‛Aişah a trăit în calitate de soţie şi parteneră a Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) timp de 10 ani. În această perioadă el a învăţat-o ştiinţa Coranului şi a Sunnei (tradiţiei profetice). Deşi a rămas o sursă permanentă de bucurie şi pace pentru soţul ei, ea a dobândit si şi-a însuşit din abundenţă cunoştinţe, ocupând un statut de neatins în istoria Islamului. Acest lucru i-a permis să-şi îndeplinească rolul special de educator şi jurist. Contribuţia ‛Aişei în aceste domenii a rămas un permanent izvor de inspiraţie şi călăuzire.
Profetul (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) a împlinit Hajj-ul (pelerinajul la Mekka) în ultimul an al vieţii sale; atunci a ţinut faimoasa predică de adio. În acest timp, la A`rafat, el a primit una dintre ultimele revelaţii de la ALLAH Preamăreţul şi Preaînaltul:
„În ziua aceasta, am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi!” (Surat Al-Ma’ida: 3).
La trei luni după ce s-a întors de la Hajj, Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) s-a îmbolnăvit. Devastat de durere şi febră, el le-a întrebat pe soţiile sale: „Unde voi fi mâine?”[1] Înţelegându-i speranţa de a fi la ‛Aişah, ele au decis să-l lase să stea acolo unde dorea. Astfel, el s-a mutat în casa ‛Aişei unde şi-a petrecut ultimele zile din viaţă. Ea obişnuia să spună: „Într-adevăr, unul dintre favorurile lui ALLAH asupra mea a fost ca trimisul lui ALLAH să moară în casa mea, în ziua mea [în ziua în care ar fi trebuit să stea în mod normal cu ea].” El a fost îngropat în casa ei; Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) şi-a amintit că l-a auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) spunând: „ALLAH Cel Mai Măreţ nu ia sufletul niciunui profet decât în locul în care El doreşte ca acesta să fie îngropat.” (Hadis sahih − At-Tirmidhi).
Nu există nicio îndoială că ALLAH Preaînaltul i-a acordat într-adevăr ‛Aişei o onoare, lăsându-l pe trimisul Său (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) să moară în braţele ei. În afară de privilegiul de a relata o mare parte din tradiţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!), ‛Aişah a fost binecuvântată cu posibilitatea de a înregistra momentele finale ale vieţii sale nobile.
În timp ce ‛Aişah îl îngrijea pe Profet (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!), fratele său, Abdur-Rahman, a intrat în cameră ţinând un siwak (beţigaş folosit pentru curăţarea dinţilor) în mână. Profetul (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) a aruncat o privire înspre siwak şi, cunoscându-i dorinţele, ‛Aişah l-a întrebat dacă doreşte unul. Manifestându-şi dorinţa de a avea un siwak, Profetul (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) a încuviinţat din cap. Cu toate acestea era foarte greu [să-l folosească], aşa că ‛Aişah l-a mestecat pentru a i-l înmuia. Între timp, Profetul (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) îşi înmuia mâinile într-un vas micuţ cu apă, aflat în apropierea lui, şi îşi umezea faţa, repetând în continuu: „Nu există altă divinitate în afară de ALLAH… Cu adevărat moartea este dureroasă.” (Bukhari şi Muslim). ‛Aişah îşi amintea că, în zilele în care era sănătos, Trimisul lui ALLAH (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) obişnuia să spună: „Nu a murit niciodată un profet fără să i se fi arătat locul său în Paradis şi apoi să fie lăsat să aleagă.” Ea l-a auzit spunând, ca şi când ar fi părăsit această lume: „O, ALLAH, cu cei mai distinşi companioni [cu profeţii, companionii lor, martirii şi cu cei drept-credincioşi].”
„Cei care se supun lui ALLAH şi Trimisului, aceia vor fi împreună cu cei pe care i-a binecuvântat ALLAH cu harul Său, ca şi profeţii, adevăraţii evlavioşi, martirii şi cei pioşi. Şi ce buni tovarăşi vor fi aceştia!” (Surat An-Nisa’: 69).
Când ‛Aişah a auzit aceste cuvinte, şi-a spus: „El nu ne-a ales pe noi.” Într-adevăr, trimisul lui ALLAH (Pacea şi binecuvântarea fie asupra sa!) a ales compania cea mai nobilă din Paradis.”
[1] În casa cărei soţii îi venea rândul să stea.
Source LinkViews: 3
