Primul sol al Islamului – partea a 3-a

Primul sol al Islamului – partea a 3-a

 

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi companionii săi au inspectat câmpul de luptă şi şi-au luat rămas bun de la martiri. În faţa corpului lui Mus’ab, din ochii Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) au curs şiruri de lacrimi.

 

Khabbaab Ibn Al-Arat a relatat: „Noi am emigrat cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru cauza lui Allah şi astfel răsplata noastră a venit din partea lui Allah. Unii au murit fără a se bucura în această viaţă de răsplata Lui, iar unul dintre ei a fost Mus’ab Ibn ’Umair care a murit pentru cauza lui Allah în ziua bătăliei de la Uhud. El nu a lăsat nimic nimic în urma sa, în afara unei haine uzate de lână. Dacă i-am fi acoperit capul cu ea, picioarele i-ar fi rămas descoperite, iar dacă i-am fi acoperit picioarele, capul ar fi rămas descoperit. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus: „Acoperiţi-i capul cu ea şi puneţi frunze de lămâi peste picioarele sale.”

 

În pofida profundei şi tristei dureri pe care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a suferit-o odată cu pierderea unchiului său, Hamzah, al cărui cadavru fusese mutilat de către politeişti, fapt ce l-a făcut pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să lăcrimeze cu inima sfâşiată, deşi câmpul de bătălie era presărat cu cadavrele companionilor, al tuturor acelora care reprezentau apogeul adevărului, evlaviei şi iluminării, în pofida tuturor acestora, el s-a oprit la cadavrul primului său trimis, luându-şi rămas bun de la el și plângând amarnic. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stat lângă rămăşiţele lui Mus’ab Ibn ’Umair spunând, cu ochii în lacrimi, plin de iubire şi sinceritate: „Între drept-credincioşi sunt oameni care au fost sinceri în legământul pe care l-au făcut faţă de Allah.” (Coran 33: 23).

 

Apoi a aruncat o privire plină de tristeţe către veşmântul în care acesta era învelit şi a spus: „Te-am văzut în Mekka, iar acolo nu exista o bijuterie mai preţioasă şi nici mai distinsă decât tine şi iată-te acoperit într-un asemenea veşmânt!” Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a privit către martirii de pe câmpul de luptă şi a spus: „Profetul lui Allah mărturiseşte că voi sunteţi martiri ai lui Allah în Ziua de Apoi.” Apoi şi-a adunat companionii rămaşi în jurul său şi a spus: „O, oameni, vizitaţi-i, veniţi la ei şi salutaţi-i! Pe Allah, niciun musulman nu-i va saluta fără ca ei să nu-l salute înapoi.”

 

Pacea fie asupra ta, o, Mus’ab! Pacea fie asupra voastră, o, martirilor! Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra voastră!Source Link

Views: 1

Primii musulmani din Medina

Primii musulmani din Medina Companionul Profetului, Musab bin Umayr, a trecut prin mai multe situaţii dificile care ar fi putut pune capăt vieţii, lui şi a celor care se aflau alături de el, dacă nu ar avut o minte strălucită şi o inteligenţă remarcabilă. Într-o zi a fost luat prin surprindere în timp ce predica […]

Primii musulmani din Medina

Companionul Profetului, Musab bin Umayr, a trecut prin mai multe situaţii dificile care ar fi putut pune capăt vieţii, lui şi a celor care se aflau alături de el, dacă nu ar avut o minte strălucită şi o inteligenţă remarcabilă. Într-o zi a fost luat prin surprindere în timp ce predica oamenilor, de Usaid Ibn Hudair, conducătorul tribului ’Abd Al-Ashhal, care a tras asupra sa cu o săgeată.

 

S-a năpustit cu furie şi duşmănie împotriva celui care venise să-i îndepărteze pe oameni de vechea lor religie, spunându-le să-şi abandoneze zeii şi vorbindu-le despre ideea unui singur Dumnezeu despre care nu auziseră nimic până atunci. Zeii reprezentau pentru ei centrul adorării; ori de câte ori aveau nevoie de ei, le ştiau locul şi îi invocau pentru ajutor. Aceasta le era credinţa!

