Meritele memorării Coranului cel Sfânt
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a evidenţiat meritele memorării Coranului cel Sfânt în numeroase hadisuri[1]. Ibn ‘Abbas (Allah să fie mulţumit de ei amândoi!), de exemplu, a relatat un hadis în care se spune: „Cel care nu memorează o parte din Coranul cel Sfânt este asemeni unei case părăsite.”[2]
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să onoreze şi să respecte oamenii care memorau Coranul cel Sfânt. În acest context, Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a trimis pe unii dintre companionii săi în anumite locuri. L-a întrebat pe fiecare dintre ei ce a memorat din Coranul cel Sfânt. În acelaşi timp, i-a adresat unui tânăr dintre ei aceeaşi întrebare. Când acesta din urmă a spus că a memorat cutare şi cutare sure, inclusiv Sura Al-Baqarah, Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a exclamat: „Ai memorat Sura Al-Baqarah!” „Da.”, a răspuns omul. „Mergi şi vei conduce oamenii.”, a spus Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Un om nobil a spus: „Pe Allah! Nimic nu m-a împiedicat de la a memora Sura Al-Baqarah, cu excepţia fricii de a nu mă abate de la prescripţiile sale.” Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a poruncit: „Învaţă Coranul şi recită-l!” Coranul şi cel care îl învaţă şi îl recită poate fi asemănat cu un sac de mosc care îşi răspândeşte aroma peste tot, iar cel care îl învaţă şi doarme (adică nici nu îl recită şi nici nu se comportă conform prevederilor sale) este precum un sac care este umplut cu mosc, dar este legat (atât de bine, încât parfumul său nu ajunge la nimeni).”[3]
Aceia care memorează Coranul cel Sfânt sunt onoraţi şi obţin un rang superior chiar şi după moartea lor. Se ştie că, după bătălia de la Uhud (anul al treilea după hegira), Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a îngropat pe aceia care memoraseră Coranul înaintea acelora care nu făcuseră acest lucru. În mod similar, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) trimitea anumite persoane dintre companionii care memoraseră Coranul cel Sfânt la triburi, pentru a-i învăţa despre islam. Aşa au fost cei şaptezeci de bărbaţi pe care Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a trimis oamenilor din Ril, Dhakwan, ‘Usuiya şi Bani Lihyan, dar necredincioşii i-au trădat şi i-au ucis în Bi’r Ma’unah.
Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „În ziua Judecăţii, bărbatul care a memorat Coranul va veni acolo unde Coranul va spune: «O, Doamne! Onorează-l!» Aşadar va fi distins cu coroana de onoare. Apoi Coranul va spune: «O, Doamne! Înalţă-l [în onoare]!» Prin urmare va fi îmbrăcat cu haina Demnităţii. Din nou Coranul va spune: «O, Doamne! Fii mulţumit de el!» Prin urmare Allah va fi mulţumit de el şi i se va spune: «Citeşte [Coranul] şi ocupă grade mai înalte.» Pe deasupra, fiecare verset [coranic] va adăuga o recompensă pentru el.”[4]
În Ziua Judecăţii răsplata lui Allah nu se limitează la oamenii Coranului. Mai degrabă, binecuvântările sale se vor extinde şi către părinţii lor. Cu privire la aceasta, Buraydah a relatat că Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Oricine citeşte Coranul şi învaţă să se comporte conform lui va fi onorat în Ziua Judecăţii cu o coroană de lumină a cărei strălucire este asemeni celei a soarelui, iar părinţii săi vor fi îmbrăcaţi în două veşminte nemaivăzute. Aşadar ei vor întreba: «Pentru ce motiv suntem îmbrăcaţi în aceste veșminte?» Li se va spune: «Aceasta se datorează faptului că fiul vostru a memorat Coranul»”.[5]
Părinţilor le este garantată această onoare divină pentru că ei joacă un rol esenţial în a-i îndruma pe copii să memoreze Coranul de la o vârstă fragedă. Aceste merite sunt menite să încurajeze părinţii să-şi îndrume copiii să memoreze Coranul cel Sfânt.
Ibn Mas’ud (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Cea mai părăsită casă este cea în care nu se recită Coranul.”[6]
În At-Targhib wa At-Tarhib, într-o altă relatare ni se spune: „Cea mai mică casă este cea în care nu există Coran.”
[1] Hadis: Acest cuvânt se referă la oricare dintre tradiţiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Alah fie asupra sa!) care conţine vorbele şi faptele sale. Se referă, de asemenea, la ştiinţa care se ocupă cu aceste tradiţii; acest cuvânt este, de asemenea, scris uneori cu majusculă.
[2] Relatat de către Al-Tirmidhi.
[3] Relatat de către Al-Tirmidhi.
[4] Relatat de către Al-Tirmidhi.
[5] Relatat de către Al-Hakim.
[6] Relatat de către Al-Hakim
______________________
Yusuf Al-Qardawi, „Cum sa abordezi Coranul”, Editura Islamul Azi
Source LinkViews: 6
