Misiunea lui Noe

Arca lui Noe

Ibn Kathir Arca lui Noe Şi i s-a revelat lui Noe: „Nu vor crede din neamul tău decât aceia care deja au crezut, dar tu nu te întrista pentru ceea ce fac ei!” [Coran 11:36] Acest verset reprezintă o mângâiere pentru Noe, ca de altfel şi o consolare. Misiunea ta este încheiată […]

Ibn Kathir

Arca lui Noe

Şi i s-a revelat lui Noe: „Nu vor crede din neamul tău decât aceia care deja au crezut, dar tu nu te întrista pentru ceea ce fac ei!” [Coran 11:36]

Acest verset reprezintă o mângâiere pentru Noe, ca de altfel şi o consolare. Misiunea ta este încheiată şi tu ţi-ai dus la îndeplinire sarcina ce ţi-a fost înmânată. Acum nu trebuie să te mâhneşti din cauza lor, căci Allah va trimite în curând sprijinul Său pentru tine şi pedeapsa Sa pentru ei.

Şi fă-ţi arca sub ochii Noştri şi după inspiraţia Noastră şi nu-Mi mai pomeni despre cei care au fost nelegiuiţi, căci ei sunt înecaţi! [Coran 11:37]

Acest lucru s-a întâmplat atunci când Noe a renunţat la speranţă şi nu a văzut nici gram de bunătate în neamul său, care l-a nedreptăţit prin fiecare mijloc pe care l-a găsit şi a respins categoric Adevărul. Atunci s-a rugat la Allah să trimită asupra lor pedeapsa Sa.

Allah a grăit:

Noe ne-a chemat pe Noi şi Noi am fost cei mai buni care i-am răspuns! ~ Şi l-am mântuit pe el împreună cu familia lui de nenorocirea cea mare, [Coran 37:75,76]

Şi a mai spus:

Şi [adu-ţi aminte de] Noe, când a chemat el, mai înainte, şi i-am răspuns Noi şi l-am mântuit pe el împreună cu familia lui de spaima cea mare. [Coran 21:76]

Şi de asemenea a spus:

A zis el: „Doamne, neamul meu mă socoteşte mincinos, ~ Deci hotărăşte între mine şi între ei şi mântuieşte-mă pe mine împreună cu cei credincioşi! [Coran 26:117,118]

Şi a spus:

Şi L-a chemat pe Stăpânul său, [zicând]: „Eu sunt învins! Fă să fie biruitoare [cauza Ta]! [Coran 54:10]

Şi a zis:

Doamne! Ajută-mă pe mine, fiindcă ei mă învinuiesc de minciună! [Coran 23:26]

Allah a grăit:

Din pricina păcatelor lor ei au fost înecaţi şi vor fi duşi să intre în Foc şi nu au aflat pentru ei ajutoare afară de Allah!” ~ Şi Noe a zis: „Doamne, nu lăsa pe pământ nici un sălăşluitor într-o casă, dintre necredincioşi, ~ Căci, dacă-i vei lăsa [în viaţă], ei îi vor duce în rătăcire pe robii Tăi şi nu vor zămisli decât păcătoşi necredincioşi! [Coran 71:25-27]

Şi păcatele lor s-au acumulat din necredinţă şi imoralitate, la care s-a mai adăugat şi rugăciunea profetului lor împotriva lor. Când s-a ajuns în această situaţie, Allah i-a poruncit lui Noe să înceapă să construiască arca. Aceasta a fost o corabie măreaţă ce nu a avut precedent.

Lucra el la corabie şi de câte ori trecea pe lângă el câte o căpetenie din neamul său, îl luau în derâdere… [Coran 11:38]

Aceştia nu credeau că va veni vreodată un potop atât de mare încât să moară cu toţii înecaţi:

Însă el le-a zis: “Dacă râdeţi de noi, vom râde şi noi de voi, asemenea cum râdeţi. [Coran 11:38]

Acest verset înseamnă: „Râdeţi de noi pentru că facem această corabie şi aşteptăm să vină un potop, însă noi râdem de voi fiindcă nu aţi fost călăuziţi şi aţi persistat în ignoranţă şi rătăcire, ceea ce va duce la înecul vostru.”

Şi veţi afla voi cui îi va veni chinul care-l va umili şi peste cine va veni chinul dăinuitor! [Coran 11:39]

Necredinţa şi încăpăţânarea au devenit trăsăturile lor de bază şi aşa va fi până în Ziua de Apoi, căci ei vor refuza a crede că Noe a fost trimis ca mesager al lui Allah.

