Islam - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Mi-am pierdut vederea

Mi-am pierdut vederea Ma numesc Andrei Mihai si am 34 de ani. Am lucrat intr-o tamplarie de langa Bucuresti timp de 11 ani. Aveam un ritm de lucru extrem de extenuant, dar trebuia sa lucrez, iar varsta nu imi punea deloc probleme. Acum un an m-am accidentat la ochi. In urma accidentului am probleme […]

0Shares

Mi-am pierdut vederea

Ma numesc Andrei Mihai si am 34 de ani. Am lucrat intr-o tamplarie de langa Bucuresti timp de 11 ani. Aveam un ritm de lucru extrem de extenuant, dar trebuia sa lucrez, iar varsta nu imi punea deloc probleme. Acum un an m-am accidentat la ochi. In urma accidentului am probleme grave de vedere cu unul dintre ochi, iar cu celalalt ochi nu pot vedea deloc. A fost o perioada extrem de urata pentru mine. Si am suferit enorm. Nu ma refer doar la suferinta fizica, dar foarte mult la cea psihica!

Parca mi se pusese nu doar o perdea in fata ochilor, ci chiar si in fata sufletului meu! Refuzam orice incercare de apropiere a cuiva! Chiar si a apropiatilor mei sau a familiei mele. De parca, nemaivazand, nu imi pierdusem doar orientarea fizica, dar si emotionala! Nu stiu daca pot sa exprim cu totul ce am trait in perioada aceea.

Am invatat din nou totul: sa mananc, sa merg, sa ma asez… sa fiu mult mai atent, sa intuiesc mult mai mult! Sa fac toate astea fara sa ma pot ajuta de vedere! Nu stiu daca voi constientizati ce mare binecuvantare este capacitatea de a vedea! Dar eu am realizat asta cu o mare suferinta!

Mi-am pierdut vederea

Am stat si m-am gandit extrem de mult… la multe, foarte multe! Am cautat din ce in ce mai profund sensurile existentei mele, existentei noastre… am contemplat in cateva luni mai mult decat contemplasem toata viata mea! Am primit intr-o zi vizita unui prieten de familie cu care incercasem sa dezvolt subiectul asta atat cat de mult am putut. A fost minunat pentru mine sa ascult ce idei avea si modul in care punea el problema. Pentru prima data dupa accident am simtit nevoia sa rog pe cineva sa vina din nou in vizita, sa mai stea cu mine un pic de vorba.

S-a tinut de cuvant si a revenit in 4 zile. Atunci am aflat ca este ateu, dar totusi ce imi vorbea el nu parea sa fie convingerea cuiva fara credinta. Mi-a spus apoi ca si el citea in acea perioada o carte ce aborda din perspectiva islamica existenta umana. De fapt, era un curs de la facultatea de filosofie. Am aflat mai apoi ca si mama il rugase sa revina si ca ii povestise despre cat de bine imi facuse discutia cu el. Reinusem din acea intalnire ceva: ca Dumnezeu afirmă în Coran că El a creat omul pentru a fi un îngrijitor al pământului, iar credința fundamentală a omenirii, ca responsabilitatea noastră de bază este să credem și să-L adorăm pe Creatorul nostru:

Eu nu i-am creat pe djinni și oameni decât pentru ca ei să Mă adore. [51:56]

Și Noi știm prea bine că pieptul ți se strânge pentru ceea ce spun ei. Însă adu laude Domnului tău și fii printre cei care se prosternează. Și adoră-L pe Domnul tău până ce-ți va veni sfârșitul. [15:97-99]

Pe cei ce cred și ale căror inimi sunt liniștite întru pomenirea lui Allah, căci prin pomenirea lui Allah se liniștesc inimile. [13:28]

Acela care a făcut moartea și viața, ca să vă încerce pe voi, [pentru a vedea] care dintre voi este mai bun întru faptă. Și El este Puternic [și] Iertător [Al-‘Aziz, Al-Ghafur]. [Nobilul Coran 67:2]

Vazand cat de bine imi face ceea ce imi spune si cum ma ajuta sa ma regasesc ca fiinta si sa ma stabilizez emotional si spiritual, m-a pus sa aleg eu temele de discutie pentru viitoarele dati. Am cerut sa imi spuna ce mai stie el despre Mohamed, despre profetul Mohamed. Bineinteles ca din perspectiva islamica. El a facut rost de o biografie a lui si mi-a adus-o, incercand sa faca si alte referiri laterale din cursurile si cunostintele lui.

