Tag: hajj

Femeia în pelerinaj la Casa lui Allah

Femeia în pelerinaj la Casa lui Allah   Muhammad Ali Al-Hashimi   Adevărata femeie musulmană intenţionează să înfăptuiască pelerinajul (hajj) în Casa lui Allah atunci când are această posibilitate şi îi este uşor să călătorească. Înainte de a pleca în călătorie, ea îşi face timp pentru a studia în profunzime regulile pelerinajului, astfel că atunci […]

Femeia în pelerinaj la Casa lui Allah

 

Muhammad Ali Al-Hashimi

Adevărata femeie musulmană intenţionează să înfăptuiască pelerinajul (hajj) în Casa lui Allah atunci când are această posibilitate şi îi este uşor să călătorească. Înainte de a pleca în călătorie, ea îşi face timp pentru a studia în profunzime regulile pelerinajului, astfel că atunci când începe să împlinească ritualurile pelerinajului faptele ei au ca bază adevărata ştiinţă, iar pelerinajul ei va fi desăvârşit conform condiţiilor impuse de legea islamică (Şari’a). Pelerinajul ei va fi de asemenea echivalent cu lupta sfântă (jihad) pentru bărbaţi, aşa cum l-a descris Profetul într-un hadis relatat de A’işa: „Eu (A’işa) am zis: «O, Trimis al lui Allah, nu putem noi (femeile) să mergem în expediţii militare şi să luptăm în jihad (lupta sfântă) alături de voi (bărbaţii)?» El a zis: «Voi (femeile) aveţi cel mai bun jihad şi acesta este pelerinajul (hajj), un pelerinaj binecuvântat». A’işa a zis: «Niciodată nu ar trebui să încetez să împlinesc pelerinajul, după ce am auzit acest lucru de la Trimisul lui Allah.»”

Ea înfăptuieşte ’Umra (pelerinajul mic)

Aşa cum, pentru femeile musulmane, pelerinajul (hajj) este obligatoriu, tot aşa este şi ’umra, dacă femeia are posibilitatea să meargă – în special ’umra făcută în timpul lunii Ramadan, pentru care răsplata este echivalentă cu cea pentru împlinirea pelerinajului (hajj) alături de Profet. Acest lucru se observă în hadis-ul relatat de imamul Bukhari de la Ibn ’Abbas.

Acesta a zis: „Când Profetul s-a întors de la pelerinaj (hajj), i-a spus lui Umm Sinan Al-Ansaariia: «Ce te-a împiedicat să împlineşti pelerinajul?» Ea a zis: «Abu cutare – adică soţul ei – are două cămile, a luat una să meargă să înfăptuiască pelerinajul şi am avut nevoie de cealaltă să irigăm pământul.» El a zis: «Când vine luna Ramadan, înfăptuieşte ’umra, pentru că ’umra în Ramadan este precum pelerinajul (hajj).»”

Potrivit unei alte relatări, făcută de asemenea de Ibn ’Abbas, Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a spus: „Pentru că (a împlini) ’umra în Ramadan este echivalentă cu (a împlini) hajj-ul alături de mine.”

sursa: islam.ro

Source Link

Views: 1

CELE MAI BUNE ZILE DE PESTE AN

Cele mai bune zile de peste an Printre perioadele foarte bune pentru acte de adorare sint primele zece zile din Dhu’l-Hijjal, pe care Allah le-a favorizat fata de alte zile. A fost relatat de la Ibn ‘Abbaas ra ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: “Nu exista alte zile in […]

Cele mai bune zile de peste an

Printre perioadele foarte bune pentru acte de adorare sint primele zece zile din Dhu’l-Hijjal, pe care Allah le-a favorizat fata de alte zile. A fost relatat de la Ibn ‘Abbaas ra ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: “Nu exista alte zile in care faptele bune sint mai pe placul lui Allah decit aceste zece zile”. I s-a raspuns: “Nici macar jihad de dragul lui Allah?”. El a raspuns: “Nici macar jihad de dragul lui Allah, decit daca un om pleaca din proprie initiativa la jihad luindu-si toata averea si nu se mai intoarce cu nimic” (consemnat de al-Bukhaari 2/457).

A fost relatat de la Anas (Allah să fie mulțumit de el!) ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Nici o fapta nu este mai buna pentru Allah sau mai mult rasplatita decit o fapta buna in primele zece zile de al-Adha”. I s-a raspuns: „Nici macar jihad de dragul lui Allah?”. El a raspuns: „Nici macar jihad de dragul lui Allah, decit daca un om pleaca din proprie initiativa la jihad luindu-si toata averea si nu se mai intoarce cu nimic” (consemnat de al-Daarimi 1/357, isnaad-ul a fost clasat hasan in al-Irwa’ 3/398).

