Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Libertatea religioasa

 

Trăim vremuri în care suntem inundați de știri care fac referire nu doar la anumite fapte abominabile comise de unii musulmani, dar si expun ca fiind autentice referiri la dogma islamică sau la textele sacre.

Astfel, se propagă în mass-media ideea conform căreia musulmanii nu ar avea dreptul de a isi alege religia, nu ar fi intru totul liberi. Aceasta idee este una falsă, întrucât nu contravine principiului pe care se bazează de fapt Islamul, si anume ca nu exista silire si constrângere în ceea ce priveste credinta fiecaruia.

Coranul, cea mai importantă sursă a dogmei islamice, pune în vedere și subliniază libertatea constiintei oamenilor. Aceasta este stipulată în versetul 256 din cea de a doua sură a Cărții Sfinte, cel mai lung capitol coranic.

freedom Libertatea religioasaExegeții menționează despre modul în care este transpus în fraza, despre topică acesteia, dar si despre terminologia folosita in cadrul ei, ca toate subliniază o interzicere categorică a constrângerii cuiva, atunci când vine vorba de religie.

Fiecare este liber sa isi aleaga religia, modul prin care sa isi manifeste spiritualitatea. Unii pot alege Islamul, iar alții pot alege alte canoane de adorare a Creatorului lor.

Deși fiecare se naște într-un context social care ii determina pentru o perioada orientarea religioasă, la un moment dat fiecare este liber si independent sa isi aleaga propria cale. Abia atunci putem vorbi despre un act de credință conjugat de libertatea de alegere si constiinta. Iar acesta este spiritul coranic al Islamului, prea puțin evident sub lumina reflectoarelor si blitzurilor mass-media.Source Link

Views: 3

0Shares

Imperiul islamic din Andaluzia

 

Daca vizitati astazi Sevilla, un oras situat in sudul Spaniei, si studiati cu atentie catedralele de aici, veti avea o mare surpriza. In catedrala din Sevilla poate fi vazut mormantul impozant al lui Cristofor Columb, cel care a traversat Oceanul Atlantic in 1492, descoperind un  nou continent.

In spatele altarului principal se afla un paravan urias, executat din aurul adus de spanioli din America de Sud. In catedrala sunt multe statui ale Fecioarei Maria si ale unor sfinti crestini. Daca veti urca in turnul catedralei veti observa ca initial nu a fost construit ca o componenta a unei mari biserici.

Turnul acesta este, de fapt, un minaret construit de musulmani in secolul al XII –lea. Din varful minaretului se vede Alcazarul, palat construit in secolul al XIII-lea pentru conducatorii musulmani ai Spaniei. Acolo, in varful turnului catedralei din Sevilla, va aflati in centrul unui oras tipic arab.

MosqueCordoba-082510

In anul 711, musulmanii au cucerit Spania, pe care o numeau al-Andalus. Cuceritorii erau califi din dinastia Omeyazilor, cu resedinta la Damasc. In anul 750, musulmanii condusi de abbasizii veniti din Siria i-au masacrat pe omeyazi. Nu ii considerau ca fiind urmasii lui Muhammed. Abbasizii au preluat puterea.

Unul dintre printii omeyazi, care a scapat din macel, a  ajuns in Spania ce a fost condusa de succesorii lui ce au stabilit capitala la Cordoba.

Musulmanii au stapanit Spania pana in secolul al XV-lea, inscriind astfel in istoria Europei o indelungata perioada de dominatie musulmana. Aceasta perioada nu este intotdeaua usor de cercetat, din cauza faptului ca multe dintre dovezi s-au pierdut atunci cand spaniolii au luat in stapanire moscheile, pe care le-au transformat in biserici sau palate.

Musulmanii au adus in Spania arhitectura, religia, agricultura, stiinta si literatura lor; de aici ele s-au raspandit si in restul Europei. Arabii au fost cei care au  introdus in Spania irigatiile. Plante precum trestia de zahar, anghinarea, orezul, portocalul, caisul, bumbacul, care aveau nevoie de multa apa, puteau fi acum cultivate.

