Importanta strategica a Meccai

Importanta strategica a Meccai Dan Michi   În sprijinul acestei idei putem afirma că Mecca era, totuși, cea mai potrivită locație din regiune a unui viitor centru comercial internațional. Un alt factor care a favorizat acest statut este cel conferit de caracterul său sacru (haram). Existența unui loc unde oamenii puteau să intre fără a […]

Importanta strategica a Meccai

Dan Michi

 

În sprijinul acestei idei putem afirma că Mecca era, totuși, cea mai potrivită locație din regiune a unui viitor centru comercial internațional. Un alt factor care a favorizat acest statut este cel conferit de caracterul său sacru (haram).
Existența unui loc unde oamenii puteau să intre fără a se mai teme de ceva a transformat Mecca întrun spațiu atât religios, cât și comercial cu secole înainte de manifestarea Islamului. Mecca și sanctuarul sfânt (Kaaba) i-au atras pe arabii din aproape toate triburile, transformându-i în mulțimi de pelerini, un adevărat spectacol care a sporit importanța regiunii, inclusiv prosperitatea sa materială. Această poziționare i-a determinat pe mulți arabi care nu aparțineau tribului quraiș să vină la Mecca organizați sub forma confederațiilor (hulafa), unele implicate chiar în afaceri.
Acest nou concept organizațional a permis caravanelor meccane sa străbată noi teritorii, să exploreze noi piețe de desfacere și să-i asigure pe negustorii meccani în acele zone în care convențiile de neagresiune nu aveau aplicabilitate. Pe lângă toate acestea, o nouă formă de protecție (giuar) a apropiat triburile vecine de populația meccană, transformând Mecca acelor timpuri întrun teritoriu neutru.
Comerțul orașului, cum era firesc, a rămas legat de ritualurile religioase, în special de Pelerinaj. Astfel, în lunile sacre multe caravane încărcate cu mărfuri au mărșăluit spre Mecca, locul liberului acces la diferite piețe.

 

Craig_Azimuthal projection_SW_Centered on MeccaDe asemenea, localizarea geografică a favorizat Mecca, amplasând-o întro poziție strategică de invidiat, în apropierea uneia din cele mai importante căi comerciale (1) : la intersecția Asiei și Africii, acolo unde și-au dat mâna rutele care veneau dinspre Irakul sasanid și Persia, prin Hira și al-Ubulla, sau dinspre Orientul Îndepărtat, prin China, continuând spre Abisinia (Etiopia) și Somalia, iar de aici înspre Africa. Siria bizantină și Transiordania, in partea nordică, comunicau cu Yemenul sau Arabia meridională și mai departe cu Oceanul Indian, dar și cu Marea Roșie, Egiptul, Marea Mediterană și Europa tot prin regiunea unde era situată Mecca (2).

Cu toate acestea, conform lui Bulliet, singurul motiv viabil pentru care Mecca a devenit un centru comercial înfloritor, a fost manifestarea capacității sale de a aduce sub control comerțul internațional, nu poziționarea strategică în Peninsula Arabă.

 

  1. 1. P.K. Hitti, Istoria arabilor, Londra, 1985, p.6
  2. 2. Bernard Lewis, Arabii de-a lungul istoriei, Londra, 1984, p.21

 

sursa: Grupul Yahoo Resurse Islamice

Source Link

Views: 0

P. Crone și criticile asupra statutului Meccăi

P. Crone și criticile asupra statutului Meccăi Dan Michi   Și totuși, Crone combate toate teoriile deja expuse1. Conform ei, Mecca nu era situată la intersecția tuturor rutelor importante ale Peninsulei Arabe. De asemenea, Mecca nici nu constituia un loc de pelerinaj, al-Azraqi demonstrând că punctele de intrare ale pelerinilor erau amplasate în Mina, Arafa, […]

P. Crone și criticile asupra statutului Meccăi

Dan Michi

 

e68251c88da0e9701adc2210.LȘi totuși, Crone combate toate teoriile deja expuse1. Conform ei, Mecca nu era situată la intersecția tuturor rutelor importante ale Peninsulei Arabe. De asemenea, Mecca nici nu constituia un loc de pelerinaj, al-Azraqi demonstrând că punctele de intrare ale pelerinilor erau amplasate în Mina, Arafa, ‘Ukaz, Majjana și Dhu’l-Majaz. Mai mult, la acea dată Mecca nu constituia o zonă inviolabilă (haram), ori, chiar dacă era, quraișii nu o aveau în custodie. Autoarea a mai subliniat că, în perioada preislamică, solul Meccăi era neroditor, iar teritoriul său – slab amenajat pentru comerțul maritim și poziționat prea departe de cel terestru, executat cu caravanele, dinspre nord, în special din Siria, cum este arătat de majoritatea cercetătorilor. În ciuda acestor amendamente, comerțul meccan poate fi reanalizat întro alta lumină, ca desfășurându-se, în general, independent de Mecca, în afara granițelor sale.
Pentru a trage linie acestor argumente, putem spune că, fără urmă de îndoială, Mecca preislamică s-a dovedit a fi un spațiu important, care a atras mulți oameni, deopotrivă arabi și străini. Mai mult, Mecca devenise centrul spiritualității, prin pelerinaj, încă din vremea profetului Avraam (Pacea lui Allah să fie asupra sa !), după cum este arătat în Nobilul Coran :
“[Și adu-ți aminte] când Noi i-am arătat lui Avraam locul casei [Al-Ka‘aba], [zicându-i] : Nu-Mi face Mie nimic ca asociat și curățește Casa Mea pentru aceia care o înconjoară și pentru aceia care stau în picioare [rugându-se] și pentru cei ce se închină sau se prosternează ! 
Și cheamă-i pe oameni la Pelerinaj și ei se vor îndrepta către tine pe jos și pe cămile slabe, sprintene, venind pe toate drumurile din depărtări. (2 : 26-27)
‘Abd Allah ibn ‘Abbas, Mujahid ibn Jabr, Sa’id ibn Jubayr și ‘Ikrima ibn Khalid al-Mukhzumi au spus că versetele de mai sus demonstrează că pelerinii s-au îndreptat către Mecca încă din timpul lui Avraam. Conform lui Mujahid ibn Jabr și ‘Ata’ ibn Abi Raba, Mecca s-a dovedit a fi, deopotrivă, un loc dedicat atât activităților lumești, inclusiv afacerilor dintre arabi și străini, cât și celor spirituale, precum Pelerinajul, încă înainte de afirmarea Islamului și continuând după. Ei și-au sprijinit concluzia pe versetul :
Pentru a vedea unele avantaje ale lor2 […] (2 : 28)
‘Abd Allah ibn ‘Abbas și Sa’id ibn Jubayr au adăugat că acest verset indică faptul că pelerinii au venit la Mecca, în perioada preislamică și după aceea, nu doar pentru Pelerinaj, ci și pentru comerț.
1.      Patricia Crone, Comerțul meccan și răsăritul Islamului, Oxford, 1987, p.168-199.
2.      Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt în limba română, București, Editura Islam, 2004, la nota de subsol de la pag. 445, explică următoarele : “Avantajele provenind din negoțul pe care-l fac și alte foloase în această viață și în Viața de Apoi.”
sursa: economia-islamica.blogspot.com
Source Link

Views: 1