Paradisul – partea a 2-a

  Allah subhanahu wa ta’ala a promis credincioșilor această răsplată cu Paradisul în multe versete din Coran și a spus că cei care vor izbândi vor fi aceia care vor fi îndepărtați de Foc:   „Cel care va fi îndepărtat de Foc şi adus în Rai va fi izbânditor. Viaţa aceasta nu este decât plăcere […]

 

Allah subhanahu wa ta’ala a promis credincioșilor această răsplată cu Paradisul în multe versete din Coran și a spus că cei care vor izbândi vor fi aceia care vor fi îndepărtați de Foc:

 

„Cel care va fi îndepărtat de Foc şi adus în Rai va fi izbânditor. Viaţa aceasta nu este decât plăcere amăgitoare“ (Coran 3: 185);

„Allah le-a promis dreptcredincioşilor şi dreptcredincioaselor Grădini pe sub care curg pâraie, în care vor avea sălaş veşnic şi cămine bune în grădinile Edenului. Însă mulţumirea lui Allah este şi mai mare; aceasta este o izbândă nemărginită.“  (Coran 9: 72).

Raiul reprezintă bucuria şi plăcerea perfectă; nimic nu îi lipseşte şi nimic nu îi poate deranja puritatea. Ceea ce Allah subhanahu wa ta’ala şi Trimisul Său   ne-au spus despre el ne uimeşte într-un mod plăcut, căci minţile noastre nu sunt capabile să înţeleagă măreţia acestor binecuvântări. În acest sens, deținem un hadis qudsi foarte frumos și profund – cuvintele lui Allah relatate de Trimis :

„Am pregătit pentru supuşii Mei dreptcredincioşi ceea ce ochiul nu a văzut, urechea nu a auzit şi ceea ce nimănui nu i-a trecut prin minte.” Apoi Profetul Muhammed ﷺ a spus: „Recitaţi dacă doriţi: «Dar niciun suflet nu ştie ce-i este ascuns ca bucurie, drept răsplată pentru ceea ce au săvârşit.» ”  (Coran 32: 17)

Allah subhanahu wa ta’ala ne-a transmis, de asemenea, prin intermediul Profetului Muhammed că Raiul a fost făcut în aşa fel încât nici el, nici locuitorii săi să nu dispară.

Abu Huraira (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul Muhammed   a spus:

 

„Oricine intră în Rai este binecuvântat cu o viaţă fericită − niciodată nu se va simţi rău, hainele sale nu se vor învechi şi tinereţea sa nu va dispărea“.

 

Ascultaţi chemarea divină care va fi adresată oamenilor Raiului, după ce aceştia vor intra: „Vă garantez că veţi fi mereu sănătoşi şi nu vă veţi îmbolnăvi niciodată; veţi trăi şi nu veţi muri niciodată; veţi fi tineri şi nu veţi îmbătrâni niciodată; veţi fi voioşi şi nu vă veţi întrista niciodată“.

 

În acelaşi fel, Allah subhanahu wa ta’ala  spune în Coran:

 

Şi Noi vom îndepărta din piepturile lor toată pizma şi pe sub ei vor curge pâraie şi vor zice ei: «Laudă lui Allah care ne-a călăuzit spre acestea! Şi noi nu am fi fost îndreptaţi pe calea cea bună, dacăAllah nu ne-ar fi călăuzit. Trimişii Domnului nostru au venit cu Adevărul!». Şi către ei se va striga: «Acesta este Raiul [pentru voi]! Aţi

fost făcuţi sălăşluitori ai lui pentru ceea ce aţi făptuit.»“ (Coran 7: 43).

 

blured Paradisul – partea a 2-aCompanionii profetului Muhammed ﷺ , veneau la acesta și îl rugau să le vorbească despre Paradis și focurile Iadului, atunci când simțeau că nivelul credinței lor scădea, iar profetul Muhammed le vorbea atât de frumos despre Paradis, încât aceștia și toți care îl ascultau, reveneau pe drumul cel bun și le spuneau celorlalți că Trimisul lui Allah subhanahu wa ta’ala le povestea atât de frumos despre Paradis, încât părea că Paradisul stă în fața lor aievea. Vom reda în continuare doar câteva dintre numeroasele  versete și relatări autentice prin care profetul Muhammed descria Paradisul și îi încânta pe companioni și pe toți ceilalți care îl ascultau:

Şi ce minunată va fi locuinţa celor evlavioşi! Grădinile Edenului, în ele vor intra, iar pe sub ele vor curge râuri. În ele vor avea ceea ce vor voi. Astfel îi răsplăteşte Allah pe cei evlavioşi!“    (Coran 16: 30-31).