 

Cât despre Dumnezeul lui Muhammad, la care chema Trimisul Său, nimeni nu-i ştia locul şi nici nu-l putea vedea! Când musulmanii care se aflau în jurul lui Mus’ab l-au văzut pe Usaid Ibn Hudair înaintând furios, s-au înspăimântat, însă Mus’ab Cel Bun a rămas neclintit. Usaid s-a aşezat în faţa lui şi a lui As’ad Ibn Zoraarah ţipând: „Cine te-a adus aici? Vii să ne înlături credinţa? Pleacă dacă doreşti să fii salvat!”

 

Cu multă forţă, dar şi cu mult calm, Mus’ab şi-a început cu fineţe discursul, spunând: „Nu vrei să te aşezi şi să asculţi? Dacă eşti de acord cu cauza noastră, poţi accepta, iar dacă nu eşti de acord, te vom scuti de ceea ce urăşti.”

 

Allah este Cel Mai Mare! Cât de măreţ este un început al cărui sfârşit urmează să fie plăcut! Usaid a fost un om înţelept şi a acceptat invitaţia lui Mus’ab de a asculta şi nimic mai mult. Dacă era convins, va accepta şi dacă nu era convins, atunci Mus’ab va părăsi vecinătatea sa fără a cauza prejudicii şi fără a fi prejudiciat. Acolo şi atunci Usaid i-a răspuns: „Ei bine, aşa e corect”, a aruncat săgeata şi s-a aşezat pentru a asculta.

 

Mus’ab a citit Coranul explicând misiunea pentru care a venit Muhammad Ibn ’Abd Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), când conştiinţa lui Usaid a început să se limpezească, să se lumineze şi să se schimbe sub influenţa cuvintelor coranice. A fost copleşit de frumuseţea sa. Când Mus’ab şi-a încheiat discursul, Usaid Ibn Hudair a exclamat în faţa tuturor: „Cât de frumos este acest discurs şi cât de adevărat! Cum se poate îmbrățișa această religie?” Mus’ab i-a spus să-şi purifice corpul şi hainele şi să spună: „Mărturisesc că nu există un alt Dumnezeu în afară de Allah.”

 

Usaid s-a retras pentru o vreme, s-a întors cu părul şiroind de apă şi a spus: „Mărturisesc faptul că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este Profetul lui Allah.”

 

Vestea s-a răspândit precum fulgerul, Sa’d Ibn Mu’aadh a venit şi el de l-a ascultat pe Mus’ab, a fost convins şi a îmbrăţişat Islamul. Apoi a venit Sa’d Ibn ’Ubaadah.

 

fdfcfa772d13214ccfeaafe24bd7c04e guerrilla a rock Primii musulmani din MedinaAcolo şi atunci a fost binecuvântată intrarea lor în Islam. Oamenii din Medina s-au adunat, întrebându-se unul pe celălalt: „Dacă Usaid Ibn Hudair, Sa’d Ibn Mu’aadh şi Sa’d Ibn ’Ubaadah au îmbrăţişat Islamul, noi ce mai aşteptăm? Du-te direct la Mus’ab şi crede-i vorbele. Pe Allah, el ne cheamă la adevăr şi la calea cea dreaptă!”

 

Primul trimis al Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a înregistrat un succes deosebit pe care îl merita şi de care era demn.

Source Link

Views: 3

Primul sol al Islamului – partea a 2-a

  Zilele şi anii au trecut. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi companionii săi au emigrat la Medina, iar tribul Quraish fierbea de furie, urmărindu-i pe aceia care erau adoratori evlavioşi. Astfel a avut loc bătălia de la Badr în care au primit o lecţie şi şi-au pierdut puterea. După aceasta […]

 

Uhud musab bin umeyr 480x330 Primul sol al Islamului – partea a 2-aZilele şi anii au trecut. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi companionii săi au emigrat la Medina, iar tribul Quraish fierbea de furie, urmărindu-i pe aceia care erau adoratori evlavioşi. Astfel a avut loc bătălia de la Badr în care au primit o lecţie şi şi-au pierdut puterea. După aceasta s-au pregătit pentru răzbunare şi astfel a avut loc bătălia de la Uhud. Musulmanii s-au mobilizat, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stat în mijlocul lor, i-a ales pe cei credincioşi şi l-a desemnat pe cel care va purta steagul, cel ales fiind Mus’ab Cel Bun.