Aceste texte si altele indica faptul ca aceste zece zile sint mai bune decit toate celelalte zile din timpul anului, fara exceptie, chiar si decit ultimele zece zile din Ramadan. Insa ultimele zece nopti din Ramadan sint mai bune decit primele zece nopti din Dhu’l-Hijjah, pentru ca includ Laylat al-Qadr, care este mai buna decit o mie de nopti (vezi Tafseer Ibn Katheer 5/412).

Musulmanul trebuie sa inceapa aceste zile cu cainta sincera catre Allah, apoi ar trebui sa faca multe fapte bune, apoi ar trebui sa fie atent la a face urmatoarele fapte:

1. Post

Este Sunnah pentru musulmani sa posteasca in primele noua zile din Dhu’l-Hijjah, pentru ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne-a incurajat sa facem fapte bune in primele zece zile din Dhu’l-Hijjah, iar postul este una dintre cele mai bune fapte, pe care Allah a ales-o pentru El Insusi, cum spune hadith-ul qudsi: „Allah spune: ‚Toate faptele fiului lui Adam sint pentru el, cu exceptia postului, care este pentru Mine si voi da rasplata pentru el” (consemnat de al-Bukhaari 1805).

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obisnuia sa posteasca in primele noua zile din Dhu’l-Hijjah. A fost relatat de la Hunaydah ibn Khaalid de la sotia lui ca una dintre sotiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) obisnuia sa posteasca in primele noua zile din Dhu’l-Hijjah si ziua de ‘Ashoora’ si trei zile in fiecare luna, prima luni din luna si doua zile de joi (consemnat de al-Nasaa’i 4/205 si de Abu Dawood, clasificat drept saheeh de catre al-Albaani in Saheeh Abi Dawood 2/462).

2. Multa recitare de tahmeed, tahleel si takbeer

Este Sunnah sa recitam takbeer (Allahu Akbar), tahmeed (Al-hamdu Lillah), tahleel (La ilaha illa Allah) si tasbeeh (Subhan-Allah) in primele zece zile din Dhu’l-Hijjah, spunind aceste cuvinte cu voce tare in moschei, case, pe strada si in orice loc este permis sa ne amintim de Allah, sa facem aceste acte de adorare deschis si sa proclamam maretia lui Allah.Barbatii ar trebui sa recite cu voce tare, iar femeile incet.

Allah spune (traducerea sensurilor):

“Pentru a vedea unele avantaje ale lor si pentru a pomeni numele lui Allah in zile hotarite asupra vitelor cu care El i-a inzestrat” (Al-Hajj 22:28)

Majoritatea invatatilor sint de parere ca „zilele hotarite” sint primele zece zile din Dhu’l-Hijjah, pentru ca a fost relatat de la Ibn ‘Abbaas ra ca zilele hotarite sint primele zece zile din Dhu’l-Hijjah.

A fost relatat de la ‘Abd-Allah ibn ‘Umar ra ca Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: “Nu exista alte zile mai importante in fata lui Allah sau in care faptele bune sint mai pe placul Lui decit aceste zece zile, asa ca recitati mult tahleel, takbeer si tahmeed pe parcursul lor” (consemnat de Ahmad 7/224, isnaad-ul a fost clasat saheeh de catre Ahmad Shaakir).

Takbeer este urmatorul:

Allahu akbar, Allahu akbar, la ilaha illa-Allaah, Allahu akbar, wa Lillaah il-hamd

(Allah este cel mai mare, Allah este cel mai mare, nu exista alt dumnezeu in afara de Allah, Allah este cel mai mare, si toata slava se cuvine lui Allah)

Si exista si alte variante.

Acest takbeer a fost abandonat in zilele noastre, in special la inceputul acestor zece zile. Numai in foarte putine locuri mai poate fi auzit. Ar trebui sa fie recitat cu voce tare, pentru a reimprospata Sunnah si a le reaminti celor nepasatori. A fost dovedit ca Ibn ‘Umar si Abu Hurayrah ra obisnuiau sa mearga in piata in primele zece zile ale Dhu’l-Hijjah, recitind takbeer-ul cu voce tare, iar oamenii recitau si ei cind ii auzeau; de exemplu oamenii isi aduceau aminte de takbeer si fiecare recita apoi individual; nu e neaparat sa fie recitat la unison – asta nu e prevazut in sharee’ah.

Reimprospatarea Sunnah ce au fost uitate aduce rasplata mare, asa cum insusi Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Cel care reinvie o sunnah care a fost uitata cind eu nu voi mai fi va primi rasplata egala cu cel care o face, rasplata lui nefiind deloc micsorata”.

