Sursele evoluţioniste folosesc experimentul lui Miller, în ciuda tuturor contradicţiilor sale, cu scopul de a evita întrebarea referitoare la originea aminoacizilor. Dând impresia că această problemă a fost rezolvată demult, în cadrul acelui experiment invalid, ei încearcă să muşamalizeze fisurile din cadrul teoriei evoluţioniste.
Totuşi, pentru a explica cel de-al doilea stadiu al originii vieţii, evoluţioniştii s-au confruntat cu o problemă şi mai mare decât cea a formării aminoacizilor, şi anume originea proteinelor, cărămizile pentru construirea vieţii, şi care sunt alcătuite din sute de aminoacizi diferiţi, care se leagă unul de celălalt într-o anumită ordine.
Afirmaţia că proteinele au fost formate din întâmplare în condiţii naturale, este chiar şi mai nerealistă şi lipsită de logică decât afirmaţia că aminoacizii s-au format din întâmplare. În paginile anterioare, am putut vedea prin intermediul calculelor probabilistice, imposibilitatea matematică ca întâmplarea să unească aminoacizii în secvenţa corectă pentru a forma proteine folositoare. În cele ce urmează, vom examina imposibilitatea producerii chimice a proteinelor, în condiţiile Pământului primordial.Source Link
Teoria evoluţiei este predată astăzi în şcoli ca fiind un adevăr dovedit şi de necontestat cu privire la originea speciilor, inclusiv a omului.
Deşi promovarea ei comportă un caracter absolut, asemănător unei dogme religioase, teoria are numeroase lacune, recunoscute chiar de către promotorii ei. În acelaşi timp, există acreditată ideea că cei care resping teoria evoluţiei nu pot fi decât nişte fanatici religioşi, care refuză să cunoască „dovezile ştiinţifice”. În realitate, nu este nevoie să fii religios ca să te îndoieşti de această teorie. Totodată, multe persoane religioase resping evoluţionismul tocmai pentru că au cercetat aşa-zisele dovezi propuse de acesta.
În acest material vom prezenta aceste probleme şi vom arăta că adeziunea la această teorie este mai degrabă un act de voinţă şi credinţă, decât o concluzie logică dedusă din realitatea de pe teren.
2. Charles Darwin şi teoria sa
În urma unor călătorii de observaţie biologică în anii 1830, în timpul cărora întâlneşte în diferite locuri ale lumii numeroase varietăţi de insecte, plante şi animale, naturalistul britanic Charles Darwin formulează teoria potrivit căreia formele de viaţă inferioare au evoluat, prin nenumărate forme intermediare, către forme de viaţă superioare. Această transformare ar fi început acum 5-6 milioane de ani, timp în care pământul a fost populat de o multitudine de forme intermediare care s-au născut, au trăit şi, evident, au murit. Darwin a publicat această teorie în 1859, sub titlul „Originea speciilor”.
3. Ce afirmă teoria evoluţiei
Teoria evoluţiei există în două variante principale.
În prima variantă (lansată de Darwin), se afirmă că organismele şi formele de viaţă inferioare au evoluat liniar (lent) către forme superioare. Mai precis, populaţii întregi din fiecare specie s-au „deplasat” treptat, trecând prin numeroase forme intermediare de-a lungul a milioane de ani, către forme superioare.
Dacă e să reprezentăm evoluţia unei specii către o altă specie, pentru înţelegerea teoriei vom reprezenta specia iniţială cu o culoare şi specia finală cu altă culoare – vezi figura de mai jos. Specia iniţială neagră se transformă lent şi trece printr-o mulţime de forme-nuanţe intermediare până devine specia nouă albă. Aşa ar fi evoluat toate speciile, fiecare având sute de mii de exemplare care au parcurs această evoluţie.
Doi ar fi fost determinanţii principali ai acestor transformări:
Selecţia naturală. În urma unui proces aleatoriu, formele de viaţă inferioare s-au adaptat şi transformat la condiţii de mediu în schimbare, apărând astfel forme noi de viaţă, dintre care au supravieţuit doar cele capabile – cele superioare.
