Violenta in zilele noastre – 2

Zainab Alwani

 

Învățăturile coranice delimitează clar rolurile sexelor și relațiile prin concepte majore ca:

 

  1. Zawjia (împerecherea), care stabilește egalitate și cooperare: „O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

 

  1. Wilayah (Protectorii unii altora) Coranul conturează relația dintre bărbați și femei ca parteneri (awliya) unii altora în stabilirea unei familii sănătoase și a unei societăți drepte. Conceptul de wilayah a fost explicat în Surat At-Tawbah și pus în practică de către Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Conceptul de wilayah stabilește că bărbații nu sunt superiori femeilor, fiindcă Allah le poruncește ambelor sexe să se ghideze unii pe alții și să se țină sub control unii pe alții. Coranul spune în Surat At-Tawba, versetul 71, „Dreptcredincioșii și dreptcredincioasele își sunt aliați unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] și se supun lui Allah și Trimisului Său. Cu aceștia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [și] Înțelept [‘Aziz, Hakim].”

 

  1. Qiwama, în care Coranul îi însărcinează pe bărbați să fie responsabili financiar pentru familie[1]; astfel femeile sunt libere să aibă grijă de familie și să educe copiii, fără a avea stresul câștigării unui venit. Pe când bărbații sunt obligați să lucreze în afara casei pentru a-și întreține familia, femeile pot alege dacă să lucreze sau nu în afara casei, depinzând de circumstanțele individuale ale familiei. De asemenea, fiecare sex are calități speciale care îi permit mai bine să îndeplinească un anumit rol; când acel rol este îndeplinit, atunci societatea ca un întreg funcționează mult mai efectiv.[2]

Islamul învață că toți oamenii sunt creați egali în valoare și merite indiferent de rasă, etnie, sex sau clasă socială:

Quran Verses Violenta in zilele noastre - 2

„ O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

Este important să facem o distincție aici între a fi identic și a fi egal. Islamul recunoaște că bărbații și femeile au diferite abilități și puteri care se completează unii pe alții. Ei diferă fizic și emoțional, dar diferențele dintre ei nu fac ca un sex să fie superior celuilalt. Pe când bărbații și femeile sunt considerați egali în fața lui Allah, ei au roluri diferite de îndeplinit în viața lor, căutând să trăiască conform Voinței lui Allah. Însă, un rol nu are o valoare mai mare față de celălalt, fiindcă atât bărbații cât și femeile trebuie să fie parteneri pentru a avea familii și societăți sănătoase.[3]

Pentru a pune asta în practică, Coranul abordează chestiunile următoare în detaliu: structura familiei, rolurile sexelor, moștenirea, regulile de mahram, legile căsătoriei și ale divorțului, reconcilierea și chestiunile financiare. Coranul și tradiția Profetului evidențiază legătura dintre dreptate și pietate, socoteala în fața lui Allah, și semnificația luării măsurilor preventive pentru a evita nedreptatea și asuprirea.

Coranul recunoaște că, istoric vorbind, în multe societăți bărbații aveau putere asupra femeilor. În societatea preislamică din Arabia, de exemplu, multe femei aveau sau nu foarte puține bunuri, statut, și/ sau drepturi. Prin urmare, bărbații (soți, tați, frați sau tutori) au fost avertizați să nu le facă rău femeilor sau să profite de ele în vreun fel atât în Coran cât și în tradiția Profetului. În momente de conflict sau dezacord, li s-a repetat mereu să fie conștienți de Allah în luarea deciziilor și alegeri.[4] Aceste aduceri aminte evidențiază relația de ierarhie dintre fiecare individ și Allah, care ajută la îndrumarea fiecărei relații omenești.[5]

Din păcate, multe societăți care sunt predominant musulmane au valori culturale care se contrazic cu această înțelegere a egalității. În unele culturi, femeile au o poziție inferioară evidențiată de drepturile legale limitate sau participarea limitată în societate. Pe de altă parte, occidentalii pot vedea poziția femeilor din alte țări ca inferioară doar pentru că este diferită față de poziția femeilor din societățile occidentale. De exemplu, femeile musulmane pot alege să nu lucreze în afara casei în anumite societăți musulmane. Asta din cauză că adesea ea nu are nevoie să lucreze și deoarece este obligația morală și socială a soțului să o întrețină. Prin a nu lucra, ea poate profita de dreptul său de a fi întreținută și să se dedice mai mult și cu devotament îngrijirii copiilor săi sau prin contribuția la societate prin activități sociale. În acest caz, se poate să fie de fapt o poziție de onoare și respect de a nu lucra în afara casei, conștientizând că fiind mamă și gospodină sunt adevărate slujbe.[6]