Abu Sa’id spune că Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – a zis: „Noe şi neamul său vor veni în Ziua Judecăţii. Allah va spune: «Ai transmis Mesajul Meu?» Noe va răspunde: «Da, Doamne!» Atunci Allah va întreba neamul său: «V-a transmis el vouă Mesajul?» Şi ei vor răspunde: «Nu, nici un profet nu a venit la noi!» Apoi El va zice către Noe: «Cine poate depune mărturie pentru tine?» El va răspunde: «Muhammed şi comunitatea (umma) sa.» Şi noi vom depune mărturie că Noe a transmis Mesajul. Şi Allah va spune: „Astfel Noi am făcut din voi o comunitate cumpătată, pentru ca să fiţi martori în legătură cu oamenii şi pentru ca Profetul să fie martor în legătură cu voi.” [Coran 2:143]

Această comunitate va depune mărturie, pe baza mărturiei Profetului, că Allah l-a trimis pe Noe cu Adevărul, i-a dezvăluit lui Adevărul şi a transmis în totalitate Adevărul neamului său. Le-a dezvăluit fiecare lucru ce era în folosul lor şi le-a interzis fiecare lucru ce era în defavoarea lor.

Aşa a făcut fiecare profet pentru neamul său. Noe i-a prevenit chiar şi de Dajjal (Anticristul), cu toate că nu era aşteptat să vină în timpul vieţii sale.

Abdullah bin Omar a relatat: „Odată Profetul stătea printre oameni, slăvindu-L pe Allah Preaputernicul, şi apoi l-a menţionat pe Dajjal, spunând: «Vă avertizez despre el, şi nici un profet nu a venit fără a-şi avertiza neamul de venirea acestuia. Chiar şi Noe şi-a avertizat neamul. Însă eu vă voi spune de o trăsătură pe care nici un alt profet nu a dezvăluit-o neamului său. Ştiu că el vede cu un singur ochi şi Allah este Atoatevăzător.»” (Al-Bukhari)

Abu Huraira a relatat că Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – a spus: „Să vă spun eu vouă un lucru despre Dajjal pe care nici un alt profet nu l-a dezvăluit neamului său mai înainte? El vede cu un singur ochi şi va aduce cu el imagini asemănătoare Paradisului şi Iadului. Însă ceea ce va pretinde a fi Paradis, va fi Iad. Vă avertizez aşa cum Noe şi-a avertizat neamul său mai înainte!”

Thauri a spus: „Allah i-a poruncit să construiască o corabie lungă de 70 de metri (Dhira’a), să o ungă cu smoală în interior şi în exterior, partea sa de jos (prora) să fie arcuită, astfel încât să se deplaseze cu uşurinţă pe apă.”

Qatada a spus: „Lungimea sa era de 275 de metri (Dhira’a), iar lăţimea de 46 de metri. Aceleaşi dimensiuni sunt notate şi în Tora şi aşa am citit şi eu.”

Hasan Basri a spus: „Lungimea sa era de 550 de metri, iar lăţimea sa era de 275 de metri.” Ibn Abbas a spus însă: „Lungimea sa era de 900 de metri şi avea o lăţime de 550 de metri.” Se spune de asemenea că lungimea acesteia era de 1830 de metri, cu o lăţime de 90 de metri.

Cu toate acestea, în unanimitate s-a relatat că înălţimea sa era de 27 de metri şi era o corabie cu trei punţi, fiecare punte având o înălţime de 9 metri.

Puntea de jos era destinată animalelor şi cirezilor, cea din mijloc era pentru oameni, iar cea de deasupra era pentru păsări.

Allah a spus:

Şi a zis el: „Doamne! Ajută-mă pe mine, fiindcă ei mă învinuiesc de minciună!” ~ Şi i-am revelat Noi: „Fă-ţi arca sub ochii Noştri şi după revelaţia Noastră! [Coran 23:26,27]

Acest verset înseamnă: „Construieşte arca după porunca Noastră şi Noi te vom veghea în timp ce o construieşti, te vom călăuzi astfel încât să o înalţi pentru a putea face faţă acestui puternic Potop.”