Mutaţiile genetice. Pentru evoluţionişti, asemănările dintre codurile genetice ale unor specii sunt o dovadă a transformării unora din altele. În urma influenţei unor virusuri sau a radiaţiilor (cosmice, etc…) asupra formelor inferioare, la nivelul ADN-ului au apărut mutaţii genetice care au transformat nişte specii în alte specii.
A doua versiune a teoriei, apărută mai recent din cauza problemelor puse de prima, afirmă că evoluţia a avut loc nu liniar, ci în salturi.
Vom explica mai jos problemele ambelor versiuni ale teoriei.
4. Lipsa formelor intermediare
Principala problemă a teoriei evoluţiei este lipsa formelor intermediare, atât moarte, cât şi vii.
Dacă la fiecare moment de pe parcursul evoluţiei treptate au existat numeroase forme intermediare vii, care au trăit pe pământ cel puţin în câteva generaţii, după care au murit, ar trebui ca fosilele acestora să le găsim astăzi în stratele pământului, şi aceasta nu doar pentru o specie, ci pentru toate speciile, din moment ce afirmăm că toate speciile au evoluat – vezi figura de mai sus. Însă, ceea ce găsim astăzi în stratele geologice sunt fosile ale unor specii distincte, aflate de mare depărtare una de alta, care nu mai există în ziua de azi, dar despre care evoluţioniştii încearcă să afirme că ar fi evoluat unele din altele.
Darwin a fost conştient de la început de problema lipsei fosilelor, dar şi-a mărturisit credinţa că acestea vor fi găsite în cele din urmă. Această descoperire încă se lasă aşteptată. De exemplu, dacă în stratul geologic A găsim fosile din specia X şi în stratul C găsim fosile din specia Z, care se trage (indirect) din specia X, ar trebui ca în stratul B, care corespunde perioadei intermediare, să găsim fosile dintr-o ipotetică specie Y intermediară. Însă, acolo nu găsim aceste fosile intermediare, ci tot fosile de tip X sau Z şi fosile de alte specii, fără legătură, de tip V, W etc. Mai mult, arheologii au descoperit că în perioada Cambrian apar brusc, ca din nimic, o mulţime de specii, în cadrul unui fenomen numit astăzi „explozia din Cambrian”.
Evoluţia lentă de la o specie la alta implică o mulţime de forme intermediare. Sutele de mii de exemplare de la fiecare nivel intermediar nu se regăsesc însă la nivelul fosilelor.
Acest tabel – schiţă este una dintre probele cele mai populare şi frecvent utilizate pentru a susţine teoria evoluţionistă – reproduse de zeci de ani, ca material didactic, în şcoli şi licee, cu toate că se ştie că este un fals de mai bine de 100 de ani.
Mulţi oameni au văzut aceste desene ale embrionilor umani alături de embrionii altor animale, prezentate ca fiind stadiile lor de dezvoltare, iar diferenţele sunt IMPERCEPTIBILE.
Dacă priviţi acest tabel al secvenţelor cu stadiile de dezvoltare a embrionilor de animale se disting 8 specii, diferite, dar al căror embrioni sunt teribili de similari.
De la stânga la dreapta aveţi: peşte, salamandră, ţestoasă, porc, vacă, iepure şi om.
S-a popularizat atât de mult acest tabel pentru a susţine teoria evoluţionistă, în care speciile au evoluat una din alta, sau mai rău, că există un strămoş comun, al tuturor fiinţelor vii.
Aşa s-a ajuns, ca toată lumea să fie pe deplin convinsă de această aberaţie, însă puţini ştiu că sunt false.
Să comparăm realitatea:
1. Tabel evoluție embrion peşte
2. Tabel evoluție embrion pasare
3. Foto embrion cal la 5 săptămâni
4. Foto embrion uman 6 săptămâni
Pentru aceste mistificări, la Jena, Universitatea unde a predat, Haeckel a fost acuzat de frauda de cinci profesori şi condamnat de instanţa universităţii.
