Previziuni științifice miraculoase în Coran

Previziuni științifice miraculoase în Coran

 

wpid quran translation pdf Previziuni științifice miraculoase în CoranCoranul face din cugetarea corectă și judecata dreaptă, în legătură cu universul, cel mai minunat mijloc al credinței în Allah. El îl îndeamnă pe credinciosul musulman să cugete asupra făpturilor lui Allah din cer și de pe pământ. Allah a grăit: “În crearea cerurilor și a pământului și în schimbarea nopții și a zilei sunt semne pentru cei dăruiți cu minte, / Care îl pomenesc pe Allah stând [în picioare], șezând [jos] sau pe o parte și cugetă la facerea cerurilor și a pământului, [zicând]: “Doamne, n-ai făcut acestea în deșert! Slavă Ție! Apără-ne pe noi de chinul Focului!” (3 : 190-191).

El îl îndeamnă pe credinciosul musulman să cugete în legătură cu el însuși, în legătură cu pământul pe care trăiește și în legătură cu natura care-l înconjoară. Allah Preaînaltul a grăit în această privință: “Oare nu s-au gândit ei în însuși sufletele lor că Allah nu a creat cerurile și pământul și ceea ce este între ele decât întru adevăr și pentru un termen hotărât?” (30 : 8). și a mai grăit Allah Preaînaltul: “Pe pământ se află semne pentru cei care cred cu putere, / Ca și în voi înșivă. Voi nu vedeți?” (51 : 20-21).

Coranul cel sfânt incită, de asemenea, simțul științific să reflecteze, să înțeleagă și să raționeze. Allah Preaînaltul a glăsuit: “Astfel Allah vă face deslușite Semnele Sale; poate că voi o să cugetați!” (2 : 219). și tot Allah Preaînaltul a mai grăit: “și aceste pilde le dăm Noi oamenilor pentru ca ei să cugete” (59 : 21). și tot El a grăit: “Astfel tâlcuim Noi semnele pentru un neam [de oameni] care cugetă” (10 : 24).

Coranul cel sfânt înalță poziția credinciosului musulman prin virtutea științei, căci Allah Preaînaltul a grăit: “și Allah îi va ridica cu [câteva] trepte pe aceia care cred dintre voi și pe aceia cărora li s-a dat știința” (58 : 11). Cel învățat și cel ignorant nu sunt egali. Allah a grăit în această privință: “Spune: Oare sunt egali cei care știu cu aceia care nu știu?” (39 : 9). El îi poruncește credinciosului musulman să se roage Domnului său pentru a-l înzestra cu știință, căci Allah Preaînaltul a grăit: “și spune: “Doamne, sporește-mi mie știința!” (20 : 114).

Astfel, caracterul miraculos referitor la aspectele științifice cuprinse în Coran constă în faptul că el îi îndeamnă pe dreptcredincioșii musulmani să chibzuiască și le deschide lor porțile cunoașterii, chemându-i să intre prin ele, să înainteze, să accepte tot ceea ce este nou și trainic în domeniul științelor. Pe lângă acestea, în Coran se află indicații științifice care au valoare de călăuzire.

 

 

_______________________________________

Extras din Introducerea la Traducerea sensurilor versetelor din Coran facuta de Liga Islamică și Culturală din RomâniaSource Link

Views: 3

Teme științifice în Coran – 4

 

Sunt interesante de asemenea și specificările făcute cu privire la forma geografică a Pământului și schimbările pe care le suferă aceasta: Micșorăm treptat pământul . Ei vor fi cei învingători? (21:44)

Referirea care se face la micșorarea extremităților Pământului ar putea ține de faptul neștiut pe atunci că Pământul este comprimat la poli, decât la ideile mai târziu știute cum că munții erodează din cauza vântului și a ploilor, malul mării din cauza apei mării, și invadarea deșertului de către cultivare masivă.

Într-un timp în care oamenii credeau că Pământul era plat și staționar, Coranul relatează explicit în câteva versuri că este rotund. Mai precis, ne indică faptul că forma Pământului se aseamănă mai mult cu cea a unui ou de struț decât cu o sferă: Apoi a întins Pământul sub forma unui ou, și din el a dat la iveală apa și pășunile (79:30-32)

Cuvântul arab daha înseamnă “a da forma unui ou “. Substantivul derivat dahia este încă folosit pentru a desemna “un ou”. Unii interpreți, care au privit acest verset contrar a ceea ce ei “știau”, au înțeles cuvântul ca însemnând “întins”, temându-se probabil că înțelesul literal ar putea fi greu de înțeles sau interpretat greșit. Oamenii de știință moderni au stabilit că Pământul are mai mult forma unui ou decât a unei sfere, și că acesta prezintă o ușoară suprafață plată la poli și puțină arcuire la Ecuator.

teme stiintifice in CoranCa exemplu final, să luăm în discuție ceea ce spune Coranul despre soare și lună: Am făcut ziua și noaptea ca două semne; semnul nopții l-am umbrit iar cel al nopții conține lumină pentru a te ilumina (17:12).

Conform teoriei lui Ibn Abbas, semnul nopții se referă la lună, iar semnul zilei la soare. Deci, Am umbrit semnifică faptul că luna a emis o dată lumină și că Dumnezeu i-a luat-o pentru a fi umbrită. Acest verset expune trecutul lunii și arată destinul ce urmează să îl aibă fiecare dintre corpurile cerești.