Iar când va veni porunca Noastră şi va clocoti cuptorul, atunci du pe ea din fiecare [specie] câte o pereche şi familia ta, afară de aceia asupra cărora s-a rostit cuvântul! Şi nu vorbi cu Mine pentru aceia care s-au purtat cu nelegiuire, căci ei sunt înecaţi! [Coran 23:27]

Allah Preaputernicul i-a poruncit lui Noe ca atunci când va veni Porunca Sa şi pedeapsa Sa se va împlini să ducă pe arcă câte o pereche din fiecare specie de animale, câte un mascul şi câte o femelă. Trebuia de asemenea să urce în arcă familia sa, în afară de cei ce au respins chemarea lui, căci Allah a hotărât nimicirea acestora. I-a poruncit de asemenea ca atunci când Pedeapsa va veni să nu-i vorbească despre aceştia.

Marea majoritate a învăţaţilor este de părere că tannur, tradus prin „cuptor”, se referă la faţa pământului. (La propriu înseamnă cuptor de pâine, dar la figurat se referă la faţa pământului.) Acest lucru înseamnă că pământul va începe să scoată la iveală apă clocotită de pretutindeni, chiar şi cuptoarele de pâine care de obicei sunt construite în pământ vor clocoti cu apă. Într-o altă versiune, Ibn Abbas a spus că tannur este un izvor din India, în timp ce Aş-Şa’bi a spus că acesta se află în Kufa, iar Qatada a menţionat că se află în Peninsula Arabică.

Şi Allah a grăit:

Iar când a venit porunca Noastră şi s-a învolburat cuptorul, am spus Noi: „Adu pe ea din fiecare [seminţie] câte doi soţi şi familia ta – afară de cei împotriva cărora hotărârea a fost deja dată -, şi pe cei care au crezut”. Însă nu au crezut împreună cu el decât puţini. [Coran 11:40]

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Ibn Kathir Vom vorbi aici de perioada în care decăderea a pus stăpânire pe acel ţinut şi oamenii au început să venereze idoli în loc să-L slăvească pe Allah. Atunci Allah l-a trimis pe Noe drept Mesager al Său şi el i-a chemat să nu slăvească pe nimeni afară de Allah, Cel fără […]

Ibn Kathir

Vom vorbi aici de perioada în care decăderea a pus stăpânire pe acel ţinut şi oamenii au început să venereze idoli în loc să-L slăvească pe Allah. Atunci Allah l-a trimis pe Noe drept Mesager al Său şi el i-a chemat să nu slăvească pe nimeni afară de Allah, Cel fără de egal. Le-a interzis de asemenea să mai venereze idoli.

El a fost primul mesager trimis pe pământ, aşa cum a spus şi Profetul. Abu Huraira a relatat: „… Apoi oamenii vor veni la Adam şi vor spune: «O, Adam! Tu eşti părintele omenirii! Allah te-a creat cu Mâna Sa, a suflat asupra ta din duhul Său, le-a poruncit îngerilor să se prosterneze înaintea ta şi apoi ţi-a făcut lăcaş în Paradis. Nu vei mijloci tu pentru noi la Domnul tău? Nu vezi tu situaţia noastră?»

Adam va răspunde: «Domnul meu s-a mâniat tare. Mi-a interzis mie pomul, dar eu nu m-am supus Lui. Sunt îngrijorat numai de soarta mea, sunt îngrijorat numai de soarta mea! Duceţi-vă la altcineva. Duceţi-vă la Noe.» Oamenii se vor duce apoi la Noe şi vor spune: «O, Noe! Tu ai fost primul mesager al oamenilor şi Allah te-a numit un supus recunoscător. Nu vezi tu starea noastră, nu vezi tu în ce situaţie ne aflăm? Nu vei mijloci tu pentru noi la Domnul tău?» Noe va răspunde: «Domnul meu s-a mâniat tare; El nu a fost niciodată mai înainte atât de mânios şi nici nu va mai fi atât de mânios. Eu sunt îngrijorat numai de soarta mea, sunt îngrijorat numai de soarta mea!»”

Allah l-a trimis pe Noe ca mesager şi el a chemat oamenii să-L slăvească pe Allah fără a-I face Lui asociaţi. Le-a cerut să nu venereze idoli, statui sau alte imagini diavoleşti. Ei trebuie să creadă în Unicitatea lui Allah, în afară de Care nu există altă divinitate şi în afară de care nu există alt Stăpân. După Noe, Allah l-a trimis pe fiecare mesager cu aceeaşi misiune şi toţi acei mesageri se trăgeau din urmaşii lui Noe, aşa cum se spune şi în Coran: „Şi i-am făcut pe urmaşii săi singurii care au rămas.” [37:77] şi de asemenea şi într-un alt verset referitor la el şi la Avraam: „… şi le-am dăruit urmaşilor lor profeţia şi Scriptura…” [57:26]

Din acestea se deduce că fiecare profet de după Noe s-a tras din urmaşii acestuia, şi aşa s-a întâmplat şi cu Avraam.

