Tag: Islamul

Religia Islamului – partea 2

    Există multe alte rugăciuni prescrise pentru anumite ocazii. Spre exemplu, de fiecare dată când este purtat vreun veșmânt, Profetul şi-a învăţat adepţii să spună: „Allah, mulţumirea Ți se datorează, pentru că Tu ești Cel care m-a îmbrăcat. Îţi cer beneficiile sale şi beneficiile pentru care a fost făcut şi caut refugiu la Tine […]

 

 

culture background morocco arabic moroccan 1203 5669 Religia Islamului – partea 2Există multe alte rugăciuni prescrise pentru anumite ocazii. Spre exemplu, de fiecare dată când este purtat vreun veșmânt, Profetul şi-a învăţat adepţii să spună: „Allah, mulţumirea Ți se datorează, pentru că Tu ești Cel care m-a îmbrăcat. Îţi cer beneficiile sale şi beneficiile pentru care a fost făcut şi caut refugiu la Tine de răul său şi de răul din care a fost făcut.”

În al doilea rând, actul trebuie să fie făcut în concordanţă cu calea profetică, numită în limba arabă sunnah. Toţi profeţii şi-au învăţat adepţii să urmeze calea lor, pentru că ei erau îndrumaţi de către Dumnezeu. Ceea ce au propovăduit ei au fost adevăruri divine revelate şi doar aceia care le-au urmat calea şi au acceptat adevărurile vor avea parte de viaţă veşnică în paradis. Potrivit Scripturii lui Ioan 14: 6, profetul Iisus (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa: niciun om nu vine la Tatăl decât prin mine.”

În mod similar, ’Abdullah ibn Mas’ud a relatat faptul că, într-o zi, profetul Muhammad a desenat o linie în praf şi a spus: „Aceasta este calea lui Allah.” A desenat apoi câteva linii (ramificaţii ale ei) la dreapta şi la stânga şi a spus: „Acestea sunt căile [rătăcirii], pe fiecare dintre ele fiind un diavol care îi invită pe oameni să o urmeze.” Apoi el a recitat versetul: „Şi acesta este drumul Meu drept! Deci urmaţi-l şi nu urmaţi căile care vă abat de la drumul Lui! Acestea vi le-a poruncit; poate că voi veţi fi cu frică!” (Coran 6: 153).

Aşadar singura cale acceptată de a-L adora pe Dumnezeu este cea a profeţilor. Aceasta fiind situaţia, inovaţia în chestiunile religioase este considerată de către Dumnezeu printre cele mai grave lucruri. Profetul Muhammad a spus: „Cea mai rea dintre toate chestiunile este inovarea religiei, dat fiind faptul că fiecare inovaţie adusă religiei este o inovaţie blestemată, rătăcitoare, care conduce către focul iadului.”

Inovarea în religie este interzisă şi de neacceptat pentru Dumnezeu. Profetul a spus, de asemenea, potrivit soţiei sale, ʻA’ișah: „Aceluia care inovează ceva în această chestiune a noastră, care nu îi aparţine de la bun început, i se va respinge [inovaţia].”

În special din cauza inovaţiilor, mesajul primilor profeţi a fost distorsionat şi din aceeaşi cauză s-au dezvoltat multe dintre religiile false de azi. Regula generală de urmat pentru a evita inovaţiile în religie este aceea că toate formele de adorare sunt interzise, cu excepţia acelora care au fost în mod expres prescrise de către Dumnezeu şi transmise oamenilor prin revelaţii.

Source Link

Views: 4

Purtătorul Coranului

Purtătorul Coranului   Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a sfătuit companionii într-o zi: „Luaţi Coranul de la patru oameni: ’Abd Allah Ibn Mas’uud, Saalim Mawlaa Abi Hudhaifah, Ubaid Ibn Ka’b şi Mu’aadh Ibn Jabal.”   Ne-am întâlnit înainte cu Ibn Mas’uud, cu Ubai şi cu Mu’aadh. Deci cine a […]

Purtătorul Coranului

 

Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a sfătuit companionii într-o zi: „Luaţi Coranul de la patru oameni: ’Abd Allah Ibn Mas’uud, Saalim Mawlaa Abi Hudhaifah, Ubaid Ibn Ka’b şi Mu’aadh Ibn Jabal.”