3. Hajj si ‘Umrah

Una dintre cele mai bune fapte ce poate fi facuta in aceste zece zile este Hajj la Casa sfinta a lui Allah. Celui pe care Allah il ajuta sa mearga in Hajj la Casa Lui si face ritualurile asa cum trebuie va fi inclus in sha Allah printre cei carora li se adreseaza urmatoarele cuvinte ale Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!): „Un Hajj acceptat aduce o rasplata nu mai mica decit Paradisul”.

4. Udhiyah (sacrificiu)

Una dintre faptele bune care aduce o persoana mai aproape de Allah in aceste zece zile este sa faca un sacrificiu, cautind un animal bun si gras si sa cheltuiasca pe acesta de dragul lui Allah.Sa ne straduim sa beneficiem cit mai mult de aceste zece zile, inainte ca neglijentul sa regrete ce a facut si sa ceara sa se intoarca, insa chemarea lui sa fie fara raspuns.

Source Link

Views: 2

Locurile de pelerinaj de la Mecca

Locurile de pelerinaj de la Mecca   Mecca, locul nașterii profetului Muhammad, este considerat leaganul islamului. Toți musulmanii din lume își îndreaptă fața spre Ka’ba atunci când se roagă. Direcția către Ka’ba numita qibla, este marcată în orice moschee printr-o nișă aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele qibleii, către care […]

Locurile de pelerinaj de la Mecca

Mecca, locul nașterii profetului Muhammad, este considerat leaganul islamului. Toți musulmanii din lume își îndreaptă fața spre Ka’ba atunci când se roagă. Direcția către Ka’ba numita qibla, este marcată în orice moschee printr-o nișă aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele qibleii, către care stau cu fața toți cei prezenți.

Ka’ba este un monument de formă aproape cubică, de 15 înălțime și aproape 12 m lățime și a fost ridicat de către Avraam (Ibrahim) și fiul său Ismail la porunca lui Dumnezeu (Allah). Marea Moschee a fost construită din ordinul califul Omar (634-644), dintr-o necesitate. Așa cum Yaqut Al-Hamawi spunea: „Primul care a ridicat un zid în jurul Ka’bei a fost Omar; nu era niciun zid în jurul ei, în vremea Profetului. Zidul a fost ridicat pentru că oamenii își construiau casele lor prea aproape de Ka’ba, lăsând spațiu prea puțin pentru oameni, în jurul ei. Omar spunea: «Ka’aba este Casa lui Allah și o casă are nevoie de curte. Voi ați invadat teritoriul ei, nu ea a invadat teritoriul vostru.» Astfel încât el a cumpărat acele case, le-a dărâmat și a adăugat acel spațiu la cel din jurul Ka’abei”. O renovare și remodelare la scară mare a fost întreprinsă în 1564 în timpul domniei sultanului otoman Soliman I (Magnificul), care a reconstruit minaretele și a înlocuit acoperișurile din lemn cu arcade de piatra cu cupole. Masjid al-Haram a fost extinsă și îmbunătățita în mod semnificativ în primele secole ale islamului, pentru a primi numărul tot mai mare de musulmani care fie trăiau în zonă, fie veneau în pelerinaj la Mecca. Actuala formă a moscheii, a fost dată în anul 1577 în timpul domniei sultanului otoman Selim al-II-lea (fiul lui Soliman I). Următoarea reconstruire majora a moscheei a avut loc în secolul 20, moscheea din Mecca devenind cea mai mare din lume. De la ,,pelerinajul de adio” al profetului Muhammad, in anul 630, Mecca a devenit o localitate interzisa persoanelor care nu aparțin credinței musulmane. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică.

Pelerinajul la Mecca (hajj) este inclus în comportamentul obligatoriu al oricărui musulman (fard). Astfel că toți musulmanii care își permit, trebuie să participe măcar o dată în viață la această procesiune care se desfășoară în fiecare an în ultima lună a calendarului islamic. Peste 15 milioane de musulmani vin în pelerinaj aici în fiecare an. Spre deosebire de cele mai multe moschei în care bărbații și femeile se roagă separat, la Masjid al-Haram toți oamenii se roagă împreună. Pelerinii stau toți în curte pentru ritualul tawaf care constă în înconjurarea Kaabei de 7 ori, în sensul contrar acelor de ceasornic. În această curte se mai află două monumente sacre: piatra lui Ibrahim (în arabă: maqām Ibrāhīm), o piatră asociată în Islam cu descrierea coranică a reconstrucției Ka’bei de către Ibrahim și Ismail și sfântul izvor Zamzam. În imediata apropiere se află două dealuri între care pelerinii trebuie să alerge sau să meargă, conform ritualului cunoscut sub numele de saʿy.

Source Link

Views: 2