Din moment ce supunerea totală a voinţei cuiva voinţei lui Dumnezeu reprezintă esenţa preaslăvirii, mesajul fundamental al religiei divine a lui Dumnezeu, Islamul, este însăşi adorarea lui Dumnezeu. Este necesară, de asemenea, evitarea preaslăvirii îndreptate către orice altă persoană, loc sau lucru, orice altceva decât Dumnezeu. Din moment ce orice altceva în afară de Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, este creaţia lui Dumnezeu, poate fi spus că Islamul, în esenţă, îndepărtează omul de venerarea creaţiei şi îl invită să preaslăvească Creatorul. El este singurul care merită adorarea din partea omului, pentru că doar prin voinţa Lui rugăciunile sunt ascultate.
În consecinţă, dacă un om se roagă unui copac, iar rugăciunea îi este ascultată, nu copacul este acela care îi ascultă rugăciunea, ci Dumnezeu care permite ca lucrurile, pentru care omul s-a rugat, să se împlinească. Cineva ar putea spune că „aceasta este evident”. În orice caz, pentru cei care venerează copacii s-ar putea să nu fie aşa. În mod similar, rugăciunile către Iisus, Buddha sau Krishna sau Sfântul Cristian sau Sfântul Iuda sau chiar către Muhammad, nu sunt ascultate de ei, ci de Dumnezeu.
Iisus nu i-a îndemnat pe adepţii săi să îl adore pe el, ci pe Dumnezeu, după cum precizează Coranul:
„Și când va zice Allah: «O, Iisus, fiu al Mariei! Le-ai spus tu oamenilor: ʿLuați-mă pe mine și pe mama mea drept dumnezei în locul lui Allah?ʾ», el îi va răspunde: «Mărire Ție! Eu nu aș fi putut să spun ceea ce nu aveam dreptul să spun!…»” (Coran 5: 116).
Nici Iisus nu s-a adorat pe sine, ci, atunci când a adorat, L-a preaslăvit pe Dumnezeu. Iar Iisus a spus următoarele, după cum este semnalat în Evanghelie: „Este scris: «Preaslăveşte-L pe Domnul Dumnezeul tău şi supune-te doar Lui!»” (Luca 4: 8).
Acest principiu de bază este cuprins în capitolul de deschidere al Coranului, cunoscut sub numele de Sura al-Faatihah, versetul al patrulea:
„Numai pe Tine Te adorăm, numai la Tine căutăm ajutor.”
În altă parte, în ultima carte a revelaţiei, Coranul, Dumnezeu a spus de asemenea:
„Și Domnul vostru zice: «Chemați-Mă și Eu vă voi răspunde!»” (Coran 40: 60).
Este important de evidenţiat că mesajul fundamental al Islamului (şi anume adorarea doar a lui Dumnezeu) proclamă că Dumnezeu şi creaţia Sa sunt două entităţi distincte. Dumnezeu nu este nici egal cu creaţia Sa, nici parte din ea şi nici nu este creaţia Sa egală cu El sau o parte din El.
Aceasta ar putea părea evident, dar slăvirea creației de către om, în locul Creatorului, este în general bazată pe ignoranţă sau neglijarea acestui concept. Credinţa potrivit căreia esenţa lui Dumnezeu este răspândită în întreaga Sa creaţie, iar fiinţa Sa divină este sau a fost prezentă în anumite părţi ale creaţiei Sale a fost cea care a furnizat justificări pentru venerarea creaţiei lui Dumnezeu şi catalogarea ei drept venerare a lui Dumnezeu. În orice caz, mesajul Islamului, aşa cum a fost adus de profeţii lui Dumnezeu, este acela de a-L adora numai pe Dumnezeu şi de a evita slăvirea creaţiei Sale, fie direct sau indirect.
Source LinkViews: 2