 

Ne-am întâlnit înainte cu Ibn Mas’uud, cu Ubai şi cu Mu’aadh. Deci cine a fost acest al patrulea companion pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a făcut o autoritate în predarea Coranului şi o sursă de referinţă?

 

Cu adevărat, el era Saalim Mawlaa Abi Hudhaifah. El era un servitor blând. Islamul a fost în câștig datorită lui când l-a făcut un fiu al unuia dintre marii musulmani care, înainte de convertire, era onorat să fie unul dintre cei mai nobili membri ai tribului Quraish şi unul dintre conducătorii săi. Când Islamul a anulat practica adopţiei, el a devenit un frate, un prieten și un protector al acelora pe care el îi adoptase. Aşa era gloriosul companion, Abu Hudaifah Ibn ʽUtbah. Prin graţia lui Allah şi prin binecuvântarea Sa asupra lui Saalim, el a atins un nivel înalt de loialitate ca urmare a virtuţilor sale spirituale, a evlaviei şi a comportamentului său.

 

Saalim Mawlaa Abi Hudhaifah era cunoscut după acest nume pentru că fusese un sclav, după care a fost eliberat. A crezut în Allah şi în Profetul Său de timpuriu (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi şi-a ocupat locul printre membrii primei generaţii.

 

Abu Hudhaifah Ibn ʽUtbah a devenit musulman la o vârstă fragedă şi s-a grăbit către Islam, lăsându-şi tatăl, ʽUtbah Ibn Rabii’ah, să îşi înghită furia şi grijile care îi tulburau puritatea vieţii din cauza convertirii la Islam a fiului său care era nobil printre oamenii din trib. Tatăl său îl pregătise pentru a deveni conducător al tribului Quraish.

timthumb 1 Purtătorul Coranului

Abu Hudhaifah l-a adoptat pe Saalim şi l-a eliberat, iar el a devenit cunoscut drept Saalim Ibn Abi Hudhaifah. Ambii şi-au adorat Domnul încontinuu, cu evlavie şi frică, fiind extrem de răbdători, suportând suferinţele la care îi supunea tribul Quraish şi comploturile lor.

 

Într-o zi, au fost revelate versete din Coran care au scos adopţia în afara legii, fiecare persoană adoptată întorcându-se la numele tatălui său adevărat care l-a conceput. Deci, Zaid Ibn Haarithah, spre exemplu, pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a adoptat şi care era cunoscut printre musulmani drept Zaid Muhammad, s-a întors să poarte numele tatălui său, Haarithah, şi a devenit Zaid Ibn Haarithah. Însă Salim nu îşi cunoştea tatăl, deci Abi Hudhaifah a devenit tutorele său, fiind numit Saalim Mawlaa Abi Hudhaifah.

 

Probabil atunci când a fost anulată practica adopţiei, Islamul a dorit să le spună musulmanilor că le este interzis să considere înrudirea sau legăturile prin care musulmanii îşi afirmă frăţia ca fiind mai mari şi mai puternice decât însuşi Islamul şi decât credinţa religioasă prin intermediul căreia oamenii sunt făcuţi cu adevărat fraţi. Primii musulmani au înţeles acest lucru foarte bine. Nimic nu îi era mai drag niciunuia dintre ei, după Allah şi după Profetul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), decât fraţii săi în credinţă sau în Islam.

 

Am văzut cum i-au întâmpinat ansaarii pe fraţii lor, muhajiruunii. Şi-au împărţit cu ei averea, casele şi tot ceea ce posedau. Aceasta a fost ceea ce am văzut întâmplându-se între Abu Hudhaifah, nobilul din Quraish, şi Saalim, care era un sclav eliberat şi care nu îşi cunoştea tatăl.