În Coran se spune:

Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: „Adoraţi-L pe Allah şi ţineţi-vă departe de Taghut! [Coran 16:36]

Se spune de asemenea în Coran:

Întreabă-i pe trimişii Noştri, pe care i-am trimis înainte de tine, dacă am făcut Noi alte divinităţi, afară de Cel Milostiv, ca să fie adorate! [Coran 43:45]

Allah a grăit în Coran:

Şi Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fără să nu-i revelăm lui: „Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adoraţi-Mă pe Mine! [Coran 21:25]

Din acest motiv a zis Noe către neamul său, aşa cum se menţionează în Coran:

… Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! Eu mă tem pentru voi de chinul unei zile cumplite. [7:59]

şi a zis

Pentru ca voi să nu-L adoraţi decât pe Allah, căci eu mă tem pentru voi de chinul unei zile dureroase. [11:26]

În Coran se menţionează că Adam a spus:

O, neam al meu! Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! Şi oare nu vă temeţi voi? [Coran 7:65]

Şi de asemenea a mai spus:

O, neam al meu! Eu sunt pentru voi un prevenitor limpede, ~ Adoraţi-L pe Allah, fiţi cu frică de El şi daţi-mi ascultare! [Coran 71:2,3]

În aceste versete, Coranul ne dezvăluie că Noe i-a chemat prin diverse mijloace să urmeze calea lui Allah, zi şi noapte, atât în locuri publice, cât şi pe fiecare în parte. Însă nici unul dintre aceste mijloace nu a dat rezultat. Ei au continuat să se afunde în rătăcire şi au venerat idolii. I-au tratat pe Noe şi pe urmaşii lui ca pe nişte duşmani, afişând un dispreţ total. I-au ameninţat cu lovituri de pietre şi cu alungarea din ţinutul lor:

Dar căpeteniile neamului său au răspuns: „Noi te vedem pe tine într-o rătăcire învederată! [Coran 7:60]

Noe le-a răspuns: „O, neam al meu! Eu nu sunt în rătăcire, ci eu sunt trimis de către Stăpânul lumilor. ~ Eu vă vestesc mesajele Stăpânului meu şi voi să vă povăţuiesc, căci eu ştiu de la Allah ceea ce voi nu ştiţi.” [Coran 7:61,62]

Noe le-a explicat:

Nu mă aflu în rătăcire aşa cum susţineţi voi, ci eu mă aflu pe Calea cea Dreaptă, ca Mesager al Stăpânului universului, Cel care face lucrurile să existe numai prin a spune: „Fii!” Noe a transmis cu claritate Mesajul Său, a fost sincer în îndemnuri şi a avut ştiinţa necesară de la Allah.” Însă ei au răspuns: „Noi nu vedem în tine decât un om ca şi noi şi nu vedem să te fi urmat pe tine decât aceia care sunt vrednici de dispreţ dintre noi şi fără pic de chibzuinţă. Noi nu vedem să aveţi nici un merit faţă de noi, ci vă socotim mai degrabă nişte mincinoşi! [Coran 11:27]

Neamul său nu înţelegea cum ar putea un om să devină mesager al lui Allah. I-au catalogat pe el dimpreună cu adepţii lui ca fiind cei mai vrednici de dispreţ dintre ei.

Şi de aceea Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască – i-a zis lui Abu Bakr: „Nu am chemat pe nimeni la islam fără ca el să se opintească, în afară de Abu Bakr, el nu a şovăit niciodată.”

Din acest motiv, oamenii i-au acordat Bei’a (sprijinul) lor în ziua de Saqifa fără a avea nici cea mai mică ezitare. Întâietatea sa a fost evidentă pentru oricine.