A venit intr-una din dati cu un citat de la profet. Era chiar despre cei aflati in stuatia mea. El a spus ca Profetul Mohamed a spus ca Dumnezeu a spus astfel: «Dacă îl privez pe slujitorul Meu de cele două lucruri dragi (adică ochii) şi el îşi păstrează răbdarea, Eu îl voi lăsa să intre în Paradis ca şi recompensă». Credeti-ma, cand am auzit aceste vorbe, m-am tulburat cu totul! Indurarea Creatorului nostru este infinita, nu are limita! Dumnezeu era, oricum, Cel de la Care imi asteptam rasplata – Singurul. De fapt, nici nu asteptam rasplata, dar am aflat mai apoi ca musulmanii cred ca Dumnezeu ii va rasplati pentru fiecare lucru indurat de ei.

Mai apoi am aflat ca nu se aplica numai celor care isi pierd vederea, dar ca ei au fost mentionati in mod aparte pentru ca aceasta este o pierdere cu adevarat colosola pentru personalitatea si viata oricui.

Mai apoi am aflat si ca „Fiecare faptă a zilei este pecetluită. Când un credincios se îmbolnăveşte, îngerii spun: «O, Doamne! Slujitorul Tău cutare şi cutare s-a îmbolnăvit». Stăpânul (nostru) spune: «Scrieţi în contul său aceleaşi fapte pe care obişnuia să le facă înainte să fie bolnav, până când se însănătoşeşte sau moare»” Este ceea ce Profetul i-a invatat pe musulmani.

Da, mi-am pierdut vederea, dar, in felul acesta, pas cu pas, eu m-am apropiat mai mult de Islam. Pot sa spun ca cel care m-a adus pe aceasta cale este prietenul meu ateu, pentru ca pana acum el nu a devenit musulman. Ma rog pentru sufletul lui si ca el sa fie calauzit ca si mine, la fel cum fac si pentru familia mea.

Source Link

0Shares

Lectia importanta primita de la mama

Lectia importanta primita de la mama Salamualaykum! Ma numesc Florentina si am 21 de ani. Povestea mea incepe cu mult timp in urma… Parintii mei sunt despartiti, iar eu am ramas cu mama mea dupa divort. Nu vreau sa vorbesc despre acel moment al separarii lor si nici despre cauzele care au dus acolo. A […]

0Shares

Lectia importanta primita de la mama

Salamualaykum! Ma numesc Florentina si am 21 de ani. Povestea mea incepe cu mult timp in urma… Parintii mei sunt despartiti, iar eu am ramas cu mama mea dupa divort. Nu vreau sa vorbesc despre acel moment al separarii lor si nici despre cauzele care au dus acolo. A urmat o perioada parca si mai grea pentru mine si mama. Dar ea a cunoscut pe cineva care avea sa aduca schimbarea in viata noastra.

Dupa un an si jumatate mama mea s-a casatorit cu Malik, un student la medicina in Bucuresti. De origine araba, el era musulman si eram fascinata despre cat de diferit gandeste el. Malik nu se comporta precum tatal meu, dar simteam si cum nu ma iubeste cu adevarat, ca pe o fiica. Am inceput sa invat mai bine la scoala, sa ma comport exemplar, sa fiu mai buna, doar pentru a castiga un loc mai bun in ochii tatalui meu vitreg. Nu vreau sa induc vreo impresie ca nu s-ar fi comportat bine cu mine sau cu noi, dar simteam nevoia sa fiu ca o fiica adevarata a lui.

Viata noastra a inceput sa decurga normal, eram ca o familie, dar eu simteam o raceala care nu ma impaca deloc. Mama mea incerca sa il inteleaga mai bine. Intreba despre obiceiurile cu care a crescut el, dar a inceput sa si citeasca orice ii pica in mana despre cultura, traditie si religia musulmana. Pe cand eu aveam 11 ani am fost impreuna cu mama mea la moschee. A fost emotionant, dar mai ales pentru mama. Vedeam asta in fiecare gest al ei.

Dupa aproximativ sase luni, mama mea s-a convertit la Islam. Nu pot sa spun ca s-a schimbat foarte mult, dar a inceput sa faca rugaciunea, sa fie mai atenta in vorbele si atitudinea ei.

Mama mea a fost intotdeauna buna cu mine si foarte apropiata de mine. Vorbindu-mi si mie, am crescut apoi cu atmosfera aceasta apropiata de Dumnezeu. Dar mama mea a ramas insarcinata si l-a nascut pe fratele meu. Am vazut atunci bucuria pe fata lui Malik si cum il iubea. Cu trecerea timpului, vedeam cat de special este fratele meu pentru el.

O perioada m-am revoltat in felul meu si … am inceput sa nu mai fac nimic cum trebuie. NU as vrea sa exemplific, dar o suparam destul de mult pe mama. Pana intr-o zi cand am fost foarte aproape sa ma accidentez mortal. O minune a facut sa nu patesc nimic… m-am simtit protejata. Am simtit pe loc nevoia sa multumesc lui Dumnezeu pentru asta. Desi eram nevatamata, imi simteam parca tot corpul anesteziat de emotia puternica! Am mers acas, am intrat in camera mea si am plans. Mult.

