Tag: Islamul

Statutul moralitatii in Islam

Statutul moralitatii in Islam Imam Al-Gazali Islamul a venit sa lumineze vietile oamenilor cu lumina virtutii si bunelor maniere, sa creeeze in ei un caracter stralucit si sa le umple sufletele cu perlele bunei purtari. Statutul moralitatii nu e asemenea celui al luxului si placerilor, fata de care poti fi indiferent. Moralitatea este insa numele […]

Statutul moralitatii in Islam

Imam Al-Gazali

Islamul a venit sa lumineze vietile oamenilor cu lumina virtutii si bunelor maniere, sa creeeze in ei un caracter stralucit si sa le umple sufletele cu perlele bunei purtari.

Statutul moralitatii nu e asemenea celui al luxului si placerilor, fata de care poti fi indiferent. Moralitatea este insa numele principiilor de viata pe care religia trebuie sa le adopte si sa se asigure ca cei ce mentin standardele sint respectati.

7eaf8a54a1a9a12b0f383fdb050ae52c Statutul moralitatii in IslamIslamul a enumerat toate aceste virtuti si principii si i-a incurajat pe cei care urmeaza calea islamului sa le ia ca parti ale vietii lor, una dupa alta.

Daca stringem la un loc toate vorbele Profetului despre importanta caracterului bun si moral, s-ar forma o carte voluminoasa, despre care multi dintre marii reformatori ar fi ignoranti / nu ar sti.

Inainte de a enumera aceste virtuti si a le prezenta detaliile, ar fi bine sa citam citeva exemple care sa arate cit de mult a incurajat Islamul pe oameni sa adopte un caracter moral.

Statutul moralitatii in Islam

Usama bin Shareek a spus:

“Stateam in prezenta Mesagerului lui Allah atit de linistiti, de parca aveam pasari asezate pe capetele noastre. Nimeni nu avea curajul sa deschida gura. In acest timp, niste oameni au venit si au intrebat :  « Dintre sclavii lui Allah, care ii este Lui cel mai drag ? » Profetul a raspuns: “Cel care are caracterul cel mai bun.” “ (Ibn Haban)

In alta relatare se spune: “Au intrebat care este cel mai bun lucru dat omului?” El a raspuns : « Cel mai bun caracter » (Tirmizi)

Profetul a fost intrebat : « Care dintre musulmani este perfect in credinta lui ?” El a raspuns: “cel care are cel mai bun caracter” (Tibrani)

Abdullah bin Amar a spus: “L-am auzit pe Profet spunind: Vreti sa va spun care  dintre voi este mai pe placul meu si cine imi va fi cel mai aproape in Ziua Judecatii ? Si a repetat intrebarea de doua sau trei ori. Oamenii i-au cerut sa le spuna despre cine e vorba, iar el a raspuns : « Cel dintre voi care are cel mai bun caracter » (Ahmed)

Intr-un alt hadith, a spus : « In Ziua Judecatii nimic nu va cintari mai greu in balanta unui bun mumin decit un caracter bun. Lui Allah nu-i place cel ce vorbeste obscenitati si e nepoliticos. Iar cel ce are un bun caracter ajunge la nivelul celui ce se tine de rugaciune si posteste, pe baza caracterului sau » (Imam Ahmed)

Nu ar fi de mirare daca aceste invataturi ar veni de la vreun filosof, preocupat intens de problema reformarii morale. Insa marea surpriza este ca aceste invataturi vin de la un om care s-a straduit sa impuna o noua credinta, in timp ce toate celelalte religii si-au indreptat atentia mai intii asupra procesului de adorare si alte ritualuri religioase.

Source Link

Views: 4

Manierele la masă

Manierele la masă   Islamul îi cere musulmanului să respecte următoarele reguli la masă: Musulmanul trebuie să fie mulţumit cu orice mâncare are la dispoziţie. Nu trebuie să fie lacom. Musulmanul începe să mănânce prin a menţiona numele lui Allah ca semn de supunere şi mulţumire lui Allah. Profetul Muhammad a spus, cu privire la […]

Manierele la masă

 

Islamul îi cere musulmanului să respecte următoarele reguli la masă:

Musulmanul trebuie să fie mulţumit cu orice mâncare are la dispoziţie. Nu trebuie să fie lacom.

yemek yedikten sonra okunacak dualar2 702x336 Manierele la masăMusulmanul începe să mănânce prin a menţiona numele lui Allah ca semn de supunere şi mulţumire lui Allah. Profetul Muhammad a spus, cu privire la aceasta: „Rosteşte numele lui Allah, mănâncă cu mâna dreaptă şi mănâncă din partea vasului, cea mai apropiată ţie.”

El termină de mâncat prin a-I mulţumi lui Allah pentru darurile şi recompensele Sale.

Mănâncă doar alimentele permise. Spre exemplu, musulmanul evită a mânca din carnea de porc sau oricare dintre produsele obținute din aceasta.

Musulmanul nu bea băuturi alcoolice, nici măcar o picătură.

El mestecă mâncarea încet.

Nu mănâncă decât atunci când îi este foame, iar dacă mănâncă, nu se supraalimentează.