Multe alte versete coranice prezintă fapte științifice; existența lor indică faptul că setea noastră de cunoaștere reprezintă o părticică din Milostenia Divină acordată nouă de către Creator. Într-adevăr, Îndurarea Divină este unul dintre numele Coranului, și tot ceea ce conține este legat de adevăr și de cunoaștere.

Totuși, trebuie subliniat faptul că, deși Coranul conține aluzii la anumite fapte științifice, nu este o carte de știință, ci un ghid ce îndreaptă pașii umanității spre credință și fapte bune pentru ca noi să putem fi demni de Iertarea și Îndurarea Divină. Musulmanii trebuie să se asigure că cursul evenimentelor științifice este ghidat de Coran, pe care îl încurajează și îl sprijină, și nu de spiritul arogant, vanitos. Calea de pe urmă, cea a necredincioșilor, duce doar la distrugere, degradarea sinelui dar și a Pământului, care este căminul nostru temporar ales de Dumnezeu.

 

 

__________________

[1] Sufiții reprezintă dimensiunea spirituală mistică sau interioară a Islamului. Pentru mai multe informații despre acest domeniu interesant, citiți operele următorilor scriitori: Annemarie Schimmel, Martin Lings, Idries Shah, Henry Corbin, Sheikh Nazim al-Haqqani an-Naqshbandiyya, Louis Massignon, Jalal Al-Din Rumi, William C. Chittick, Seyyed Hossein Nasr, Fethullah Gulen și mulți alții.

 

 

sursa: ro.fgulen.comSource Link

Views: 2

Teme științifice în Coran – 3

 

versete din CoranSoarele are și el un loc special, semnificativ în creație. Doar patru dintre cele mai importante aspecte ale sale sunt menționate în Coran:

Și soarele ce aleargă spre un culcuș al lui, căci aceasta este sorocirea Puternicului, Știutorului! (36:38)

De fapt, aici mustaqarr ar putea însemna rută determinată în spațiu, un loc fix de a trăi. Ni se spune că soarele are o orbită anume și că el se îndreaptă către un punct anume în Univers. Sistemul nostru solar, după cum știm, se mișcă spre constelația Lyra cu o viteză aproape de neconceput (în fiecare secundă ne apropiem cu zece mile mai mult de acea constelație, aproape un milion de mile pe zi). Mai știm și că atunci când soarele își va fi îndeplinit scopul, va suferi o comandă ce va duce la apunerea lui definitivă.

Asemenea lucruri erau spuse într-un timp în care se știa că soarele făcea un circuit zilnic împrejurul Pământului.

Un alt verset coranic elocvent este acela în care se afirmă că Pământul se mărește:

Și cerul? Noi l-am zidit cu trăinicie și i-am dat apoi lărgime(51:47-48)

Prin intermediul acestui verset aflăm că distanța dintre corpurile cerești este în continuă creștere, căci Universul se lărgește. În anul 1922, astronomul Hubble a afirmat că toate galaxiile, înafară de cele cinci cele mai apropiate de Pământ, se mișcă mai departe în spațiu cu o viteză direct proporțională cu distanța lor de la Pământ. Așa că, o galaxie ce se află la milioane de ani lumină distanță de noi se mișcă cu o viteză de 168 km/an, la 1-2 milioane de ani lumină distanță, de două ori aceeași viteză, și așa mai departe. Le Maître, matematician și preot belgian, a propus și a dezvoltat mai târziu teoria conform căreia Universul se extinde. În orice mod am exprima această realitate, Coranul prezintă în mod foarte clar această expansiune.

Coranul indică prezența legilor fizicii, cum ar fi atracția și repulsia, rotația și revoluția din Univers:

Dumnezeu a ridicat cerurile fără ajutorul vreunui stâlp ca voi să îi puteți vedea… (13:2)

Toate corpurile cerești se mișcă într-o anumită ordine, balanță și armonie. Ele sunt susținute de stâlpi invizibili pe care noi nu îi putem vedea. Unii dintre acești “stâlpi” sunt repulsia și forța centrifugă:

Ține cerul pentru ca acesta să nu cadă fără voia Lui (22:65).

De aici înțelegem că toate corpurile cerești s-ar putea prăbuși la un moment dat, dar asta se va întâmpla numai cu voia lui Dumnezeu, iar asta este dovada supunerii Cuvântului lui Dumnezeu, care în limbajul științei contemporane este explicat ca fiind balanța dintre forțele centripede și centrifuge.

Unii comentatori ai Coranului au considerat următorul verset ca fiind cel care face referire la călătoria pe lună, fapt care s-a și întâmplat:

Pe lună plină, căci o veți străbate pas cu pas (84:18-19)

În vechime, acest verset a fost înțeles de către unii comentatori ca făcând referire la viața spirituală a fiecăruia, considerată a fi ascensiunea de la un stagiu la următorul, sau ca un proces general de schimbare de la o stare la alta. Mai târziu, interpreții coranici au încercat să explice versetul în termeni non-literali, deoarece acei termeni literali nu erau în concordanță cu ceea ce ei “știau” despre a călători o asemenea distanță. Dar de fapt, semnificația cea mai adecvată a cuvintelor ce urmează jurământului (Pe lună!), în contextul versetului, este chiar aceea de a călători pe lună, chiar dacă o privim din punct de vedere literal sau figurativ.

 

sursa: ro.fgulen.comSource Link

Views: 1