Oamenii bogati din Spania musulmana traiau in lux. Tesaturile fine, de lana si matase, erau destinate atat uzului intern, cat si vanzarii lor pe piata externa.

Intre mestesuguri, cel mai important era considerat cel al prelucrarii pielii. Mestesugarii erau neintrecuti in decorarea incaltarilor, a gentilor, si chiar a fasiilor mari de piele ce acopereau peretii. Incrustatiile din argint si alte metale pretioase erau de o finete remarcabila pentru acea vreme.

Spania a fost prima tara din Europa care a utilizat hartia, metoda fabricarii acesteia raspandindu-se in intreaga Europa crestina. Chiar si chitara spaniola a fost adusa aici de muzicantii musulmani. La sfarsitul secolului al IX-lea, sticlarii din Cordoba au descoperit modul de fabricare a cristalului. Minunatele coliere, bratari, ca si cerceii ilustreaza bogatia Spaniei si maiestria giuvaiergiilor musulmani.

La patruzeci si patru de ani dupa cucerirea Spaniei de catre arabi, Abd Ar-Rahman, din dinastia omeyazilor a construit orasul din Cordoba. Orasul a devenit cel mai important oras din Spania si al treilea ca importata din lume. Spre deosebire de orasele murdare, sordide din Europa, Cordoba era un oras curat si placut. Aproximativ trei sute de bai publice asigurau igiena populatiei. Multe strazi erau luminate noaptea de la casele din apropiere, iar locuintele celor instariti aveau apa curenta.

Marile palate erau construite din marmura italiana. Palatul regal avea aproximativ 400 de camere, iar la inaltarea lui au lucrat 10000 de oameni timp  de 25 de ani. Camerele palatului aveau pereti din marmura decorati cu aur. Arcada intrarii principale era din abanos, un lemn pretios de culoare  neagra si din fildes decorat cu pietre pretioase.

Lucru deloc surprinzator, Cordoba avea foarte multe moschei. Se pare ca existau aproximativ 700 de moschei inaltate in fiecare colt al orasului, astfel incat fiecare musulman sa poata ajunge usor la rugaciune. Una dintre moschei, de o inaltime impresionanta adapostea si o universitate, unde veneau studenti din toata Europa si din lumea islamica: crestini, evrei si musulmani deopotriva.

Dupa moartea lui al-Mansur, marele conduator al Cordobei, in anul 1002, Spania musulmana s-a divizat in mai multe regate, lucru de care crestinii din nord au profitat, considerand ca era o sansa pentru a-si recapata teritoriile. Unul dintre cei mai cunoscuti ai acestora a fost Rodrigo Diaz de Vivar, cunoscut sub numele de El Cid. In anul 1094, Cidul a devenit Valencia. Abia peste cateva sute de ani, crestinii au reusit sa-I alunge pe musulmani din Spania. In 1492, ultimul regat musulman, Granada, a fost cucerit de regina Isabela de Castilia. La inceput, crestinii s-au purtat bine cu musulmanii, dar incepand din jurul anului 1502, musulmanii au fost nevoiti sa aleaga intre a trece la crestinism sau a parasi tara.

 

 

Sursa: Islamul în Epoca Medievală, Editura All, BucureștiSource Link

Views: 2

0Shares

Relatia cu un vecin

 

Vecinii au un statut special în islam. Islamul încurajează musulmanii să aibă un comportament frumos cu vecinii săi, ce reflectă spiritul real şi pur al islamului exemplificat prin aspectul său tolerant în special cu oamenii de alte religii. Nu contează dacă ei sunt musulmani sau nu. Aişa (Allah să fie mulţumit de ea) l-a întrebat pe Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) : “O, Trimis a lui Allah! Am doi vecini. Căruia să îi trimit darurile mele?” El (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a răspuns: “Celui a cărui gard este mai aproape de tine.”

Este evident din hadisul relatat mai sus că musulmanii sunt încurajaţi nu numai să aibă un comportament frumos cu vecinii, dar se asemenea să le facă mici cadouri. În acest hadis nu se menţionează dacă vecinul căruia i se oferă un cadou este musulman sau nu.

