Consiliul pentru Combaterea Discriminării ignoră desele încălcări ale demnității umane săvârșite de angajații Poliției Române

Consiliul pentru Combaterea Discriminării ignoră desele încălcări ale demnității umane săvârșite de angajații Poliției Române.

Una din puținele informații pe care le primești pe pagina de Facebook CNCD e faptul că instituția pune foarte mult accentul pe dreptul la demnitate, prevăzut și în Constituție, de altfel.

În acest context, nu înțeleg cum CNCD ignoră desele încălcări ale demnității umane (probabil sute de cazuri zilnic la nivel național) pe care le săvârșesc angajații Poliției Române.

Cifra poate părea exagerată. Este posibil să nu fie.

Angajații Poliției Române termină o facultate și ies de pe băncile acestei facultăți cu un bagaj de tehnici, care, fără un efort prea mare, s-ar putea numi tehnici de manipulare.

Am sunat acum doi sau trei ani ca să întreb dacă au investigat de ce blocul în care locuiesc nu este prevăzut cu ghenă, m-a întrebat ofițerul de serviciu dacă vreau să vină poliția să strângă mucurile de țigară. Am avut un incident cu o persoană, m-a atacat cu o toporișcă, m-au întrebat pe mine dacă am bătut-o, asta după ce au văzut persoana. Primești informații doar dacă vor. Astea sunt faptele. Amestecă atribute ale puterii judecătorești cu atribute ale puterii executive. Inspectează toți, nu doar cei cu funcția de inspector sau sub-inspector. Nu sunt aproape deloc în slujba cetățeanului. Și lista poate continua. Denunțurile (sesizări în care nu ești parte vătămată) nu sunt pe placul Poliției Române. Aceasta a investigat zeci de denunțuri depuse de subsemnatul și nu a găsit absolut nicio încălcare a legii. Acestea sunt faptele care mi-au fost aduse la cunoștință de către comisarul P. din cadrul Secției 24 de Poliție București, care mă roagă omenește să nu mai trimit prin e-mail denunțuri, întrucât dumnealui le-a investigat și nu a găsit absolut nicio încălcare a legii. Nu este nimic în neregulă ca un cetățean să strige ”vă tai cu toporul”, ținând ditamai toporul în mână pe stradă ș.a. Domnul comisar P. a investigat zece, chiar zece, posibili martori și niciunul nu a confirmat denunțul meu. Nici fotografia cu persoana denunțată sprijinindu-se în coada toporului fără a se apleca prea tare, pe stradă, nu arată ceva în neregulă. Încă o dată, dl. comisar P. din cadrul Secției 24 de Poliție București a analizat masa denunțurilor depuse de mine și nu a găsit nici cea mai mică încălcare a legii. Asta după ce dl. comisar P. recunoaște că în România mafia e la ea acasă. Pare o contradicție. Nu e. Domnul comisar P. recunoaște că mafia e la ea acasă în România (în fotbal, în industria lemnului etc.), dar, în același timp, în denunțurile depuse de mine nu a găsit nicio încălcare a legii.

De exemplu, dacă un polițist vrea să verifice dacă o acuză adusă de o persoană este reală sau nu, ridică vocea la acea persoană. În felul acesta închide gura celor care aduc sesizări nefondate. Foarte bine, ați putea spune. Da, e foarte bine, doar că acelor nesimțiți, care sunt tot cetățeni ai statului  și în condițiile în care Poliția Română nu este instanță de judecată, li se încalcă dreptul la un comportament demn.

Dreptul la un comportament demn și faptul că nu au dreptate sunt două lucruri diferite. Faptul că nu au dreptate nu justifică încălcarea dreptului la un comportament demn.

Acesta este un exemplu.

O altă tehnică a Poliției Române: dacă te duci cu o sesizare la Poliție, polițistul cu care discuți te face să te simți tu vinovat pentru fapta sesizată. Asta e ca în exemplele cu victimele abuzate sexual, care sunt făcute să se simtă vinovate pentru abuzurile la care au fost supuse: ”Te-ai îmbrăcat provocator” etc.

Alt exemplu este exemplul frecatului sau lasă-mă ca să te las. Poliția te freacă până îi lași în pace.