Veti spune ca acestea sunt lucruri de bun simt, insa acestea sunt aspecte pe care Profetul a tinut sa le mentioneze atunci cand a vrut sa atraga atentia asupra unui comportament anume. Acestea le-a facut cu mai bine de o mie patru sute de ani in urma.

Musulmanul salută înapoi cu un salut mai bun sau cu acelaşi salut. Allah spune în Coranul cel sfânt:

„Dacă vi se dă bineţe, răspundeţi cu bineţe încă şi mai frumos sau [cel puţin] răspundeţi! Allah este Atoatesocotitor [Hasib].” (An-Nisa’: 86).

Manierele la masă

Musulmanul ii sfătuieşte pe alţii să facă bine şi să evite răul. Profetul Muhammad a spus: „Dacă vreunul dintre voi vede o faptă rea, să o schimbe cu mâna sa; dacă nu poate, cu limba sa; dacă nu poate, cu inima sa şi aceasta este cea mai slabă credinţă.”

El îi strigă pe alţii folosind numele care le place acestora cel mai mult.

 

Allah spune în Coranul cel sfânt:

„O, voi cei care credeţi! Să nu râdă un neam de alt neam, care s-ar putea să fie mai bun decât el, nici muierile [să nu râdă] de alte muieri care s-ar putea să fie mai bune decât ele! Nu vă ocărâţi şi nu vă batjocoriţi cu porecle unii pe alţii.” (Al-Hujurat: 11).

 

Source Link

Views: 2

Sursele eticii islamice

Sursele eticii islamice  Bunele maniere ale musulmanului sunt iniţiate şi întărite prin recurgerea la următoarele surse: Coranul cel sfânt. Acesta include numeroase versete care îndeamnă musulmanul în mod explicit să respecte bunele maniere şi virtuţile şi să se abţină de la vicii şi obiceiuri rele. Tradiţiile profetice. Există multe tradiţii ale profetului Muhammad (Pacea și […]

Sursele eticii islamice

 Bunele maniere ale musulmanului sunt iniţiate şi întărite prin recurgerea la următoarele surse:

2500adbea25740e025bcce2dce1688ed XL Sursele eticii islamiceCoranul cel sfânt. Acesta include numeroase versete care îndeamnă musulmanul în mod explicit să respecte bunele maniere şi virtuţile şi să se abţină de la vicii şi obiceiuri rele.

Tradiţiile profetice. Există multe tradiţii ale profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care îndrumă omul pe calea virtuţilor şi-l avertizează împotriva viciilor. De fapt, profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este primul exemplu pentru musulmani. Profetul Muhammad a spus: „Ţi-am lăsat două lucruri cu care nu vei greşi niciodată, dacă le respecţi: Cartea lui Allah (Coranul cel sfânt) şi tradiţiile mele.”

Dintre sursele eticii islamice mai face parte si natura pură. Omul, prin natura sa pură, cinstește virtuţile şi detestă viciile.

Ziua Judecăţii. Musulmanul crede în Ziua Judecăţii, zi în care fiecare persoană va fi răsplătită sau pedepsită conform faptelor sale din această viaţă. Prin urmare musulmanul face tot posibilul să I se supună lui Allah şi poruncilor Sale. De fapt, legile penale seculare nu pedepsesc invidia, trufia, bârfa sau ipocrizia, dar Allah pedepseşte asemenea vicii. În plus, autorităţile seculare nu răsplătesc modestia, răbdarea, sinceritatea, dar Allah face aceasta. Rezultatul este că credinţa în Allah şi în Ziua Judecăţii încurajează musulmanul să fie cât de virtuos poate şi să se ferească de vicii.

Rugăciunea. Rugăciunea este un act de adorare realizat de către musulman de cinci ori pe zi. Îl face pe musulman să I se supună lui Allah, să-şi amintească poruncile şi interdicţiile Sale şi să evite viciile şi păcatele. În fapt, rugăciunea reînnoieşte şi întăreşte legăturile dintre cel care preaslăveşte şi Dumnezeu şi îl ajută pe credincios să rămână virtuos şi manierat. Profetul Muhammad a spus: „Islamul se bazează pe cinci lucruri: a mărturisi că nu există Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este profetul Său, a face rugăciunea, a plăti dania, a merge în pelerinaj şi a posti în Ramadan.”

Postul contribuie la dobândirea unor virtuţi precum răbdarea, sinceritatea, supunerea în faţa lui Allah, pietatea şi autocontrolul.

Dania contribuie la dezvoltarea virtuţilor precum bunăvoinţa, mila, cooperarea, fraternitatea şi sinceritatea, pentru că musulmanul oferă un anumit procentaj din averea sa, în fiecare an, pentru a fi distribuit celor defavorizaţi, nevoiaşi şi altor categorii de oameni menționate în Coranul cel sfânt.

Acest act de adorare angajează musulmanul în exercițiul supunerii depline faţă de Allah şi ajută la dezvoltarea virtuţilor precum răbdarea, cooperarea, fraternitatea şi autocontrolul.

Sancţiunile seculare. Islamul impune pedepse descurajatoare pentru acte care distrug virtuozitatea şi securitatea societăţii precum: crima, hoţia, adulterul, calomnia, jaful şi consumul de alcool.

Source Link

Views: 3