În Coran se spune:

A zis el: “O, neam al meu! Ce credeţi voi? Dacă eu am o dovadă limpede de la Domnul meu şi El mi-a dat îndurare de la El, dar ochilor voştri ea le scapă, oare să vă silim noi la aceasta, dacă voi o urâţi? [Coran 11:28]

Noe li s-a adresat lor cu toată bună-cuviinţa şi i-a chemat către Adevăr cu blândeţe, aşa cum a grăit Allah către Moise şi Aaron:

Şi spuneţi-i lui vorbe blânde! Poate că el îşi va aduce aminte sau se va teme! [Coran 20:44]

Într-un alt verset, Allah a grăit:

Cheamă la calea Domnului tău cu înţelepciune şi bună îndemnare şi discută cu ei cum e mai frumos! [Coran 16:125]

O, neam al meu! Ce credeţi voi? Dacă eu am o dovadă limpede de la Domnul meu şi El mi-a dat îndurare de la El [11:28] ceea ce se referă la Profeţie şi la trimiterea lui ca Mesager, însă „ochilor voştri ea le scapă”, ceea ce înseamnă că voi (oamenii) nu sunteţi capabili să pricepeţi, astfel că nu aţi fost

călăuziţi către acesta. Şi „oare să vă silim noi la aceasta, dacă voi o urâţi”, ceea ce înseamnă că nu vă vom forţa să acceptaţi Mesajul şi nici nu-l vom impune asupra voastră cu forţa de vreme ce nu-l căutaţi şi nu-l doriţi. „O, neam al meu! Eu nu vă cer vouă vreo avere în schimb, căci răsplata mea nu se află decât la Allah” [11:29], ceea ce înseamnă că eu nu cer nici o recompensă în schimbul misiunii mele de a transmite Mesajul, care vă va aduce vouă beneficii în ambele lumi. Răsplata mea se află numai la Allah şi răsplata Lui este cea mai minunată şi este veşnică. Aşadar nu trebuie să vă temeţi că aş dori beneficii, câştiguri materiale sau vreun statut social.

Şi nici nu-i voi alunga eu pe cei care cred, căci ei Îl vor întâlni pe Domnul lor. Însă eu văd că voi sunteţi un neam de ignoranţi! [Coran 11:29]

Acest verset ne dezvăluie că neamul lui i-a cerut să îi alunge pe cei ce cred, pe cei care îi numeau ticăloşi. S-au jurat că dacă va face acest lucru, i se vor alătura. El a refuzat însă şi a zis: „ei Îl vor întâlni pe Domnul lor”, ceea ce înseamnă: „Mi-e teamă să fac acest lucru, căci dacă îi alung din acest ţinut vor avea mărturie împotriva mea atunci când îl vor întâlni pe Domnul lor.”

Aşa s-a întâmplat şi în cazul Profetului, când necredincioşii Quraiş i-au cerut să nu îi primească pe acei „ticăloşi” musulmani ce credeau în el, printre care se aflau şi: Ammar, Suhaib, Bilal şi alţii. Allah însă i-a interzis să facă acest lucru.

Şi eu nu vă spun că eu am comorile lui Allah şi eu nu ştiu neştiutul. Nici nu spun că eu sunt un înger… [11:31]

Acest verset înseamnă că eu (Noe) sunt numai robul şi mesagerul Său. Nu cunosc neştiutul, ci numai ceea ce Allah m-a învăţat şi eu nu am nici o putere asupra vreunui lucru în afară de ceea ce mi-a dăruit Allah, nici nu pot să-mi aduc beneficii, nici nu pot să-mi cauzez suferinţe, în afară de cazul în care Allah doreşte să fac acest lucru.

„… şi nici nu spun acelora pe care ochii voştri îi dispreţuiesc că Allah nu le va dărui lor bine. Allah ştie mai bine ce se află în sufletele lor, iar eu aş fi, aşadar, dintre cei nelegiuiţi!” [11:31], ceea ce înseamnă că eu nu pot să depun mărturie că ei nu vor avea parte de răsplată în Ziua Judecăţii. Allah le ştie cel mai bine faptele şi El îi va recompensa prin bunătate dacă au înfăptuit fapte bune şi prin mânie dacă au făcut rău. Iar într-un alt verset se spune:

Dar ei au zis: „Oare să-ţi dăm ţie crezare, când pe tine te urmează cei mai josnici [oameni]?” ~ A zis el: „Eu nu am cunoştinţă de ceea ce fac ei, ~ Socoteala lor nu este decât la Domnul meu, dacă măcar aţi pricepe. ~ Şi eu nu îi alung pe credincioşi: ~ Eu nu sunt decât un prevenitor limpede. [Coran 26:111-115]

Au trecut anii, însă certurile dintre Noe şi neamul său au continuat şi ei au respins chemarea sa, după cum Allah grăieşte în Coran: „şi a rămas printre ei o mie de ani fără cincizeci de ani. Şi i-a apucat pe ei potopul, pentru că au fost nelegiuiţi.” [29:14] După o perioadă atât de lungă, numai câţiva au crezut în el.