 

Teribila bătălie s-a dezlănţuit, lupta a fost acerbă. Arcaşii nu au respectat ordinele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), părăsindu-şi posturile de pe munte când i-au văzut pe politeişti retrăgându-se ca şi cum ar fi fost înfrânţi. Dar această acţiune a lor a transformat curând victoria musulmanilor în înfrângere. Musulmanii au fost luaţi prin surprindere de către cavaleria tribului Quraish în vârful muntelui, numeroşi musulmani fiind ucişi de săbiile politeiştilor.

 

Când au văzut că s-a instalat confuzia şi oroarea în rândurile musulmanilor, politeiştii s-au îndreptat spre Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a-l ucide. Mus’ab a înţeles ameninţarea iminentă, a înălţat steagul şi a strigat: „Allahu Akbar! Allah este Cel Mai Mare!” S-a întors şi a luptat tăind în stânga şi în dreapta, ucigându-i pe duşmani. Tot ce voia era să atragă atenţia asupra sa pentru ca duşmanii să se îndepărteze de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El însuşi a devenit asemeni unei întregi armate. Mus’ab a purces singur la luptă ca şi cum ar fi fost o armată de giganţi, ridicând steagul cu o mână şi lovind cu sabia din cealaltă mână. Însă duşmanii se înmulţeau în jurul său. Erau dispuşi să facă orice pentru a-l putea găsi pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

 

Să permitem aşadar unui martor în viaţă să ne descrie cea din urmă scenă a lui Mus’ab Cel Bun. Ibn Sa’d a spus că Ibraahim Ibn Muhammad Ibn Sharhabiil Al-’Abdriy a relatat că tatăl său a spus: „Mus’ab Ibn ’Umair a purtat steagul în ziua bătăliei de la Uhud. Când musulmanii au fost dispersaţi, el a continuat lupta până când l-a întâlnit pe Ibn Quma’ah. Acesta l-a lovit tăindu-i mâna dreaptă, dar Mus’ab a spus: «Şi Muhammad nu este decât un trimis şi au mai fost înaintea lui şi alţi trimişi.» (Coran 3: 144). El a purtat steagul în mâna sa dreaptă şi s-a sprijinit pe ea. Acesta i-a tăiat şi mâna dreaptă, dar el s-a sprijinit pe steag şi l-a ţinut cu braţele, spunând în acest timp: «Şi Muhammad nu este decât un trimis şi au mai fost înaintea lui şi alţi trimişi.» (Coran 3: 144). Un al treilea l-a străpuns cu lancea. Mus’ab a căzut îmbrăţişând steagul.”

 

Cel mai prețios dintre martiri căzuse! El a murit luptând de dragul lui Allah în marea bătălie a sacrificiului şi a credinţei. A crezut că, dacă va cădea, va reprezenta o punte către moartea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), pentru că acesta va rămâne fără apărare şi protecţie. S-a pus pe sine în calea răului de dragul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Simţind o putere colosală datorită fricii şi a iubirii sale pentru el, a continuat să spună cu fiecare lovitură de sabie care a căzut asupra sa, din partea dușmanilor: Şi Muhammad nu este decât un trimis şi au mai fost înaintea lui şi alţi trimişi.” (Coran 3: 144). Acest verset a fost revelat ulterior, după ce el l-a rostit.

 

După bătălie au găsit cadavrul acestui martir întins cu faţa în jos, ca şi cum i-ar fi fost teamă să privească momentul în care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ar fi fost rănit. Şi-a ascuns faţa astfel încât să evite această scenă. Sau se poate să-i fi fost ruşine de faptul că a căzut înainte de a asigura protecţia Profetului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), înainte de a-l servi apărându-l până la sfârşit.

 

Allah este alături de tine, o, Mus’ab! Ce poveste minunată de viaţă!

 

Source Link

Views: 2