 

 

[1]„ Bărbații sunt proteguitori ai muierilor, datorită calităților deosebite cu care i-a dăruit Allah și datorită cheltuielilor pe care le fac din bunurile lor”. (An-Nisa: 34).

[2] Vezi Salma Abugideiri și Zainab Alwani, Ce Spune Islamul despre Violența Domestică: Un Ghid de Ajutorare al Familiilor Musulmane; (FAITH 2003).

[3] Idem.

[4] Vezi Surat At-Talaq 1-12 pentru detalii referitoare la separare, divorț, reconciliere, pedeapsă pentru răufăcători și răsplată pentru cei care respectă legile lui Allah.

[5] Idem  21.

[6] Idem 24.

 

 

Text preluat din cartea Femeia musulmana, editata si publicata de Asociatia Surori Musulmane.Source Link

Views: 1

Violenta in zilele noastre – 2

Zainab Alwani   Învățăturile coranice delimitează clar rolurile sexelor și relațiile prin concepte majore ca:   Zawjia (împerecherea), care stabilește egalitate și cooperare: „O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] […]

Zainab Alwani

 

Învățăturile coranice delimitează clar rolurile sexelor și relațiile prin concepte majore ca:

 

  1. Zawjia (împerecherea), care stabilește egalitate și cooperare: „O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

 

  1. Wilayah (Protectorii unii altora) Coranul conturează relația dintre bărbați și femei ca parteneri (awliya) unii altora în stabilirea unei familii sănătoase și a unei societăți drepte. Conceptul de wilayah a fost explicat în Surat At-Tawbah și pus în practică de către Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Conceptul de wilayah stabilește că bărbații nu sunt superiori femeilor, fiindcă Allah le poruncește ambelor sexe să se ghideze unii pe alții și să se țină sub control unii pe alții. Coranul spune în Surat At-Tawba, versetul 71, „Dreptcredincioșii și dreptcredincioasele își sunt aliați unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] și se supun lui Allah și Trimisului Său. Cu aceștia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [și] Înțelept [‘Aziz, Hakim].”

 

  1. Qiwama, în care Coranul îi însărcinează pe bărbați să fie responsabili financiar pentru familie[1]; astfel femeile sunt libere să aibă grijă de familie și să educe copiii, fără a avea stresul câștigării unui venit. Pe când bărbații sunt obligați să lucreze în afara casei pentru a-și întreține familia, femeile pot alege dacă să lucreze sau nu în afara casei, depinzând de circumstanțele individuale ale familiei. De asemenea, fiecare sex are calități speciale care îi permit mai bine să îndeplinească un anumit rol; când acel rol este îndeplinit, atunci societatea ca un întreg funcționează mult mai efectiv.[2]

Islamul învață că toți oamenii sunt creați egali în valoare și merite indiferent de rasă, etnie, sex sau clasă socială:

Quran Verses Violenta in zilele noastre – 2

„ O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!” (Surat An-Nisa: 1).

Este important să facem o distincție aici între a fi identic și a fi egal. Islamul recunoaște că bărbații și femeile au diferite abilități și puteri care se completează unii pe alții. Ei diferă fizic și emoțional, dar diferențele dintre ei nu fac ca un sex să fie superior celuilalt. Pe când bărbații și femeile sunt considerați egali în fața lui Allah, ei au roluri diferite de îndeplinit în viața lor, căutând să trăiască conform Voinței lui Allah. Însă, un rol nu are o valoare mai mare față de celălalt, fiindcă atât bărbații cât și femeile trebuie să fie parteneri pentru a avea familii și societăți sănătoase.[3]

Pentru a pune asta în practică, Coranul abordează chestiunile următoare în detaliu: structura familiei, rolurile sexelor, moștenirea, regulile de mahram, legile căsătoriei și ale divorțului, reconcilierea și chestiunile financiare. Coranul și tradiția Profetului evidențiază legătura dintre dreptate și pietate, socoteala în fața lui Allah, și semnificația luării măsurilor preventive pentru a evita nedreptatea și asuprirea.