Lectia importanta primita de la mama

A doua zi am plecat la moschee. M-am rugat acolo plangand hohote. In drum spre casa m-am gandit mult la viata mea, la ce vreau sa fac in viitor, la cum as vrea sa arate viata mea… sau mai bine zis stilul meu de viata. Mi-am promis atunci sa devin o musulmana demna de aceasta religie mareata si sa calc pe urmele Profetului in ceea ce priveste comportamentul si atitudinea sa cu ceilalti. Imi doresc mult sa fiu o buna musulmana, desi realizez ca ca am atatea greseli si minusuri. Sa fiu de folos comunitatii si tarii mele, sa fiu un om bun cu toti ceilalti. Nu port hijab, iar colegii mei nici nu stiu ca sunt musulmana. Dar vreau sa fiu diferita prin comportamentul meu deosebit. Asa cum ne-a invatat profetul nostru iubit!

Vreau sa ma pun si in locul alor mei si sa nu judec, sa ma impac cu ideea ca ei au facut atat cat au putut pentru mine. Oricum, darul cel mai de pret al mamei mele pentru mine a fost modelul ei. A facut tot ce a putut pentru mine si ma iubeste atat de mult, dar nu a facut nedreptate altora pentru a ma avantaja pe mine, desi pe moment eu poate asa as fi vrut. Pe langa lectia rabdarii titanice, aceasta este una dintre lectiile de viata cele mai importante pe care le=am primit. Si ma rog mereu dupa cum scrie in Coran:

Doamne, fii îndurător cu ei, căci ei m-au crescut [când am fost] mic!

Source Link

0Shares

Versetele calauzitoare

Versetele calauzitoare Intr-una din calatoriile mele in Dubai, am vazut intr-un restaurant un tablou pictat extrem de frumos. Desi nu sunt un impatimit si nici macar un cunoscator de arta, am stat si am privit la el indelung, zeci de minute. Cei care erau cu mine la masa au observat si au intrebat chiar chelnerul […]

0Shares

Versetele calauzitoare

Intr-una din calatoriile mele in Dubai, am vazut intr-un restaurant un tablou pictat extrem de frumos. Desi nu sunt un impatimit si nici macar un cunoscator de arta, am stat si am privit la el indelung, zeci de minute. Cei care erau cu mine la masa au observat si au intrebat chiar chelnerul ce reprezinta acea grafica. Foarte amabil, el ne-a raspuns ca e un verset din Sfantul Coran si ca este scris intr-un stil caligrafic deosebit (el a mentionat si numele stilului, insa nu am retinut). Ma interesa si ce scrie acolo, dar si cine este artistul in cauza. Dupa ce am plecat de acolo, in seara aceea, am cautat si eu online Coranul in limba engleza (am crezut ca nu exista in limba romana) si am cautat cateva explicatii suplimentare ale acelor versete. M-au cutremurat! Toate acele sensuri mi-au dat ganduri atat de profunde, incat am inceput sa ma gandesc la viata mea, la sensul existentei mele si la stilul meu de viata. Am hotarat sa ma schimb, sa fiu mai constient de Creatorul meu si sa fiu mai aproape de EL prin tot ceea ce fac. Dupa aproximativ doua luni am adus marturisirea de credinta si am devenit musulman. Slava lui Allah, Cel Care m-a creat si m-a calauzit.

Versetele calauzitoare

Mai jos sunt redate acele versete care la inceput m-au atras doar prin frumusetea caligrafiei:

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător

Aduceţi, aşadar, slavă lui Allah, când vine seara pentru voi şi când vă treziţi dimineaţa! Slavă Lui în ceruri şi pre pământ – atât înainte de asfinţit, cât şi când sunteţi în mijlocul zilei! El îl scoate pe cel viu din cel mort şi-l scoate pe cel mort din cel viu. El dă viaţă pământului, după moartea lui. Şi tot astfel veţi fi şi voi scoşi. Printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat pe voi din ţărână şi apoi iată-vă pe voi oameni care v-aţi răspândit [pe pământ]. Şi printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în linişte împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.

Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu. Şi printre semnele Lui sunt somnul vostru în timpul nopţii şi în timpul zilei şi căutarea de către voi a harului Său. Întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care aud.

Şi printre semnele Lui este [acela] că El vă arată vouă fulgerul, cu teama [de trăsnet] şi cu nădejde [în ploaie], şi că pogoară apa din cer, cu care învie pământul, după moartea lui. Întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care pricep. Şi printre semnele Lui este [acela] că cerul şi pământul există prin porunca Sa, iar dacă vă va chema pe voi cu o chemare, veţi ieşi voi din pământ. Ai Lui sunt cei din ceruri şi de pre pământ şi toţi Îi sunt Lui supuşi.

Traducerea Sensurilor Versetelor Nobilului Coran, capitolul Ar-Rum: 17-26

Source Link

0Shares

M	T	W	T	F	S	S
1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30