Şi vor găsi fructe dintre cele pe care şi le aleg. Şi carne de pasăre pe care o poftesc“ (Coran 56: 20-21);

„…se va afla tot ceea ce poftesc sufletele şi place ochilor“ (Coran 43: 71);

„Râuri cu apă care nu este stricată şi râuri cu lapte al cărui gust nu se strică…“ (Coran 47: 15).

Şi ei vor avea în ele soţii curate şi în ele vecinic vor fi sălăşluitori“  (Coran 2: 25).

Şi nu vor auzi în ele nici vorbe deşarte, nici învinuiri de păcat, ci numai cuvântul «Pace! Pace!»  (Coran 56: 25-26).

 

Bukhari şi Muslim au relatat de la Abu Musa al-Aş’ari (Allah să fie mulţumit de el!) că Profetul Muhammed   a spus: „Credinciosul va avea în Rai un cort dintr-o singură perlă scobită… şi două grădini de argint, vasele lor şi tot ce se află în ele“.

 

De asemenea, Bukhari şi Muslim au relatat de la Abu Sa’id al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!): „Trimisul lui Allah ,ﷺ ,a spus: «În Ziua Judecăţii, pământul va fi precum o franzelă pe care Allah o va întoarce în mâinile Sale, aşa cum oricare dintre voi ar face pâine în timpul unei călătorii, pentru a o oferi ca hrană oamenilor din Rai». Un evreu a venit şi a spus: «Cel Milostiv să te binecuvânteze, Abu’l-Qaasim! Să vă spun de hrana (nuzul) ce va fi oferită oamenilor din Rai în Ziua Judecăţii?». Profetul a spus: «Desigur». Evreul a spus că pământul va fi o singură franzelă, aşa cum Profetul a spus.

Profetul s-a uitat la noi şi a zâmbit atât de larg, încât măselele i se vedeau, apoi a spus: «Să vă spun de hrana lor? Balam şi nun (un peşte mare)». Ei au întrebat: «Ce este asta?». El a spus: «Un taur şi un nun; şaptezeci de mii de oameni vor mânca din lobul mare al ficatului lor»“.

Muslim a relatat de la Anas că Profetul Muhammed a  a spus: „Pe Cel care are în mâinile Sale sufletul meu, dacă aţi fi văzut ceea ce eu am văzut, aţi râde puţin şi aţi plânge mult. Ei au spus: «Ce ai văzut, o, Trimis al lui Allah?». El a spus: «Am văzut Raiul şi Iadul»“.

 

În conformitate cu Al-Muwatta (a Imamului Maalik) şi As-Sunan (a lui Abu Daud), Ka’b ibn Maalik (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Trimisul lui Allah ﷺ a spus: «Într-adevăr sufletul credinciosului este o pasăre agăţată de pomii Paradisului, până ce Allah îl întoarce în corpul său în Ziua Învierii»“.

 

Ne rugăm la Allah subhanahu wa ta’ala să scoată din inimile noastre dragostea pentru această lume și plăcerile ei trecătoare, și să pună în inima noastră dragoste pentru Viața de Apoi, care este eternă și incomparabil mai bună și mai  frumoasă, așa cum stă scris în versetele coranice și relatările profetului Muhammed :

Plăcerea acestei lumi este mică, iar Lumea de Apoi este mai bună pentru cei care se tem [de Allah].“ (Coran 4: 77).

 

Profetul a comparat natura inferioară şi efemeră a plăcerilor acestei vieţi cu desfătările Raiului: „Pe Allah, această lume, în comparaţie cu Lumea de Apoi, este ca

şi cum ai băga un deget“ – şi a arătat cu degetul arătător − „în mare: să vezi câtă apă poţi lua.”

Un deget înmuiat într-un ocean nu poate lua nici măcar o picătură; atât de puţin valorează această lume în comparaţie cu Lumea de Apoi.

 

O, voi cei care credeţi! Ce-i cu voi? Când vi s-a zis: «Purcedeţi pe calea lui Allah!», voi v-aţi lăsat grei pe pământ. Oare v-a plăcut vouă viaţa lumească mai mult decât Viaţa de Apoi? Plăcerea acestei vieţi nu va fi decât puţină în Lumea de Apoi!“ (Coran 9: 38).

