acestei “educari speciale”.

Si, subhan Allah = slava lui Allah, ca si in cazul celorlate nume si atribute ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, si credinta in Allah ca Domn (Ar-Rabb) are asupra dreptcredinciosului musulman numeroase consecinte si dintre acestea amintim in cele ce urmeaza…

Cel care crede cu adevarat in Allah Preaslavitul ca “Rabb” – Domn va sti cum ca Allah Unicul este Cel care intru adevar este Domn, si nu exista nimeni si nimc care, in afara Lui, sa poata fi cu adevarat Domn, iar El, Preainaltul, este Domnul domnilor, si Stapanul imparatiei (al stapanirii) si Imparatul imparatilor (Stapanul stapanitorilor).

 

sursa:  cineesteallah.blogspot.ro

Source Link

Views: 1

Domnul Lumilor – part 1

 

 

arabic-islamic-calligraphy-24553305Ne vom opri in cele ce urmeaza, cu voia lui Allah, asupra sensurilor si semnificatiilor preafrumosului si absolutului nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de Ar-Rabb – Rabbi-l-‘aalamin  =  Stapanul, Domnul tuturor lumilor.

Din punct de vedere lingvistic, termenul de “ar-rabb” – are sensul de cel care imbunatateste, cel care reformeaza ceva, precum si sensul de posesiune, de stapanire a ceva (asa cum se spune, spre exemplu, in limba araba “rabbu-d-daar” = stapanul / domnul casei).

Si se foloseste in mod uzual insotit de un substantiv cu functie de atribut (ca in  exemplul de mai sus – “stapanul casei”;  si nu este permis sa fie atribuit intr-o forma absoluta (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens)  – Ar-Rabb = Domnul decat si numai lui Allah Preainaltul, Cel care El Unicul este Domnul a tot si a toate, Domnul tuturor lumilor, slavit fie El!

Si “ar-rabbany” vine cu sensul de cel care cugeta si ajunge sa Il cunoasca pe Allah Preaslavitul, ca si in Cuvantul Preainaltului:

…“Fiti supusi Domnului…”  (‘Aal Imran 3:79)

Si a fost, de asemenea, consemnat verbului in limba araba “rabba” si sensul de suveranitate, de a fi deasupra / superior cuiva  sau a ceva.

Si, de asemenea, “rabba ualadahu” adica l-a educat pe copilul sau, in sensul de “educare / asigurare a conditiilor pentru o dezvoltare benefica”.

Si s-a spus cum ca printre sensurile lingvistice ale termenului de “ar-rabb” se pot distinge trei categorii, si anume:

*ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul

*ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune

*ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume

Si s-a spus, de asemenea, cum ca originea cuvantului “ar-rabb” este “tarbiah” – adica educarea, asigurarea conditiilor benefice dezvoltarii a ceva de la o etapa la alta, pana la ajungerea sa la starea dezirabila.

Acest absolut si preafrumos nume al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul a fost consemnat de foarte multe ori in cuprinsul Nobilului Coran, unii invatati mentionand ca a fost semnalat de mai bine de 900 de ori, dintre care in 151 de cazuri a fost consemnat in forma individuala  – Ar-Rabb (adica fara a fi insotit de un atribut de care sa se lege ca si sens). Dintre acestea amintim Cuvantul lui Allah Preaslavitul si Preainaltul:

Laudã lui Allah, al lumilor Stãpânitor.  (Al-Fatihah 1:2)

Când i-a zis Domnul lui: “Supune-te!”, el a rãspuns: “M-am supus [Tie], Stãpân al lumilor!”  (Al-Baqarah 2:131)

 

Spune: “Într-adevãr, Rugãciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea îi apartin lui Allah, Stãpânul lumilor!  (Al-‘An’am 6:162)

Spune: “Sã caut eu un alt Domn în afarã de Allah, când El este Stãpân peste toate?

(Al-‘An’am 6:164)

Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile si pãmântul în sase zile, iar apoi s-a asezat pe Tron. El face ca noaptea sã învãluie ziua, urmându-i degrabã. [El a creat] Soarele, Luna si stelele supuse poruncii Sale. Si nu este decât a Lui înfãptuirea si stãpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!

(Al-‘A’araf 7:54)

Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viatã si dã moarte si El este Stãpânul vostru si Stãpânul pãrintilor vostri cei dintâi.

(Ad-Dukhan 44:8)

Stãpânul celor douã rãsãrituri si Stãpânul celor douã apusuri. (Ar-Rahman 55:17)

Dar voi nu puteti voi decât dacã voieste Allah, Stãpânul lumilor. (At-Takwir 81:29)

Precum si numeroase altele dintre versetele Nobilului Coran.

Referitor la sensul si semnificatia numelui de Ar-Rabb in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul invatatii in islam au facut numeroase afirmatii, dintre care vom  consemna in cele ce urmeaza….

Plecand de la cele trei categorii mai sus amintite in care se pot incadra din punct de vedere lingvistic sensurile termenului de “ar-rabb”, si anume:  ar-rabb = al-maalik – stapanitorul, propietarul / ar-rabb = as-sayd al-mutaa’a – stapanul pe care il slujeste, caruia i se supune / ar-rabb = al-muslah – cel care imbunatateste / repara situatia a ceva anume, s-a spus cum ca, pe langa acestea, in ceea ce Il priveste pe Allah Preaslavitul si Preainaltul “Ar-Rabb” sporeste in sensuri si semnificatii. Si astfel, Allah este Acel Stapan care nu are asemanare si nici egal in stapanirea Sa, si Allah este Cel care imbunatateste situatia creatiilor Sale prin ceea ce a pogorat asupra lor dintre binecuvantarile Sale, si el este Stapanitorul (“Propietarul”) caruia ii apartin creatia si creatiile si oranduirea situatiei lor.

Si asa cum aminteam deja, nu este permis a fi atribuit numele / atributul de “Ar-Rabb” intr-o forma absoluta decat si numai lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, Cel care Unicul este Domnul tuturor lumilor.

Si s-a mai spus si ca “Ar-Rabb” este Acela care ii “educa”  pe toti supusii Sai in totalitatea lor, prin oranduirea si imbunatatirea situatiei lor si diferite alta tipuri de binecuvantari.

Si a favorizat / a particularizat Allah aceasta “educare” celor care au fost alesi prin imbunatatirea situatiei inimilor lor, si a sufletelor lor, si a caracterului lor, si pentru aceasta au si sporit ei intru a se ruga Lui, Preaslavitul si Preainaltul, prin intermediul acestui preafrumos nume, pentru ca, de fapt, ei il implora pe El intru a-i face pe ei dintre beneficiarii acestei “educari speciale”.

Si, subhan Allah = slava lui Allah, ca si in cazul celorlate nume si atribute ale lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, si credinta in Allah ca Domn (Ar-Rabb) are asupra dreptcredinciosului musulman numeroase consecinte si dintre acestea amintim in cele ce urmeaza…

Cel care crede cu adevarat in Allah Preaslavitul ca “Rabb” – Domn va sti cum ca Allah Unicul este Cel care intru adevar este Domn, si nu exista nimeni si nimc care, in afara Lui, sa poata fi cu adevarat Domn, iar El, Preainaltul, este Domnul domnilor, si Stapanul imparatiei (al stapanirii) si Imparatul imparatilor (Stapanul stapanitorilor).

 

sursa:  cineesteallah.blogspot.ro

Source Link

Views: 0