Civilizatia araba si Civilizatia Islamica

Civilizatia araba si Civilizatia Islamica   Credinta islamică nu s-a opus niciodată adoptării în ansamblu a inventiilor stiintifice ale umanitătii. Musulmanii trebuie să folosească toate realizările stiintifice. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ”Studiul stiintei este o poruncă.” Nu este nevoie să precizăm că studiul stiintei include toate felurile de […]

0Shares

Civilizatia araba si Civilizatia Islamica

 

babysharks-minority-report-islamic-astronomy1Credinta islamică nu s-a opus niciodată adoptării în ansamblu a inventiilor stiintifice ale umanitătii. Musulmanii trebuie să folosească toate realizările stiintifice. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ”Studiul stiintei este o poruncă.” Nu este nevoie să precizăm că studiul stiintei include toate felurile de cunoastere. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a îndemnat oamenii să studieze toate ramurile cunoasterii.
În concluzie, putem afirma că islamul nu se opune civilizatiei atâta timp cât serveste umanitătii.

httpv://www.youtube.com/watch?v=W8hIIJw1HJA

httpv://www.youtube.com/watch?v=9k-GWuTQXIQ

httpv://www.youtube.com/watch?v=iWSG1AiVcoU

httpv://www.youtube.com/watch?v=yV-BbmfvQmY

Source Link

Views: 2

0Shares

Guvernarea islamică

  Sevinci Gemaledin   Care este titlul folosit pentru conducerea guvernării în sistemul islamic?   Jamal Badawi:             Nu există nicio cerinţă în Coran sau în spusele Profetului din care să reiasă că acea conducere are ăn mod obligatoriu o titulatură anume. În terminologia comună din tradiţia islamică a fost […]

0Shares

 

Sevinci Gemaledin

 

Care este titlul folosit pentru conducerea guvernării în sistemul islamic?

 

Jamal Badawi:            

babysharks-minority-report-al-quran-1Nu există nicio cerinţă în Coran sau în spusele Profetului din care să reiasă că acea conducere are ăn mod obligatoriu o titulatură anume. În terminologia comună din tradiţia islamică a fost folosit „khalifa” care înseamă sucesor.

Acesta este termenul folosit în Coran când se vorbeşte despre fiinţele umane drept „khalifa” ale lui Dumnezeu, drept reprezentanţii lui Dumnezeu pe pământ. Aici are un sens diferit, politic, „khalifa” înseamnă sucesor al Profetului (după moartea sa) în conducerea problemelor drept-credincioşilor atât a aspectelor lor religioase cât şi temporale. De menţionat aici că atunci când spune sucesiune a Profetului, nu înseamnă sucesiune a funcţiei profetice, pentru că Profetul Mohammed a fost ultimul dintre profeţi.

Un alt termen folosit de musulmani în istorie este „amir al-mu’minin”, Conducătorul Dreptcredincioşilor sau Imam. Imam înseamnă un lider, însă opate fi folosit cu sensul de conducător în rugăciune sau cu sensul de conducător al statului. Se pare totuşi că termenul cel mai comun este calif sau khalifa, iar sistemul este cunoscut drept califat sau khilafa.

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 1

0Shares

Locul individului in cadrul shari’ah

Khurram Murad   Sistemul general al Şariei şi prevederile ei diverse sunt determinate în mare măsură de modul în care Islamul rezolvă tensiunea eternă dintre individ şi societate şi de rolul esenţial atribuit familiei. Individul şi accentul pus pe realizările individuale nu sunt concepte produse de gândirea occidentală, aşa cum mulţi oameni cred. Individul a […]

0Shares

Khurram Murad

 

pusselSistemul general al Şariei şi prevederile ei diverse sunt determinate în mare măsură de modul în care Islamul rezolvă tensiunea eternă dintre individ şi societate şi de rolul esenţial atribuit familiei.

Individul şi accentul pus pe realizările individuale nu sunt concepte produse de gândirea occidentală, aşa cum mulţi oameni cred. Individul a reprezentat întotdeauna piatra de temelie în cadrul sistemului general al Islamului şi al perspectivei sale asupra dreptăţii, deşi într-un mod complet diferit faţă de conceptul occidental. Statutul şi realizările individului nu depind şi nici nu pot fi măsurate conform standardelor valorilor de „consum“. Pentru Allah, progresul uman autentic este unul moral, nu material; evaluarea sa reală e posibilă în Viaţa de Apoi, nu în lumea aceasta.

Această perspectivă este menţionată în Coran într-un mod atât de elocvent şi evident, încât nu mai necesită comentarii. În Ziua Judecăţii, nu grupurile sau societăţile, ci indivizii, conform propriilor lor însuşiri, vor fi responsabili şi vor da seama de ceea ce au făcut pe pământ.

Şi fiecare dintre ei va veni la EL în Ziua Învierii singur. (Maryam: 95).

Şi acum aţi venit la Noi, singuri, precum v-am creat pe voi la început. (Al–An’am: 94).

Aceasta se întâmplă pentru că individul a fost înzestrat cu liber arbitru, simţ moral şi cu cunoaşterea binelui şi a răului.

În consecinţă, este la fel de important ca fiecărei persoane să i se permită să-şi atingă scopul şi să-şi manifeste întregul potenţial. Acesta pare a fi firul principal care străbate întreaga ţesătură a Şariei. Viaţa, persoana, libertatea, averea şi onoarea individului sunt sacre şi inviolabile: nicio fiinţă umană, nici chiar cel mai puternic conducător nu are dreptul, privilegiul sau autoritatea – cu excepţia cazurilor în care se acţionează conform legii lui Allah – de a lua viaţa cuiva, de a răni pe cineva fizic, de a-i fura averea sau a-i întina onoarea.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 1

0Shares