Rugăciunea de sărbătoare – 2

  Tekbir-ul din timpul rugaciunii de ‘id : Rugaciunea de sarbatoare consta din doua unitati (rak’at), pe parcursul carora este sunnah sa se spuna tekbir-ul de sapte ori, dupa cel de deschidere si inainte de recitarea din Coran, in prima rak’ah. In cea de-a doua rak’ah, se face tekbir de cinci ori, dupa cel care […]

 

Tekbir-ul din timpul rugaciunii de ‘id :

Rugaciunea de sarbatoare consta din doua unitati (rak’at), pe parcursul carora este sunnah sa se spuna tekbir-namaz1ul de sapte ori, dupa cel de deschidere si inainte de recitarea din Coran, in prima rak’ah. In cea de-a doua rak’ah, se face tekbir de cinci ori, dupa cel care se obisnuieste la ridicarea din prosternare. La fiecare pronuntare a tekbir-ului se ridica mainile. Acestea au la baza o relatare transmisa de la ‘Umar si fiul sau, Abdullah.

‘Amr ibn Shu’aib a relatat de la tatal sau, sub autoritatea bunicului sau, ca Profetul facea 12 takbir-uri in rugaciunea de sarbatoare, dintre care sapte in prima rak’ah si cinci in cea de-a doua. Nici inainte si nici dupa ‘id el nu s-a mai rugat altceva. (relatat de Ahmad si Ibn Majah; Ahmad a sustinut : „Eu urmez aceasta.”)

Abu Dawud si ad-Daraqutni au relatat ca Profetul a spus : „In timpul [rugaciunii] intreruperii postului se recita tekbir-uri in prima rak’ah si cinci in cea de-a doua, recitarea din Coran venind dupa ele, in ambele rak’at.” Aceasta este cea mai puternica opinie si apartine majoritatii invatatilor dintre companioni, urmasii lor si savantilor. Ibn Abdul-Barr, comentand cu privire la numarul de tekbir-uri, a notat : „Ne-a revenit din mai multe lanturi bune de relatatori ca Profetul facea sapte tekbir-uri in prima rak’ah si cinci in cea de-a doua. Acestea au fost relatate de ‘Abdullah ibn ‘Amr, Ibn ‘Umar, Jabir, ‘Aishah, Abu Waqid si ‘Amer ibn ‘Auf al-Mazni. Nimic din cele pe care le-a spus, indiferent ca a facut-o printr-un lant de relatatori puternic sau slab, nu difera fata de cele prezente.” [1]

Referitor la pauzele dintre tekbir-uri, s-a spus ca Profetul pastra tacerea pentru o scurta perioada de timp, nerelatandu-se ceva referitor la ceea ce spunea cu exactitate. Cu toate acestea, at-Tabarani si al-Baihaqi au relatat, cu un lant puternic, ca Ibn Mas’ud obisnuia sa-L preaslaveasca pe Allah Preainaltul si sa se roage pentru Profet, in aceste [mici] pauze. Acelasi lucru a fost spus si de Hudhaifah si Abu Musa. Recitarea tekbir-urilor este sunnah, ceea ce inseamna ca rugaciunea nu este anulata daca cineva le neglijeaza cu sau fara intentie.

Ibn Qudamah a spus : „Nu cunosc sa existe vreo diferenta de opinie in aceasta privinta.” Ash-Shaukani a mentionat ca opinia cea mai puternica este aceea ca, daca o persoana a uitat sa recite tekbir-urile, nu este obligata sa efectueze prosternarea de uitare. [2]

——–

[1] Scoala Hanefi sustine ca in prima rak’ah trebuie facute trei tekbir-uri, dupa cel de inceput si inainte de recitare.
[2] Ahmad si Ash-Shaf’i au sustinut ca in aceste intervale de pauza este preferabila preamarirea lui Allah Preainaltul si rostirea de expresii precum : Subhan Allah si La ilaha illAllahu wa Allahu Akbar.