La sfârşitul unei generaţii, aceasta o avertiza pe următoarea să nu ia seama la Noe şi să nu se încreadă în el, ci să lupte împotriva lui. Încă din copilărie, părintele îşi învăţa copilul să nu creadă în Noe. Devenise o caracteristică a lor să refuze să creadă în Allah şi să nu urmeze calea Adevărului. Noe a zis: „… şi nu vor zămisli decât păcătoşi necredincioşi!” [71:27]

Au zis ei: “O, Noe! Te-ai certat cu noi şi prea mult te-ai certat. Adu-ne nouă cele cu care ne ameninţi, dacă tu eşti dintre cei care spun adevărul!” ~ Le-a răspuns el: “O să vi le aducă Allah dacă El voieşte, iar voi nu-L veţi puteaîmpiedica! [Coran 11:32,33]

Din acest verset reiese că numai Allah poate să aducă pedeapsa şi nimic nu-L poate împiedica să facă acest lucru. El este Cel ce creează lucrurile, spune numai: „Fii!” şi acesta devine existenţă.

Şi sfatul meu nu vă este spre folos – de aş vrea să vă sfătuiesc – dacă Allah voieşte să vă ducă în rătăcire.El este stăpânul vostru şi la El veţi fi întorşi! [Coran 11:34]

De aici reiese limpede că dacă Allah doreşte să vă pună la încercare, atunci nimic nu vă va putea călăuzi. El este Cel ce călăuzeşte şi El este Cel ce rătăceşte.

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Arca lui Noe și potopul

Ibn Kathir Arca lui Noe și Potopul În Biblie, „Facerea [7:02]”, se spune: „Să iei cu tine din toate animalele curate câte şapte perechi, parte bărbătească şi parte femeiască, iar din animalele necurate câte o pereche, parte bărbătească şi parte femeiască.” Totuşi acest lucru contrazice conceptul coranic unde este folosit cuvântul „Ithnain” care denotă […]

Ibn Kathir

Arca lui Noe și Potopul

În Biblie, „Facerea [7:02]”, se spune: „Să iei cu tine din toate animalele curate câte şapte perechi, parte bărbătească şi parte femeiască, iar din animalele necurate câte o pereche, parte bărbătească şi parte femeiască.” Totuşi acest lucru contrazice conceptul coranic unde este folosit cuvântul „Ithnain” care denotă două.

„… şi familia ta – afară de cei împotriva cărora hotărârea a fost luată deja”, ceea ce înseamnă: „Să-i iei numai pe acei din familia ta care au crezut şi lasă-i pe cei ce nu au crezut. Fiul său, Iam, a fost unul dintre cei ce nu au crezut, aşa cum vom explica mai târziu.”

„… şi pe cei care au crezut”, ceea ce înseamnă: „Să-i iei pe acei oameni care au crezut împreună cu tine.” „Însă nu au crezut împreună cu el decât puţini.”

– aşa s-a întâmplat, deşi Noe i-a chemat să urmeze calea lui Allah o lungă perioadă de timp, chemându-i zi şi noapte, în locuri publice sau pe fiecare în parte, uneori prin ameninţări, iar alteori prin promisiuni Divine.

Învăţaţii musulmani nu au căzut la un consens în ceea ce priveşte numărul de oameni ce s-a îmbarcat pe arca lui Noe.

Ibn Abbas a relatat că au fost 80 de oameni împreună cu soaţele lor. Ka’b Al-Ahbar a spus că erau 72 de oameni.

Se spune că din familia lui Noe nu erau decât Noe, cei trei fii ai săi, cele patru nurori ale sale dimpreună cu soţia lui Iam, cel care nu a crezut împreună cu Noe şi nu s-a urcat pe corabie. Dacă luăm în considerare această opinie, se va contrazice ceea ce se spune în Coran, şi anume că numai cei ce au crezut s-au îmbarcat pe corabie. Într-o altă versiune se spune că erau şapte din familia sa.

Soţia lui Noe, cea care a dat naştere la toţi copiii lui, a murit înainte de venirea Potopului. Într-o altă relatare, se spune că ea s-a înecat împreună cu necredincioşii. În Biblie se spune că se afla în arcă, astfel că este posibil să fi devenit necredincioasă după aceea.

