Jihadul este un concept islamic care denotă moralitate, umanitate, străduință și sacrificiu pe Calea lui Allah. Însă jihadul nu este acea luptă, acele acțiuni malefice ale unui grup de tineri pe care îi vedem adeseori prin Irak, Afganistan sau Algeria. În cele ce urmează, Sheikhul Yasir Qadhi explică despre statutul jihadului în Islam și […]
Jihadul este un concept islamic care denotă moralitate, umanitate, străduință și sacrificiu pe Calea lui Allah. Însă jihadul nu este acea luptă, acele acțiuni malefice ale unui grup de tineri pe care îi vedem adeseori prin Irak, Afganistan sau Algeria. În cele ce urmează, Sheikhul Yasir Qadhi explică despre statutul jihadului în Islam și despre înțelegerea unora dintre musulmani a acestuia.
Views: 2
Sevinci Gemaledin Care este titlul folosit pentru conducerea guvernării în sistemul islamic? Jamal Badawi: Nu există nicio cerinţă în Coran sau în spusele Profetului din care să reiasă că acea conducere are ăn mod obligatoriu o titulatură anume. În terminologia comună din tradiţia islamică a fost […]
Sevinci Gemaledin
Care este titlul folosit pentru conducerea guvernării în sistemul islamic?
Jamal Badawi:
Nu există nicio cerinţă în Coran sau în spusele Profetului din care să reiasă că acea conducere are ăn mod obligatoriu o titulatură anume. În terminologia comună din tradiţia islamică a fost folosit „khalifa” care înseamă sucesor.
Acesta este termenul folosit în Coran când se vorbeşte despre fiinţele umane drept „khalifa” ale lui Dumnezeu, drept reprezentanţii lui Dumnezeu pe pământ. Aici are un sens diferit, politic, „khalifa” înseamnă sucesor al Profetului (după moartea sa) în conducerea problemelor drept-credincioşilor atât a aspectelor lor religioase cât şi temporale. De menţionat aici că atunci când spune sucesiune a Profetului, nu înseamnă sucesiune a funcţiei profetice, pentru că Profetul Mohammed a fost ultimul dintre profeţi.
Un alt termen folosit de musulmani în istorie este „amir al-mu’minin”, Conducătorul Dreptcredincioşilor sau Imam. Imam înseamnă un lider, însă opate fi folosit cu sensul de conducător în rugăciune sau cu sensul de conducător al statului. Se pare totuşi că termenul cel mai comun este calif sau khalifa, iar sistemul este cunoscut drept califat sau khilafa.
sursa: Interviuri cu Jamal Badawi
Source LinkViews: 2
Dan Michi Vom intra în subiectul discuţiei noastre printr-o scurtă introducere în Islam, credinţa monoteistă care împarte acelaşi fundament cu alte două religii divine care au precedat-o: Iudaismul şi Creştinismul. Islamul recunoaşte supremaţia Preabunului Dumnezeu sau a lui Allah, Cel Care a creat şi stăpâneşte întregul Univers; Islamul îi respectă pe toţi trimişii lui Dumnezeu, […]
Dan Michi
Vom intra în subiectul discuţiei noastre printr-o scurtă introducere în Islam, credinţa monoteistă care împarte acelaşi fundament cu alte două religii divine care au precedat-o: Iudaismul şi Creştinismul. Islamul recunoaşte supremaţia Preabunului Dumnezeu sau a lui Allah, Cel Care a creat şi stăpâneşte întregul Univers; Islamul îi respectă pe toţi trimişii lui Dumnezeu, împreună cu cărţile şi învăţăturile pe care le-au adus. Islamul susţine egalitatea dintre bărbat şi femeie în faţa Preaputernicului Dumnezeu. Islamul este cel care modelează sute de milioane de suflete, atenţionând întreaga omenire în legătură cu durata efemeră a vieţii pe Pământ şi accentuând asupra eternităţii celei care va urma. Şi nu în ultimul rând, tot Islamul oferă umanităţii un ghid complet de viaţă cu ajutorul Coranului, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, şi al învăţăturilor Profetului Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra sa!), ultimul trimis al lui Dumnezeu.
Misiunea acestuia a fost aceea de a scoate omenirea din starea de ignoranţă şi nedreptate în care se afla, atât de departe de ghidarea dumnezeiască pe care o primiseră prin intermediul unui lanţ de trimişi şi al unor cărţi divine. Când Profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra sa!) s-a născut în anul 571 e.n., omenirea trăia oprimată din toate punctele de vedere. Sclavia devenise un mod de trai. Femeile erau înjosite, iar fetiţele erau îngropate de vii, fiind considerate o ruşine şi un blestem. Drepturile omului, demnitatea, egalitatea, fraternitatea şi libertatea erau de mult timp apuse. Acesta era mediul pe care l-a întâlnit Islamul, al cărui înţeles înseamnă „pace” şi în care a trebuit să transmită mesajul unei judecăţi curate şi al justiţiei sociale. Şi a reuşit să doboare discriminarea bazată pe culoarea pielii, pe caste sociale, pe credinţă, rasă sau naţionalitate, instituind egalitatea, frăţia şi justiţia drept piloni de susţinere ai statului islamic.
Din acest moment, drepturile omului, care niciodată nu mai fuseseră exprimate atât de evident, au devenit parte integrantă din viaţa de zi cu zi a musulmanului şi o regulă dominantă a statului islamic, până când influenţele externe au condus diferitele segmente ale societăţii islamice departe de propriile sale valori şi prescripţii divine.
Poate că este puţin cam târziu în discursul nostru, dar pentru început să vorbim pe scurt despre ce înseamnă drepturile omului în Islam. Islamul a înzestrat umanitatea cu un set de reguli sociale care să determine viaţa umană într-un mediu al egalităţii, securităţii, justiţiei şi realizării de sine. Drepturile omului sunt, prin urmare, analizate în acest context, cu precădere de când ele au oferit indivizilor posibilitatea să se afirme şi să conlucreze pentru a-şi îndeplini rolurile pe care le au în această lume. Pe de altă parte, drepturile ar rămâne fără nici un suport logic, dacă nu ar fi însoţite şi de obligaţii.
– sfarsitul partii intai –
sursa:
Views: 6