 

Predicator – iman Adam Oun

Traducere din limba arabă – profesor Demirel Gemaledin – Director la Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 3

Allah este Dumnezeu

Allah este Dumnezeu Ma numesc Florentina M. si sunt musulmana de 18 ani. Inainte de a deveni musulmana credeam ca musulmanii cred in alt dumnezeu, pe care ei il numesc Allah. Abia apoi am aflat că Allah este numele propriu al lui Dumnezeu în limba arabă, cel mai frumos nume al Lui. Am aflat ca musulmanii cred […]

Allah este Dumnezeu

Ma numesc Florentina M. si sunt musulmana de 18 ani. Inainte de a deveni musulmana credeam ca musulmanii cred in alt dumnezeu, pe care ei il numesc Allah. Abia apoi am aflat că Allah este numele propriu al lui Dumnezeu în limba arabă, cel mai frumos nume al Lui.

Am aflat ca musulmanii cred ca atunci când a creat omul, Allah a pus în el şi lumina credinţei.

…îi vei vedea pe dreptcredincioşi şi pe dreptcredincioase cu lumina alergând pe faţa lor. (Al-Hadid 57:12)

Am aflat ca si crestinii de origine araba il numesc Allah pe Dumnezeu si ca in Biblia dn limba araba sta de foarte multe ori scris numele Allah.

Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:

„Inimile oamenilor sunt de patru feluri: şlefuite şi strălucitoare precum o lampă care luminează; pecetluite, cu noduri strânse în jurul peceţii; inimi întoarse cu susul în jos şi inimi învăluite. Cât despre inimile şlefuite, ele sunt acelea ale credincioşilor şi lumina lămpii este lumina credinţei. Inimile pecetluite sunt cele ale necredincioşilor. Inimile întoarse cu susul în jos sunt cele ale ipocriţilor incurabili, pentru că ei au primit cunoaştere, o înţeleg, o recunosc ca fiind adevărată, dar o resping. Cât despre cei cu inimi învăluite sunt aceia în ale căror inimi se află şi credinţă şi ipocrizie….”

Allah este Dumnezeu

Afirmaţia Nu există altă divinitate în afară de Allah Preaînaltul este piatra de temelie a Islamului şi pe ea s-a construit esenţa acestuia, diferența dintre musulmani şi ne-musulmani constand în acceptarea conştientă a acestei expresii şi aplicarea ei în viaţa de zi cu zi.

In Nobilul Coran sta scris:

Allah a creat cerurile şi pământul cu [chibzuinţă] adevărată şi în aceasta este un semn pentru cei credincioşi. (Al-`Ankabut 29:44),

sunset desert with muslim mosque foreground 1385 1 Allah este Dumnezeuiar în capitolul Ar-Rum, versetele 20 – 28 ne spune:

Printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat pe voi din ţărână şi apoi iată-vă pe voi oameni care v-aţi răspândit [pe pământ]. Şi printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în linişte împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc. Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Intru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu. Şi printre semnele Lui sunt somnul vostru în timpul nopţii şi în timpul zilei şi căutarea de către voi a harului Său. Intru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care aud. Şi printre semnele Lui este [acela] că El vă arată vouă fulgerul, cu teamă [de trăsnet] şi cu nădejde [în ploaie], şi că pogoară apă din cer, cu care învie pământul, după moartea lui. Intru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care pricep. Şi printre semnele Lui este [acela] că cerul şi pământul există prin porunca Sa, iar dacă vă va chema pe voi cu o chemare, veţi ieşi voi din pământ. Ai Lui sunt cei din ceruri şi de pre pământ şi toţi Ii sunt Lui supuşi. El este Cel care creează prima oară făpturile şi apoi le face din nou – şi aceasta este şi mai uşor pentru El – şi a Lui este pilda cea mai înaltă din ceruri şi de pre pământ şi El este Atotputernic [şi] Inţelept [Al-‘Aziz, Al-Hakim]. El vă va face vouă pildă din voi înşivă: Aveţi voi dintre cei pe care-i stăpânesc mâinile voastre drepte asociaţi la cele cu care v-am înzestrat pe voi şi sunteţi voi întru aceasta de o seamă cu ei? Vă temeţi de ei aşa cum este teama voastră de voi înşivă? Astfel tâlcuim Noi semnele pentru un neam [de oameni] care pricep. (Ar-Rum 30:20-28)

 

