Ibn Al-Haytham / Alhazen (965-1040)

Ibn Al-Haytham / Alhazen (965-1040)

Ibn Al-Haytham, cunoscut sub numele latinizat Alhazen, a trăit acum aproximativ o mie de ani. Născut în 965 în orașul Basra (Irak-ul de azi), Al-Haytham a fost un om de știință și un matematician de origine arabă. Savantul a adus contribuții notabile în domenii precum matematica, anatomia, astronomia, medicina, filosofia și fizica. Totuși, de departe cea mai importantă activitate a cercetătorului musulman Alhazen a fost studiul asupra opticii, concretizat prin tratatul de optică în șapte volume “Kitab al-Manazir” (în traducere: Carte de optică), primul tratat de optică din istorie.

Grecii antici credeau că ochii omului emit raze precum un laser, aceasta ajutându-l să vadă. Prima persoană care a realizat că lumina pătrunde ochiul, și nu că ochiul emite lumină, a fost Ibn Al-Haitham, marele matematician, astronom și fizician musulman care a trăit în secolul X. El a inventat prima cameră de tip pin-hole, după ce a observat modul în care lumina se reflectă printr-un orificiu. Al-Haitham a observat că, cu cât orificiul este mai mic, cu atât se îmbunătățește calitatea imaginii, iar cercetările lui au continuat. În felul acesta, el a inventat prima cameră obscură (termen care provine din limba arabă, în care cuvântul qamara se folosește pentru a denumi o cameră întunecată, intimă). Astfel, a pus bazele dezvoltării microscopului și chiar principiilor optice ale artei renașcentiste. Microscopul și-a găsit ulterior utilizări esențiale în medicină, microbiologie și chimie.

cam

Se crede, de asemenea, că tot el a fost prima persoană care a transformat fizica dintr-o știință teoretică într-una practică, experimentală. El a făcut studii în geometrie și astronomie și a elaborat un sistem pentru descrierea mișcării planetelor, foarte cunoscut în Europa medievală.

Savantul arab Alhazen in lucrarea sa “Cartea Opticii”emite primele idei asupra propagarii luminii.Cunoscand probabil lucrarea lui Ptolomeu”Tratat de optica”el reanoieste cunostinte despre marirea imaginii unui obiect data de o lupa si si pentru prima data indica posibilitatea folosirii lentilelor de cristal si de sticla pentru marit si citit.A folosit o metoda proprie pentru masurarea unghiurilor de refractie si a determinat inaltimea atmosferei prin observarea norilor inca luminati de Soare cand apune.Source Link

Views: 1

Parintele opticii

  Parintele opticii   Ibn Al-Haytham, născut în anul 965, a fost primul care a explicat faptul că vederea este posibilă datorită refracției razelor de lumină. Opera lui Ibn Al-Haytham a fost reluată și dezvoltată de matematicianul persan Kamal Al-Din Al-Farisi care a observat traiectoria razelor de lumină în interiorul unei sfere de sticlă pentru […]

 

Parintele opticii

 

EEEoA8oLaAxsTkPYAARp78o5cJA1o6Chv9x98TzCFT6v5GWdhVJfGeawD7j396mDAAnfqAnP2JkHViKLsqSGiNMvbLv64ZkkudyUpdYz3kKCvA4LYsTcuVsnowB5tqVTVh1B97fyhD1KjwJzxoft2 Parintele opticiiIbn Al-Haytham, născut în anul 965, a fost primul care a explicat faptul că vederea este posibilă datorită refracției razelor de lumină.

Opera lui Ibn Al-Haytham a fost reluată și dezvoltată de matematicianul persan Kamal Al-Din Al-Farisi care a observat traiectoria razelor de lumină în interiorul unei sfere de sticlă pentru a examina refracția luminii solare în picăturile de ploaie. Acest fapt i-a oferit o explicație a formării curcubeielor primare și secundare.

Din anul 800 până în 1300, lumea Islamului a produs nu mai puțin de 60 de specialiști în oftalmologie sau oculiști, autorii cărților și monografiilor în oftalmologie. Însă, în Europa înainte de secolul XII termenul de oculist era necunoscut. De abia în secolul XVIII, metoda de îndepărtare a cataractei cu ajutorul acului scobit s-a folosit în Europa.

Parintele opticii

Musulmanii au produs multe lucrări originale pe anatomia ochiului. Studiile lor erau însă limitate, deoarece ei își făceau constatările doar pe ochiul animal. Disecția vreunei părți a corpului uman era considerată necuviincioasă, în principiu. Aceste lucrări ne oferă ilustrația cea mai veche a anatomiei ochiului.

Lucrarea originală a arabilor include introducerea termenilor ca glob ocular, conjunctiva, corneea, uvee și retină. Musulmanii au mai efectuat operații și pe afecțiunile pleoapei ca Trahomul (o întărire a interiorului pleoapei), Glaucomul (o creștere a presiunii intra-oculare) a fost descris prima dată de un arab. Însă, cea mai măreață contribuție în oftalmologie a arabilor a fost în domeniul cataractelor.

Parintele opticii

În secolul XII, Gerard de Cremona, faimosul traducător în limba latină a lucrărilor științifice și medicale din limba arabă, și-a petrecut 40 de ani din viață în Toledo (Spania) traducând lucrările muuslmanilor, inclusiv a lui Ar-Razi și Ibn Sina.

Medicii arabi au fost în prima linie în efortul de a preveni orbirea din anul 1000 e.n., când Ar-Razi a devenit primul doctor care a descris acțiunea reflexă a pupilei. Cam în același timp, Ammar Bin Ali Al-Mosuli a inventat tehnica de îndepărtare prin aspirație a cataractelor prin folosirea acului scobit.[1]

 

 

[1] Optometria azi, publicația Asociației Optometriștilor, Anglia, 1987.

Source Link

Views: 3