Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Primul sistem de tipul “Braille”

Primul sistem de tipul “Braille” Este interesant de stiut ca cu 600 de ani inaintea lui Braille, un sirian musulman pe nume Ali Ibn Ahmad Al Amidi (decedat in anul 1314) era un expert in citirea unui asemenea sistem. El era orb inca din copilarie. Sistemul folosit de el ii permitea nu doar sa localizeze […]

0Shares
Primul sistem de tipul “Braille”
Este interesant de stiut ca cu 600 de ani inaintea lui Braille, un sirian musulman pe nume Ali Ibn Ahmad Al Amidi (decedat in anul 1314) era un expert in citirea unui asemenea sistem. El era orb inca din copilarie. Sistemul folosit de el ii permitea nu doar sa localizeze cartile de pe raft prin folosirea simtului tactil, dar il ajuta sa determine si numarul de pagini al fiecarei carti in parte. De asemenea, avea capacitatea de a constata valoarea cartilor plecaand de la spatierea dintre linii. Ori de cate ori mergea sa cumpere o carte, el obisnuia sa ruleze o bucata de hartie in forma unei litere a alfabetului pe care mai apoi o lipea pe coperta cartii. Litera folosita avea sa fie parte a unui cod pe care el il adoptase pentru categorisirea cartilor. La o data ulterioara, el era capabil sa identifice carti, titluri, preturi, numer de pagini, doar prin atingerea acelei litere. Primul sistem de tipul "Braille"

Acesta era de fapt inceputul scrierii de tip “Braille” folosita de nevazatori, iar acest sistem a fost inventat de Al-Amidi cu 600 de ani inaintea nasterii lui Luis Braille.

Alfabetul Braille este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere. Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor. Literele de la A la Z au fiecare semne corespunzătoare în Braille.
 
Sistemul a fost creat de Louis Braille în 1825.Sistemul se bazează pe o matrice de șase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte.
Pentru a atinge un număr cât mai mare de caractere și simboluri reprezentate, sistemul apelează la numeroase aranjamente ale celor 63 de combinații de puncte ale grupului fundamental. Cele 63 de combinații posibile din acest tipar alcătuiesc litere, numere, semne de punctuație, cuvinte obișnuite precum și, un, o. Se pot reprezenta un număr mult mai mare de semne din diverse sisteme cum ar fi cel matematic, logic, muzical, etc. Sistemul Braille se folosește de asemenea de context pentru a conferi aceluiași aranjament de semne sau combinație de puncte semnificații multiple.
 
Codul Braille pentru limba engleză a fost adoptat abia în anul 1932.
 
Braille poate fi scris de mână – de la dreapta la stânga – cu ajutorul unui punctator pe hârtie. Când foaia este întoarsă pe dos, punctele ies în relief, iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta; se poate realiza și cu ajutorul instrumentelor clasice, tăbliță și punctator, cu mașini de scris (analoage celor de dactilografiat) sau cu ajutorul tehnologiei de acces (imprimante Braille analoage celor standard).
Source Link

Views: 5

0Shares

Inventii din lumea islamica

Inventii din lumea islamica   De-a lungul timpului inventiile au aparut din toate colturile lumii si cred ca veti fi placut impresionati sa vedeti ce inventii isi au originile in departata lume islamica medievala. Islamul medieval se mandreste cu inventii din domenii foarte variate cum ar fi: chimia, aritectura, mineritul, produsele medicale, muzica, armele etc. […]

0Shares

Inventii din lumea islamica

 

De-a lungul timpului inventiile au aparut din toate colturile lumii si cred ca veti fi placut impresionati sa vedeti ce inventii isi au originile in departata lume islamica medievala.

Islamul medieval se mandreste cu inventii din domenii foarte variate cum ar fi: chimia, aritectura, mineritul, produsele medicale, muzica, armele etc.

picture of Chemistry in Islam Inventii din lumea islamicaSpre exemplu, acidul citric a fost pentru prima oara descoperit si izolat de un chimist musulman, focul grecesc a fost pentru prima data folosit de de musulmani in secolul 12, chitara moderna s-a dezvoltat dintr-un instrument arab numit oud, iar emailarea cu cositor a vaselor din ceramica a fost inventata de olarii musulmani in secolul 8.

 

Lumea musulmana a influentat dezvoltarea umanitatii in toate aspectele sale. Oamenii de stiinta musulmani au fost prolifici si au facut descoperiri importante, cu mult inaintea descoperirilor petrecute in Occident.

De la banala periuta de dinti pana la primul spital, este uimitor felul in care inventiile islamice ne-au schimbat viata de zi cu zi.
 
Poate multi nu stiau aceste lucruri, insa musulmanii au inventat toate obiectele, modeland astfel o bucata de istorie. Isi poate imagina cineva cum ar fi viata fara o periuta de dinti, fara operatii sau fara muzica?
Transmiterea științei medicale poate fi trasată până la unele dintre cele mai timpurii scrieri din istoria omenirii. Însă o perioadă particulară fructuoasă de progres în știinta medicală a început cu apariția Islamului. Pentru cea mai mare parte, savanții occidentali minimalizează contribuția medicilor din lumea islamică. Ei sunt de obicei percepuți ca simpli transmițători ai științei din Grecia la învățații Renașterii. Însă faptele demonstrează ceva diferit.