Şi după ce te vei aşeza tu şi cei care sunt cu tine pe corabie, atunci spune: „Mărire lui Allah care ne-a izbăvit pe noi de neamul de nelegiuiţi!” ~ Şi mai spune: „Doamne, alege pentru mine un loc de coborâre binecuvântată, căci Tu eşti cel mai bun dintre coborâtori! [Coran 23:28,29]

Allah Preaputernicul îi porunceşte lui Noe să se roage la El aşa cum El l-a îndemnat să construiască arca pentru a se salva. Allah l-a salvat pe Noe şi pe cei ce au crezut şi i-a înecat pe cei ce s-au abătut de la calea cea dreaptă.

Şi El este Acela care le-a creat pe toate soiurile şi v-a făcut vouă corăbiile şi dobitoacele pe care le călăriţi, ~ Ca să vă aşezaţi pe spinările lor şi să pomeniţi îndurarea Domnului vostru, când şedeţi pe ele, zicând: „Slavă Celui care ni le-a supus nouă pe acestea pe care noi nu am fi putut să le stăpânim! ~ Şi noi la Domnul nostru ne vom întoarce! [Coran 43:12-14]

Allah ne-a poruncit să facem rugăciuni sau rugi înainte de a începe un lucru pentru a câştiga binecuvântarea şi milostenia Sa şi de a ajunge la un rezultat bun. Allah de asemenea i-a poruncit Profetului Său atunci când a efectuat migrarea să spună următoarea rugăciune:

Și spune: Doamne, fă-mă să intru printr-o intrare a Adevărului și scoate-mă pe mineîntr-o ieșire a Adevărului și dă-mi de la Tine putere ajutătoare! (Coran 17:80)

Noe s-a supus Poruncii lui Allah şi a spus: „Şi a zis el: “Urcaţi-vă pe ea! În numele lui Allah va fi mersul ei şi oprirea ei! Domnul meu este Iertător, Îndurător!” [Coran 11:41]

Aceasta înseamnă că arca va porni în Numele lui Allah şi îşi va încheia traseul de asemenea slăvind Numele lui Allah.

„Şi când a purces cu ei printre valuri ca munţii, …” [11:42] „valuri precum munţii”, adică a fost un potop atât de mare, încât pământul nu a mai fost niciodată martor la o asemenea catastrofă. Porţile cereşti s-au deschis şi pretutindeni din pământ au ţâşnit izvoare.

În Surat Al-Qamar se spune:

Şi L-a chemat pe Stăpânul său, [zicând]: „Eu sunt învins! Fă să fie biruitoare [cauza Ta]!” ~ Şi am deschis Noi porţile cerului pentru o apă ce a curs potop ~ Şi am făcut să ţâşnească izvoare din pământ şi astfel s-a întâlnit apa, după o poruncă ce a fost hotărâtă. ~ Şi Noi l-am dus [pe Noe pe corabia] cea durată din scânduri şi cuie, ~ Care plutea sub ochii Noştri, [drept] răsplată pentru cel ce a fost tăgăduit [Coran 54:10-14]

„Care plutea sub ochii Noştri”, ceea ce înseamnă că Arca lui Noe a navigat sub Pavăza şi Veghea Divină.

În Surat Al-Haqqa se spune:

Când apele s-au revărsat, v-am dus pe voi pe corabie, ~ Pentru ca Noi să facem din aceasta pentru voi o pomenire şi pentru ca urechea care o aude să o ţină minte. [Coran 69:11,12]

Un grup de exegeţi a susţinut că nivelul apei s-a ridicat cu 13 metri peste vârful celui mai înalt munte de pe pământ. Acest lucru este de asemenea menţionat şi în Biblie. (Biblia – „Facerea” [7:20])

Într-o altă opinie se afirmă că erau 70 de metri deasupra pământului şi că apa a acoperit toată suprafaţa acestuia, de la răsărit la apus, a acoperit câmpiile şi munţii, deşerturile şi sălbăticiile. Totul a murit după Potop.