Source Link

Views: 1

Simț și rațiune

Simț și rațiune O serie de oameni au tăgăduit existenţa lui Allah atât în antichitate, cât şi în vremurile moderne, întrucât nu L-au putut percepe cu ajutorul simţurilor proprii, închipuindu-şi că aceasta este calea către El. Ei i-au acuzat pe cei care au crezut în El că ar avea iluzii, că ar fi rătăciți, că […]

Simț și rațiune

O serie de oameni au tăgăduit existenţa lui Allah atât în antichitate, cât şi în vremurile moderne, întrucât nu L-au putut percepe cu ajutorul simţurilor proprii, închipuindu-şi că aceasta este calea către El. Ei i-au acuzat pe cei care au crezut în El că ar avea iluzii, că ar fi rătăciți, că ar fi superstiţioşi, că ar fi tulburaţi mintal, că ar gândi neştiinţific şi au continuat şirul lung al injuriilor, batjocurii şi dispreţului manifestat faţă de credincioşi, din cauza faptului că aceştia au crezut în Allah fără să fi recurs la calea simţurilor.

Aceia care pretind că nu cred decât în ceea ce percep simţurile lor sunt contrazişi de realitatea materială pe care o trăiesc, căci ei cred, de exemplu, în existenţa gravitaţiei şi în legile ei fără să o fi văzut, ci prin prisma efectelor ei, cred în validitatea raţiunii fără să o fi văzut, ci doar pentru că i-au constatat efectele, cred în magnetism pentru că fierul este atras de fier, fără să fi văzut cauza acestei atracţii, cred în existenţa electronului şi a neutronului, fără să fi văzut vreun electron sau vreun neutron.

Aceste fapte dovedesc că ei cred în nişte lucruri pe care nu le-au perceput cu ajutorul simţurilor proprii, dar ale căror efecte i-au făcut să ia cunoştinţă de ele şi să creadă în existenţa lor cu certitudine, ceea ce înseamnă că aceştia cred în multe dintre faptele existenţei doar pentru că le-au perceput efectele, fără să le fi perceput substanţa sau esenţa.

Aşadar raţiunea – şi nu simţurile – l-a ajutat pe om să le cunoască. Simţurile au constituit instrumentul care i-a furnizat raţiunii datele necesare emiterii unei judecăţi, dar nu ar fi fost emisă nicio judecată şi nu ar fi existat nicio cunoaştere dacă nu ar fi existat raţiunea.

Realitatea este că simţurile ne oferă uneori imagini deformate, iluzii şi noi cunoaştem adevărul numai cu ajutorul raţiunii: băţul introdus în apă pare frânt, liniile paralele despărţite de alte linii nu mai par paralele, cifrele albe par mai mari decât cifrele negre, impresia că mergem întotdeauna cu capul în sus, indiferent dacă ne aflăm la Polul Nord, la Polul Sud sau la Ecuator. Toate aceste exemple ne arată limpede că, dacă nu ar fi existat raţiunea, simţurile ne-ar fi oferit erori în loc de adevăruri; dacă nu ar exista raţiunea, nu am dispune de nicio cunoştinţă.

Simț și rațiune

Oare au avut dreptate aceia care au limitat întreaga cunoaştere la simţuri?

Oare au fost logici atunci când au respins credinţa în Allah pentru că nu L-au perceput cu simţurile proprii, cu toate că ei au crezut numai datorită consecinţelor şi efectelor în toate realităţile nevăzute şi care constituie cele mai multe fapte cunoscute de om?

Această viziune referitoare la calea cunoaşterii lui Allah, atât în vechime, cât şi în prezent, este unul dintre cele mai importante elemente care i-a îndepărtat pe mulţi oameni de calea adevăratei credinţe în Allah, deşi această perspectivă nu este corectă, întrucât raţiunea prin intuiţia ei judecă şi constată că Allah este creatorul materiei şi nu este o materie, fiindcă materia nu creează materie, iar dacă numai materia concretă este lucrul pe care îl pot percepe simţurile, atunci ele nu-L vor putea percepe pe Allah.

Se pare că nu există nicio naţiune şi niciun necredincios care să nu aibă această suspiciune în legătură cu dimensiunea senzorială a căii de cunoaştere a esenţei divine. Am auzit, în vremurile noastre, de existenţa unor indivizi care consideră imposibilitatea vederii esenţei divine drept o justificare a ateismului, după cum am auzit şi state declarând acest lucru, aşa cum declara un  post de radio cu ocazia lansării primului satelit artificial sovietic în cosmos.

sursa: islamulazi.ro

Source Link

Views: 2