Alt exemplu este cel în care reprezentanții poliției afirmă despre o anumită problemă ”a fost o excepție”, când cazul nu este deloc o excepție. Am sunat la Academia de Poliție Al. I. Cuza București să cer informații. Mi s-a zis că am avut de-a face cu agenți școliți la Academia de la Câmpina, dedicată agenților. După aceste convorbiri telefonice am avut de-a face cu un comisar de poliție, în urma unor sesizări trimise de mine. Ghici, ghicitoarea mea: e vina mea că am fost hărțuit pe Facebook, VĂ CHEM LA SECȚIE CA SĂ VĂ DAU RĂSPUNSUL. Deci mă face să mă simt eu vinovat că am fost hărțuit pe Facebook (la asta se referea una dintre sesizări) și lasă-mă ca să te las sau tehnica frecușului.

Și lista poate continua.

Așa funcționează instituțiile statului în România.

După părerea mea, ofensatorul trebuie să se schimbe sau să plece, nu cel ofensat.

Facebooktwitterlinkedininstagramflickrfoursquaremail

Resurse adaugate in data de 02/09/2022

– poezie Atunci când frații se adună! de Elena Sufletel in albumul Cu Isus mergi înainte !- devoțional UN MESAJ DIN CERURI PENTRU TINE de Fundația S.E.E.R. in albumul Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi- poezie Un pocăit cu… …

- poezie Atunci când frații se adună! de Elena Sufletel in albumul Cu Isus mergi înainte !
- devoțional UN MESAJ DIN CERURI PENTRU TINE de Fundația S.E.E.R. in albumul Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi
- poezie Un pocăit cu... adevărat de Alex Prodan in albumul Despre El
- poezie Mare e creația Ta de Ghedeon Timothy in albumul Rugă de foc
- 2 poezii de Florența Sărmășan in albumul Cu gândul mereu la Tine
- poezie Întăreste-te de Anonim
- poezie Vocea Martirilor! de Elena Sufletel in albumul Pentru Domnul
- cântec In lumea aceasta, eu sunt calator de Biserica Penticostala in albumul Fara album
- poezie Mai toarnă azi din Duhul tău ! de Elena Sufletel in albumul Cu Isus
- poezie Nu ne lăsa de Alex Prodan in albumul Despre El
- poezie Într-o zi vei pleca de Maria Luca in albumul clocot de cuvinte
- 4 predici de John Piper in albumul Diverse
- 4 predici de John Piper in albumul Diverse
- poezie Ce aleg să păstrez de S.Simoniak in albumul 2022
- 2 poezii de Emilia Dana Dinescu in albumul Poezie nouă
- poezie Gânduri de Emilia Dana Dinescu in albumul Poezie nouă
- poezie Rugăciune de Emilia Dana Dinescu in albumul Poezie nouă
- poezie Se scurge din clepsidră de Gabriela Bucur
- maximă Libertatea si cumpatarea nu se exclud reciproc. de Anca Winter in albumul Pazeste-ti Inima
- cugetare Lucrarea Domnului, îmaginație sau vrăjitorie ? de Nichifor Nicu in albumul Selectii

De unde știe Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării că Fecioara Maria nu a fost o mamă surogat?

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24568151-deputatul-usr-iulian-bulai-amendat-cncd-dupa-spus-fecioara-maria-este-mama-surogat-trebuie-putem-trai-impreuna-diferit-credintele-noastre.htm

Postarea de pe Facebook a domnului deputat Bulai este regretabilă. Nu sunt de acord cu afirmațiile dumnealui.

Stau totuși și mă întreb ce documente istorice a examinat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru a afla că Fecioara Maria nu a fost o mamă surogat.

Profesorul meu (ortodox) de religie care ne-a învățat să ne ferim de Mormoni nu a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care probabil nici nu era înființat pe vremea aceea.

Ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului nu are, vezi doamne, nici cea mai mică legătură cu faptul cu hotelul Marriott este fix vizavi.

Ridicarea de biserici ortodoxe vizavi de centrele altor denominații (vezi cazul bisericii din Popești Leordeni) iar nu are nicio legătură cu acestea din urmă.

Faptul că în toate sau în majoritatea denominațiilor creștine, și nu doar creștine, nu se acceptă femei preoți nu este discriminare?

Și lista poate continua (drepturile LGBT în România etc.).

Chiar aș vrea să aflu pe ce documente s-a bazat CNCD în stabilirea a ce fel de mamă a fost Fecioara Maria.

Stoica Vlad Alexandru

02.09.2022

Facebooktwitterlinkedininstagramflickrfoursquaremail