… l-a strigat Noe pe fiul său, care stătea deoparte: „O, fiul meu! Urcă împreună cu noi, nu fi laolaltă cu necredincioşii!” ~ Dar a răspuns [fiul]: „Voi găsi refugiu pe un munte ce mă va apăra de apă”. I-a zis [atunci]: „Astăzi nu este apărător de porunca lui Allah, afară de acela cu care El este îndurător!” Şi valurile i-au despărţit pe ei doi, iar el a fost printre cei înecaţi! [Coran 11:42,43]

Este vorba despre fiul lui Noe – Iam, fratele lui Sem, Ham şi Iafet. Unii sunt de părere că numele acestuia era Cainan. Acesta a fost un necredincios şi un răufăcător. El s-a opus părintelui său şi a refuzat să înveţe învăţăturile acestuia, şi din aceste motive a fost înecat. Totuşi, toţi cei ce nu se înrudeau cu Noe şi, cu toate acestea, se numărau printre adepţii lui, au scăpat de Pedeapsă.

Şi s-a grăit: „O, pământule! Înghite apa ta!” şi „O, cerule! Încetează [cu ploaia]!” Şi a scăzut apa şi s-a împlinit porunca, iar ea s-a aşezat pe muntele Al-Judi. Şi s-a grăit: „Piară neamul de nelegiuiţi! [Coran 11:44]

Când nu a mai rămas nici unul dintre acei răufăcători şi dintre cei ce îi slăveau pe alţii în loc de Allah, El a poruncit pământului să-şi înghită apa şi le-a poruncit sferelor cereşti să oprească ploaia. Porunca Sa a fost îndeplinită şi pedeapsa a fost sfârşită. Aceştia au fost privaţi de Milostenia şi de Iertarea lui Allah datorită atitudinii lor de refuz şi neîncredere în Mesajul Său.

Allah apoi a menţionat rugămintea lui Noe faţă de El referitoare la fiul său şi cererea lui ca acesta să nu fie înecat. A spus că Allah i-a promis că, odată cu el, El îi va salva familia şi fiul său era din familia sa, – cum de a fost el înecat?

Atunci i s-a răspuns că fiul său nu se număra printre membrii familiei despre care Allah făcuse promisiune că îi va salva. Şi Allah a grăi astfel: „şi familia ta, afară de aceia asupra cărora s-a rostit cuvântul!” [23:27]

Acest fiu s-a numărat printre cei asupra cărora Porunca lui Allah a fost deja hotărâtă din cauza nesupunerii şi necredinţei lui. Aşadar s-a aflat în aceeaşi tabără cu cei necredincioşi şi s-a îndreptat spre acelaşi deznodământ.

S-a fost zis: „O, Noe! Coboară cu pace din partea Noastră şi cu binecuvântări asupra ta şi asupra comunităţilor ce se vor ivi dintre acei care sunt cu tine. Iar alte comunităţi le vom lăsa să aibă parte de bucurie trecătoare şi pe ele le va ajunge apoi chin dureros [venind] de la Noi.” [Coran 11:48]

Allah i-a poruncit lui Noe să iasă din arca sa după ce aceasta s-a aşezat pe muntele Judi. Izvoarele s-au retras, iar pământul s-a zvântat.

„O, Noe! Coboară cu pace din partea Noastră şi cu binecuvântări asupra ta” [11:48], aceasta înseamnă: „Coboară şi vino fără teamă şi cu binecuvântări asupra ta şi asupra celor ce se vor naşte dintre neamul tău.” Allah nu le-a dăruit nici un copil credincioşilor ce au fost salvaţi împreună cu Noe. Cu alte cuvinte toată stirpea umană duce la fiii lui Noe, ca urmaşi ai lui Sem, Ham sau Iafet.

Allah a grăit:

Şi i-am făcut pe urmaşii săi singurii care au rămas. [Coran 37:77]

Sa’id bin Musaiiab a zis: „Noe a avut trei fii: Sem, Iafet şi Ham. Fiecare dintre aceştia a avut trei copii. Din urmaşii lui Sem s-au născut arabii, perşii şi romanii. Din urmaşii lui Iafet s-au născut turcii, Saqaliba şi neamurile Yagog şi Magog. Şi Ham a deschis stirpea copţilor, a sudanezilor şi a berberilor.”

S-a spus de asemenea că toţi cei trei copii ai lui Noe s-au născut după Potop. Fiul său, Cainan, s-a născut înainte de Potop şi a murit în timpul lui, iar Abir care a fost născut înainte de Potop a murit înainte de acesta. Totuşi este mai sigur să sugerăm că cei trei copii ai săi au fost îmbarcaţi împreună cu el, cu soţiile şi mama acestora. Aşa găsim de altfel şi în Tora.

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link