Musulmanii au fost animati permanent de crezul necesitatii dezvoltarii lor, de invataturile Profetului Muhammad in care spunea ca musulmanul trebuie sa vina mereu cu idei noi, cu solutii noi, folositoare omenirii.

Ascultand sfaturile Profetului, musulmanii au adus de-a lungul timpului contributii extrem de importante la dezvoltarea omenirii.

Source Link

Views: 5

0Shares

Un cititor si scriitor împătimit

Un cititor si scriitor împătimit Al-Jahiz   Al-Jahiz s-a nascut in anul 776 si a murit in 868 si a fost un scriitor arab. Numele sau complet era: ‏أبو عثمان عمرو بن بحر محبوب الكناني الليثي البصري‎ Abū ʿUṯmān ʿAmr bin Baḥr Maḥbūn al-Kinānī al-Līṭī al-Baṣrī.  Opera sa, de un pronunțat caracter enciclopedic, se distinge prin […]

0Shares

Un cititor si scriitor împătimit

Al-Jahiz

 

Al-Jahiz s-a nascut in anul 776 si a murit in 868 si a fost un scriitor arab. Numele sau complet era: ‏أبو عثمان عمرو بن بحر محبوب الكناني الليثي البصري‎ Abū ʿUṯmān ʿAmr bin Baḥr Maḥbūn al-Kinānī al-Līṭī al-Baṣrī.  Opera sa, de un pronunțat caracter enciclopedic, se distinge prin raritatea și abundența materialelor adunate, verva expunerii și modernitate. Domeniile de care s-a ocupat Al-Jahiz au fost: biologie, istorie, filozofie, teologie, filologie.

 

Al-Jahiz/Al-Ğahiz  a rămas în istorie drept cel mai mare prozator pe care l-a dat literatura arabă clasică. S-a născut la Basra dintr-o familie săracă, iar bunicul lui era sclav negru. A avut ocazia să-i cunoască pe beduinii care veneau la târgul din apropiere de Basra, Mirbad care-i vorbeau în limba lor pură despre tradițiile lor. A cunoscut însă și învățați care studiaseră această limbă și tradițiile. A mai cunoscut centrele de cultură ale Imperiului Arab, printre care și Damasc, iar la vârsta de cinzeci de ani s-a mutat la Bagdad, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Aici a fost căutat de oameni din toate colțurile Imperiului Arabo – Islamic, care auziseră de el și îi citiseră cărțile. Citea cu mare pasiune tot ce-i cădea în mână și astfel a ajuns să cunoască în traducere cărți indiene, grecești și persane. Era o epocă în care se traducea mult, iar al-Jahiz lăuda traducătorii și cărțile care s-au arătat demne de a fi traduse în cartea sa Kitab al-hayawan (Cartea Animalelor, sau in alta traducere posibila, Cartea despre animal).

 

Când ajunge să fie cunoscut, cei de la putere au vrut să îl atragă oferindu-i funcții importante în administrație dar n-a rămas prea mult în acele locuri care îi îngrădeau libertatea , ceea ce nu înseamnă că nu a căutat compania celor puternici , cărora le dedica lucrările sale iar ei îl răsplăteau pentru aceasta, după obiceiul vremii. Este cunoscut și ca partizan al orientării teologice numită mu’tazilism despre care unii au reținut doar că ar fi fost în favoarea utilizării rațiunii ca măsură a tuturor lucrurilor. De fapt, este vorba de o doctrină teologică complexă despre care se știa că a ghidat orientarea unora dintre cărțile lui al-Ğahiz. Cărțile acestea i-au atras prețuirea din partea unor partizani ai doctrinei, dar și criticile vehemente ale unor tradiționaliști care vorbesc despre „minciunile” și „rătăcirile” lui. Spre sfârșitul vieții a fost țintuit la pat opt ani de zile, perioadă în care a continuat să citească, să scrie și să fie vizitat de elevii săi. După moartea sa a devenit cunoscut în toate centrele culturale importante ale Imperiului. Andaluzul Abd Allah ibn Hamud al-Zabidi ar fi spus despre cărțile lui al-Ğahiz: „M-aș mulțumi în rai cu cărțile lui al-Ğahiz, în loc de toate bunătățile pe care mi le-ar putea oferi.”
 
al-jahizAl-Ğahiz a știut să-și atragă cititorii din toate timpurile prin felul în care prezintă chiar și subiecte ce ar putea fi plictisitoare. Căci știința oferită în cantitate mare, spunea el, poate obosi, poate deveni neplăcută. De aceea, anecdota și vorba de duh își găsesc locul în toate lucrările sale care au scopul mărturisit de „a instrui fără a plictisi”. Unii dintre contemporanii săi spun că al-Jahiz ar fi lăsat în urmă trei sute șaizeci de cărți , din diverse domenii ale științelor epocii. Cele mai multe s-au pierdut și s-au păstrat doar treizeci. 
Source Link

Views: 2

0Shares