 

Ei au rămas mai mult decât fraţi până în ultimul moment al vieţii lor; au murit împreună: suflet lângă suflet şi corp lângă corp. Aceasta este unica, incomparabila măreţie a Islamului, însă aceasta este doar o dovadă a măreţiei şi superiorităţii sale.

Source Link

Views: 5

Purtătorul Coranului – 2

Purtătorul Coranului partea a doua     Saalim a avut o credinţă sinceră şi a urmat calea lui Allah prin adoptarea conduitei celor credincioşi şi pioşi. Nici genealogia şi nici poziţia sa în societate nu aveau niciun fel de importanţă pentru el. Era înălţat de evlavia sa şi de sinceritate până la cel mai înalt […]

Purtătorul Coranului

partea a doua

 

 

Saalim a avut o credinţă sinceră şi a urmat calea lui Allah prin adoptarea conduitei celor credincioşi şi pioşi. Nici genealogia şi nici poziţia sa în societate nu aveau niciun fel de importanţă pentru el. Era înălţat de evlavia sa şi de sinceritate până la cel mai înalt nivel al noii societăţi pe care o constituia Islamul şi o fundamenta pe o bază nouă, măreaţă şi justă, o bază rezumată în următorul glorios verset: „Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi.” (Coran 49: 13) şi în nobilele hadisuri: „Arabii nu le sunt superiori nearabilor decât prin evlavie.”; „Fiul unei femei albe nu este superior fiului unei femei negre decât prin evlavie.”

 

În cadrul acestei noi, drept călăuzite societăţi, Abu Hudhaifah, care era doar un sclav ieri, a avut onoarea de a se afla la conducere, de a avea putere şi de a guverna. Mai mult decât atât, el şi-a onorat familia, căsătorindu-l pe Saalim cu nepoata sa, Faatimah Bint Al-Waliid Ibn ‘Utbah. Şi în această nouă, bine călăuzită societate, care a distrus nedreapta structură de clasă şi a scos în afara legii falsele distincţii şi privilegii, Saalim s-a aflat mereu în rândul întâi datorită sincerităţii, credinţei şi curajului său.

 

Da, el a devenit imam pentru muhaajiruunii din Mekka, la Medina, în timpul rugăciunii din Moscheea Qubaa’. Există dovezi în cartea lui Allah, când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să înveţe de la el. Erau alături de el oameni de o bunătate şi o excelenţă nemaipomenită, ceea ce l-a determinat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să îi spună: „Laudă lui Allah care a făcut în naţiunea mea oameni ca tine!” Fraţii săi musulmani l-au numit „Saalim dintre cei drepţi.”

 

Într-adevăr, povestea lui Saalim este asemeni poveştii lui Bilaal şi asemeni celei a zecilor de sclavi şi de săraci pe care Islamul i-a eliberat de servitute şi slăbiciune şi i-a făcut imami şi comandanţi într-o societate a călăuzirii, a raţiunii, a integrităţii conduitei şi a sincerității.

 

Saalim era un depozitar al tuturor virtuţilor nobile ale Islamului. Aceste virtuți s-au cristalizat în el şi în jurul său, iar credinţa sa adevărată şi profundă le-a aşezat în ordinea adecvată, dispunând de ele în cel mai frumos mod. Printre cele mai de seamă virtuţi ale sale se număra francheţea în privinţa a ceea ce percepea el ca fiind adevărul. Într-adevăr, nu rămânea tăcut când observa un lucru despre care considera că este de datoria sa de a vorbi. Nu trăda viaţa prin păstrarea tăcerii atunci când erau comise greşeli.

Evening rukhala two trees Purtătorul Coranului – 2

Saalim şi companionul său, Abu Hudhaifa, au realizat ceea ce şi-au dorit. Împreună au devenit musulmani, impreună au trăit şi împreună au murit ca martiri.

Source Link

Views: 3