ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA

  ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA Aşa cum comunitatile au nevoie de putere, ele au nevoie şi de ştiinţă, cu ajutorul căreia să sprijine această putere şi să o direcţioneze în cel mai bun mod posibil, asigurându-le tot ceea ce este necesar în materie de invenţii şi descoperiri. Islamul nu respinge ştiinţa; într-adevăr o face ca pe […]

 

ISLAMUL ŞI ŞTIINŢA

Aşa cum comunitatile au nevoie de putere, ele au nevoie şi de ştiinţă, cu ajutorul căreia să sprijine această putere şi să o direcţioneze în cel mai bun mod posibil, asigurându-le tot ceea ce este necesar în materie de invenţii şi descoperiri. Islamul nu respinge ştiinţa; într-adevăr o face ca pe o obligaţie ca şi achiziţionarea puterii şi îi oferă tot sprijinul de care are nevoie. Este suficient a spune ca primul verset din Cartea lui Allah care a fost revelat, este:

“Citeşte! În numele Domnului tău care a creat, Care l-a creat pe om din sânge închegat! Citeşte! Domnul tău este cel mai Nobil, Este Cel care l-a învăţat cu calemul, L-a învăţat pe om ceea ce el nu a ştiut! “ (Surat-al-‘Alaq (96), versetele 1-5)

Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stipulat ca o parte a răscumpărării pentru politeiştii capturaţi la bătălia de la Bedr să fie: fiecare persoană capturată trebuia să înveţe 10 copii musulmani să scrie şi să citească. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut toate acestea în încercarea sa de a se strădui cât mai mult cu putinţă să şteargă orice urmă de analfabetism din comunitatea sa. Allah nu a acordat statut de egalitate între învăţaţi şi ignoranţi. El, subhanehu wa ta’ala, spune:

“Oare sunt egali cei care ştiu cu aceia care nu ştiu? Însă numai aceia care au minte, trag învăţăminte.” (Surat-az-Zumar (39), versetul 9)

Islamul a acordat o mare valoare cernelii marilor savanti, ba chiar egală cu cea a sângelui unui martir. Coranul corelează ştiinţa şi puterea împreună în două nobile versete:

“Dreptcredincioşii nu trebuie să purceadă cu toţii, ci să purceadă din fiecare grup o parte din ei, pentru ca să înveţe bine religia şi să-i prevină (pe cei din) neamul lor, când se întorc. Poate că ei vor şti să se ferească! O, voi cei care credeţi! Luptaţi împotriva necredincioşilor de lângă voi! Ei să găsească în voi asprime! Şi să ştiţi că Allah este alături de cei care au frică! “ (Surat-at-Tawbah (9), versete 122-123)

Coranul nu face distincţie între științele religioase și celelalte științe şi le susţine pe amândouă. Se rezumă la ştiinţele naturale doar într-un singur verset, încurajând omul să le studieze. A înţelege şi a fi familiarizaţi cu Universul este o modalitate de a-L onora pe Allah subhanehu wa ta’ala şi o cale spre cunoaşterea Lui. Aceasta este ceea ce spune Atotputernicul: “Oare nu vezi că Allah a făcut să coboare din cer apă?! (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici Allah se referă la astronomie şi Univers, precum şi la conexiunea dintre cer şi pământ.

Apoi Allah spune: “ Noi am făcut apoi să iasă la iveală roduri cu felurite culori.” (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici Allah se referă la ştiinţa uimitoare a botanicii. “ În munţi sunt dâre albe şi roşii, cu felurite culori, şi stânci foarte negre. “ (Surat-Fatir (35), verset 27)

Aici se face o trimitere către ştiinţa geologiei şi diferitele straturi ce alcătuiesc pământul. “ Tot astfel sunt şi printre oameni şi vieţuitoare şi vite cu felurite culori. “ (Surat-Fatir (35), verset 28)

Chemical science ISLAMUL ŞI ŞTIINŢAAici se face referire la ştiinţa biologiei şi sistemul de clasificare. Credeţi că aceste versete au omis vreuna din ştiinţele naturale? La toate acestea Atotputernicul adaugă: “ Singurii ce se tem de Allah sunt învăţaţii dintre robii Săi.” (Surat-Fatir (35), verset 28)

Nu observaţi că, cu o astfel de construcţie minunată de versete, Allah porunceşte şi încurajează omenirea să studieze universul, aşezându-i pe cei care au o cunoaştere adâncă în misterele universului pe aceaşi treaptă cu cei care-L respectă şi Îl cunosc.

sursa: www.femeiamusulmana.com

Source Link

Views: 1

Einstein si Dumnezeu

Albert Einstein nascut la Ulm pe 14 martie 1879 si decedat pe 18 aprilie 1955 la Princeton, a fost un fizician evreu-german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. […]

Albert Einstein nascut la Ulm pe 14 martie 1879 si decedat pe 18 aprilie 1955 la Princeton, a fost un fizician evreu-german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.

Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.

Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.

Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct așa cum se crede) la realizarea bombei atomice și la evoluția studiului energiei nucleare.

Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei etniei evreiești căreia îi aparținea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.

Printre citatele celebre ale sale se numara:

“A fost desigur o minciună ceea ce ați citit despre convingerile mele religioase, o minciună care este repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal, și niciodată nu am negat asta, dar am afirmat-o clar. Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.”  (Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, Helen Dukas și Banesh Hoffmann, Princeton University Press)

“Dezvoltarea științei occidentale se bazează pe două mari descoperiri – invenția sistemului de logică formală (in geometria euclidiană) de către filozofii greci, și descoperirea posibilității de a afla relații cauzale prin experiment sistematic (în Renaștere). După părerea mea, nu trebuie sa ne mirăm că învățații chinezi nu au parcurs acești pași. Lucrul uimitor este că aceste descoperiri pur și simplu au avut loc.” (Cleopatra’s Nose, Essays on the Unexpected, Daniel J Boorstin (1995), New York: Vintage Books, p. 3)

Albert Einstein Head Einstein si Dumnezeu“Conceptele care s-au dovedit a fi utile în a ordona lucrurile, dobândesc cu ușurință o asemenea autoritate asupra noastră încât le uităm originile terestre și le acceptăm ca un dat imuabil. Astfel, ele pot fi considerate “necesități ale gândirii”, “dat-uri apriorice”, etc. Calea progresului științific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obișnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înțelese de la sine drept valide și arătăm cirumstanțele prin care justificarea și utilitatea lor depind, și cum au crescut, individual, din datul experienței. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.”    (Necrolog pentru fizicianul Ernst Mach,Phys. Zeitschr. 17, 101, 1916)

Source Link

Views: 2