Coranul recunoaște că, istoric vorbind, în multe societăți bărbații aveau putere asupra femeilor. În societatea preislamică din Arabia, de exemplu, multe femei aveau sau nu foarte puține bunuri, statut, și/ sau drepturi. Prin urmare, bărbații (soți, tați, frați sau tutori) au fost avertizați să nu le facă rău femeilor sau să profite de ele în vreun fel atât în Coran cât și în tradiția Profetului. În momente de conflict sau dezacord, li s-a repetat mereu să fie conștienți de Allah în luarea deciziilor și alegeri.[4] Aceste aduceri aminte evidențiază relația de ierarhie dintre fiecare individ și Allah, care ajută la îndrumarea fiecărei relații omenești.[5]

Din păcate, multe societăți care sunt predominant musulmane au valori culturale care se contrazic cu această înțelegere a egalității. În unele culturi, femeile au o poziție inferioară evidențiată de drepturile legale limitate sau participarea limitată în societate. Pe de altă parte, occidentalii pot vedea poziția femeilor din alte țări ca inferioară doar pentru că este diferită față de poziția femeilor din societățile occidentale. De exemplu, femeile musulmane pot alege să nu lucreze în afara casei în anumite societăți musulmane. Asta din cauză că adesea ea nu are nevoie să lucreze și deoarece este obligația morală și socială a soțului să o întrețină. Prin a nu lucra, ea poate profita de dreptul său de a fi întreținută și să se dedice mai mult și cu devotament îngrijirii copiilor săi sau prin contribuția la societate prin activități sociale. În acest caz, se poate să fie de fapt o poziție de onoare și respect de a nu lucra în afara casei, conștientizând că fiind mamă și gospodină sunt adevărate slujbe.[6]

 

 

[1]„ Bărbații sunt proteguitori ai muierilor, datorită calităților deosebite cu care i-a dăruit Allah și datorită cheltuielilor pe care le fac din bunurile lor”. (An-Nisa: 34).

[2] Vezi Salma Abugideiri și Zainab Alwani, Ce Spune Islamul despre Violența Domestică: Un Ghid de Ajutorare al Familiilor Musulmane; (FAITH 2003).

[3] Idem.

[4] Vezi Surat At-Talaq 1-12 pentru detalii referitoare la separare, divorț, reconciliere, pedeapsă pentru răufăcători și răsplată pentru cei care respectă legile lui Allah.

[5] Idem  21.

[6] Idem 24.

 

 

Text preluat din cartea Femeia musulmana, editata si publicata de Asociatia Surori Musulmane.

Source Link

Views: 2

Violenta domestica

Zainab Alwani   Islamul, ca ultim mesaj de la Allah pentru omenire, a ieșit la lumină într-un mediu brutal și plin de cruzime. Violența era o practică obișnuită în Arabia și în jurul lumii la acel moment. Cei slabi și nevoiași, orfani și văduve, sclavi și servitori nu aveau nici un drept într-o asemenea lume. […]

Zainab Alwani

 

Domestic violence what to do Violenta domesticaIslamul, ca ultim mesaj de la Allah pentru omenire, a ieșit la lumină într-un mediu brutal și plin de cruzime. Violența era o practică obișnuită în Arabia și în jurul lumii la acel moment. Cei slabi și nevoiași, orfani și văduve, sclavi și servitori nu aveau nici un drept într-o asemenea lume. Islamul a venit pentru a stabili dreptatea și mila în inima unei lumi crude și a interzis orice comportament asupritor. Coranul subliniază că toți oamenii sunt creați egali în materie de merite și valoare indiferent de rasă, etnie, sex sau clasă socială. A revoluționat statutul femeilor la acel moment prin analiza critică și reformarea diferitelor tradiții locale și globale referitoare la relațiile dintre sexe. În timp ce femeile nu erau considerate nici măcar ființe umane în Arabia preislamică, Islamul a recunoscut femeile ca ființe umane complete și egale bărbatului înaintea lui Allah. În Surat An-Nisa, versetul 1 din Coran citim:

„O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă și a făcut din aceasta și pe perechea ei și care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați și femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!”