Inşelăciunea lui a fost dezvăluită în anul 1915, într-o carte intitulată “Fraudele şi falsurile lui Haeckel,” scrisă de către J. Assmuth şi Ernest R. Hull, care a fost susţinută de 19 alţi cercetători şi autorităţi în materie de embriologie.
Rutimeyer , un bine-cunoscut om de ştiinţă german al vremii, a spus în 1868: “Haeckel susţine că aceste lucrări vin în sprijinul nespecialiştilor, dar şi în sprijinul cercetătorilor în domeniu. Nimeni nu aduce argumente în contra în ceea ce priveşte prima sa parte, însă pentru cercetători şi specialişti în domeniu , aceasta este o glumă.Ea este o fabricaţie de dovezi, însă autorul nu le-a susţinut fundamentat” – Referate, L. Rutimeyer, in Archiv fur Anthropologie, 1868.
Tot în 1868, L. Rutimeyer a scris un articol, intitulat “Referate”, care a apărut pe tema din paginile 301-302 a colecţiei Archiv fur Anthropologie (Arhivele de Antropologie) – Istoria Naturală a creaţiei (Naturliche Schopfungsgeschichte). In acest articol, Rutimeyer, profesor de zoologie şi anatomie comparată de la Universitatea din Basel, a revizuit doua dintre cărțile lui Haeckel: , şi Uber die Enstehung şi Den Stammbaum des Menschengeschlechts, ambele republicate în acelaşi an când Rutimeyer a făcut recenzia lor.
Rutimeyer a evidențiat fotografiile şi schiţele frauduloase. De exemplu, embrionul de câine şi embrionul uman, indicat pe pagina 240 a cărţii lui Haeckel, sunt complet identice.
Haeckel a susţinut că el a copiat fidel embrionul câine (în a patra săptămână) de la Bischoff.
Rutimeyer a retipărit apoi desenele originale ale embrionului câine la 4 săptămâni, precum şi originalul a embrionului uman puţin după 4 săptămâni, realizate de către Bischoff, iar originalele au fost foarte diferite de ceea ce a publicat Haeckel!
Apoi, Rutimeyer scoate în evidenţă o altă fraudă a lui Haeckel, unde într-o altă schiţă se utilizează acelaşi desen pentru a reda embrionii de câine, de găină şi de broască ţestoasă!
Articolele şi recenziile lui Rutimeyer nu au fost niciodată traduse în engleză şi nici nu au publicate în Marea Britanie sau America!
Problema fraudelor lui Haeckel a fost, în sfârşit, aducă în atenţia publicului, şi demistificată această făcătură, când Dr. Michael Richardson, un Embriolog la Şcoala de Medicina St George din Londra a alcătuit o echipă de cercetători şi au expus realele fotografii ale stadiilor de evoluţie ale embrionilor la numai puţin de 39 de specii.
In anul 1997, intervievat de The Times of London, Dr. Richardson a declarat:
“Acesta este unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă ştiinţifică. Este şocant să descoperi că cineva care a fost considerat un mare om de ştiinţă a făcut această fraudă, în mod deliberat . Mă înfurie. … Ceea ce el [Haeckel] făcut a fost să ia un embrion uman şi să-l copie, pretinzând că salamandra şi porcul şi toate celelalte arată la fel, în acelaşi stadiu de dezvoltare. Ei bine, nu e deloc aşa! … Acestea sunt falsuri. ”
Şi ca un incredibil, dar adevărat – falsele desene ala lui Haeckel INCĂ mai apar în manualele şcolare‼
Şi acesta pentru că frauda lui Haeckel este unul dintre STALPII teoriei evoluţioniste.
Manage cookie consents/Administrează consimțămintele pentru cookie-uri.
To provide the best experience, we use technologies such as cookies to store and/or access device information. Consent to these technologies allows us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not giving your consent or withdrawing your consent may negatively affect certain functionalities and features.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale/Functional
Always active
Technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by a subscriber or user or for the sole purpose of executing the transmission of a communication over an electronic communications network. Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici/Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Technical storage or access is necessary to create user profiles to which we send advertising or to track the user on a website or across multiple websites for similar marketing purposes. . Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