S-a relatat că Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) avea un vecin care îl insulta şi căuta să îi facă rău la fiecare întâlnire. Au trecut câteva zile de când acest om nu îl mai necăjise pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) lucru ce l-a îngrijorat şi l-a determinat să îl viziteze pentru a vedea ce anume se întâmplase. Bărbatului nu i-a venit să creadă că Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) se comporta atât de blând cu el în ciuda abuzurilor sale repetate, căci caracterul nobil pe care islamul îl cere era complet nou pentru el.

Allah Preaînaltul ne-a spus în Sfântul Coran:

Adoraţi-l pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic! Purtaţi-vă bine cu părinţii, cu rudele, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul apropiat şi cu vecinul străin cu tovarăşul de alături, cu călătorul de pe drum…  (An-Nisaa 4:36)

S-a relatat că Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus că Îngerul Jibril l-a îndemnat să aibă un comportament frumos cu vecinii până în acel punct în care Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a crezut că un vecin poate avea drept de moştenire de la celălalt vecin.

Este o datorie a noastră, a musulmanilor să avem grijă de vecinii noştri tot timpul, mai ales în momentele grele. Dacă unul dintre vecinii noştri este bolnav sau bătrân atunci trebuie să îl ajutăm în funcţie de nevoile sale.

Comportamentul frumos cu vecinii nu se limitează doar la cei cu care împărţim aceiaşi clădire. Vecin îţi este şi persoana care stă alături de tine sau în spatele tău în autobuz sau într-o staţie de autobuz, tren, etc, cel cu care îţi împarţi biroul la serviciu îţi este tot vecin, cel pe care îl întâlneşti în parc, etc. Faţă de toţi aceşti oameni care se află în jurul nostru trebuie să avem un comportament frumos, cu bunătate şi respect şi cu care să socializăm în scopul permis de legislaţia islamică.

vecini musulmaniDe asemenea, este recomandat să ne prezentăm vecinilor atunci când ne mutăm într-o nouă locuinţă sau atunci când noi vecini se mută. Acest lucru este de mare ajutor deoarece întăreşte relaţiile între vecini şi poate elimina tensiunile sau impresiile greşite pe care le au despre musulmani. În mod similar, este bine să le îi salutăm atunci când noi sau ei pleacă.

În socializarea cu non musulmani trebuie de asemenea să păstrăm şi să continuam să ne respectăm obligaţiile şi datoriile noastre de musulmani. Nu trebuie să ne îndepărtăm de islam pentru a le fi pe plac deoarece noi avem nevoie de Allah şi pe El căutam noi să-L mulţumim şi venerăm. Astfel, putem invita vecinii la masă alături de noi şi familia noastră, iar dacă vom fi invitaţi la ei trebuie în primul rând să ţinem cont de restricţiile noastre alimentare. În plus, aceste vizite comune ajută la interacţiunea interfamilială într-un mod constructiv.

Dacă vecinii prezintă vreun interes asupra islamului, invită-i să participe la evenimente islamice şi chiar să te însoţească la moschee. Poate că inimile lor se vor deschide spre islam, iar dacă vor rămâne încă non musulmani cel puţin s-a reuşit ruperea barierei inter-religioase.

Grija faţă de vecinii noştri poate lua multe forme. Trebuie să ne asigurăm că vecinii noştri au necesităţile de bază, căci un musulman nu trebuie să mănânce dacă vecinul sau vecina sa este înfometată. Trebuie să le dorim vecinilor noştri ceea ce ne dorim pentru noi, iar acest lucru implică împărţirea bucuriilor şi greutăţilor deopotrivă. Trebuie să le respectăm intimitatea, să nu îi bârfim, să nu le facem rău în nici un fel, şi să păstrăm zonele comune curate (cum ar fi străzile, intrările în clădire etc).

Profetului Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a fost spus de o femeie care se ruga şi care postea foarte mult, dar a cărui vecini se plângeau de limbajul său agresiv. El (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus că ea va ajunge în iad.

Astfel trebuie să fim conştienţi de importanţa unui bun comportament cu vecinii noştri, atât prin fapte cât şi prin vorbe.Source Link

Views: 3

0Shares