 

Unul dintre cele mai grotești abuzuri contra femeilor la acel moment era infanticidul femeiesc. Bărbații cărora le era rușine cu fiicele lor le îngropau de vii.[1] Coranul a abolit acest act oribil de violență. Mai mult, femeile erau considerate proprietatea bărbaților. Dacă, de exemplu, un bărbat murea, fratele său sau fiul adult putea să moștenească soția și să o ia pentru el fără aprobarea ei.[2]

 

Coranul a stabilit egalitatea inerentă a bărbaților și femeilor în fața lui Allah, astfel interzicând asemenea practici și ilustrând în schimb că femeile și bărbații sunt distinși și onorați nu de sex, rasă, etnie sau clasa socio-economică, ci doar de taqwa lor, sau conștiința de Allah.

 

„O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat și o femeie și v-am făcut pe voi popoare și triburi, pentru ca să vă cunoașteți. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoateștiutor [și] Bineștiutor [‘Alim, Khabir].” (Surat Al-Hujurat: 13).

 

Mai departe, Coranul a considerat bărbații și femeile a fi parteneri unii altora. În Surat At-Tawba, versetul 71, Allah spune clar că atât bărbații cât și femeile au o obligație mutuală de a impune binele și a interzice răul. Bărbații nu au un nivel de autoritate morală asupra femeilor. Atât bărbații cât și femeile sunt obligați să se mențină pe calea cea dreaptă și să se prevină reciproc de a merge în rătăcire:

 

„Dreptcredincioșii și dreptcredincioasele își sunt aliați unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] și se supun lui Allah și Trimisului Său. Cu aceștia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [și] Înțelept [‘Aziz, Hakim].”.

 

Coranul nu doar a demontat practicile nedrepte și misogine, ci a oferit și alternative practice și sănătoase pentru fiecare tradiție. Mai mult, a oferit drepturi nevoiașilor, orfanilor, văduvelor și sclavilor. În consecință, cei mai mulți adepți ai Islamului erau dintre cei săraci, sclavi și femei. Curând, s-a dezvoltat o comunitate dreaptă și echilibrată, impunând binele și interzicând răul.

 

De exemplu, în Arabia preislamică faptul ca un bărbat să își ucidă soția dacă o suspecta de adulter era o pedeapsă socială acceptabilă[3]. Coranul a interzis acest act grotesc de violență contra femeilor și a introdus reforme pentru a proteja soția și pe acelea care erau acuzate de conduită imorală, introducând metode mai puțin destructive pentru a aborda problema. Capitolul 24 (An-Nur) din Coran stabilește procedurile legale pentru acuzația de adulter. Mărturia unui bărbat contra soției sale este echivalentă cu mărturia ei în apărarea proprie. Chiar dacă o femeie minte, mărturia ei pretinzând nevinovăția este de ajuns pentru a o scăpa de pedeapsă în Islam.[4] Mai mult, același capitol din Coran prescrie o pedeapsă severă pentru bărbații care acuză femei nevinovate de adulter, fără a aduce dovezi suficiente (patru martori de un caracter neprihănit care au văzut direct actul sexual). Prin stabilirea principiilor procedurale pentru acuzația de adulter și alte acuzații formulate adeseori asupra femeilor, Coranul a transmis că soții nu au dreptul de a lua legea în propriile mâini. Dacă martorii bărbați nu puteau aduce suficiente dovezi sau dacă soția nega acuzațiile aduse de soțul ei, nici o pedeapsă nu era stabilită.

 

[1] Coran, 16: 58 și 81: 8-9.

[2] Coran 4: 19

[3] Badawi, Jamal, Egalitatea sexelor în Islam: Principiile de bază, Editura American Trust, 1995

[4] Coran, 24: 8 „Însă osânda va fi îndepărtată de la ea, dacă ea face patru mărturii [cu jurământ] pe Allah că el este dintre cei care mint.”

Source Link

Views: 5