Source Link

Views: 3

Rugăciunea în ziua de sărbătoare – 3

  Sayyid Sabiq   Rugaciunea dinaintea si dupa salatul ‘id : Nu exista nicio dovada ca ar exista vreo rugaciune sunnah inainte sau dupa salatul ‘id. Nici Profetul nu a efectuat asemenea rugaciuni si nici companionii sai, cand au ajuns la locul rugaciunii (musalla). Ibn ‘Abbas a relatat : „Mesagerul lui Allah a mers la […]

 

Sayyid Sabiq

 

f1RWIORugaciunea dinaintea si dupa salatul ‘id : Nu exista nicio dovada ca ar exista vreo rugaciune sunnah inainte sau dupa salatul ‘id. Nici Profetul nu a efectuat asemenea rugaciuni si nici companionii sai, cand au ajuns la locul rugaciunii (musalla).

Ibn ‘Abbas a relatat : „Mesagerul lui Allah a mers la locul rugaciunii de ‘id si a efectuat doua rak’ah [ale rugaciunii de ‘id] fara a se mai ruga ceva inainte sau dupa ele.” (relatat de grup)

S-a relatat ca Ibn ‘Umar a procedat asemanator, sustinand ca acesta era obiceiul Profetului.

Al-Bukhari a retinut ca lui Ibn ‘Abbas ii displacea persoana care facea o rugaciune inainte de salatul ‘id. Referitor la rugaciunile voluntare intrun asemenea moment, Ibn Hajar a notat in Fath al-Bari ca nu exista nicio marturie care sa le interzica, decat daca momentul respectiv este unul din zi in care este dezagreat a se efectua rugaciunea.

Pentru cine este valabila efectuarea rugaciunii de ‘id :
Rugaciunea de ‘id este valida pentru barbati, femei, copii, bastinasi (locuitorii permanenti ai zonei), pentru cei care o efectueaza cu grupul sau in mod individual. De asemenea, este valida savarsirea ei acasa, la moschee, intrun loc special destinat etc.

Acela care lipseste salatul ‘id cu grupul poate sa se roage doua rak’ah. In Sahih al-Bukhari, gasim in capitolul respectiv notat : „Daca o persoana lipseste de la salatul ‘id, poate sa se roage doua rak’ah, aceeasi situatie aplicandu-se si femeilor, in general celor care raman acasa sau locuiesc in zone izolate [de la tara]. Aceasta are la baza cuvintele Profetului : ‘Musulmani, aceasta este sarbatoarea noastra.’ ” Anas ibn Malik i-a solicitat protejatului sau, Ibn abi-‘Utbah, [care locuia] intro zona izolata, sa-si ia familia si copiii si se efectueze [rugaciunea de ‘id] asa cum au procedat si oamenii de la oras, facand aceleasi tekbiruri. ‘Ikrimah a spus : „Oamenii de la tara sa se adune pentru ‘id si sa efectueze doua rak’ah, ca si imamul [lor].” ‘Ata a adaugat : „Daca nu ati facut [rugaciunea de] ‘id, rugati-va doua rak’ah.”

Predica [khutbah] rugaciunii de ‘id : Predica de dupa rugaciunea de ‘id este sunnah, ceea ce inseamna ca este bine a fi ascultata. Abu Sa’id a spus : „In ziua de sarbatoare a terminarii postului si a sacrificiului, Profetul obisnuia sa mearga la locul de rugaciune [musalla], sa inceapa cu rugaciunea si, dupa ce o termina, se adresa oamenilor stransi in siruri, atragandu-le atentia [asupra anumitor lucruri], sfatuindu-i si indemnandu-i [sa faca fapte bune]. Iar daca dorea sa dea dispozitii fortelor armate sau sa ordone ceva anume, o facea, dupa care pleca.” Abu Sa’id, a adaugat : „Oamenii au continuat sa procedeze asemanator pana cand am sosit cu Marwan, pe cand era guvernator al Medinei, la una dintre cele doua sarbatori. Cand am ajuns la locul rugaciunii, am gasit un amvon [minbar] construit de Kathir ibn as-Salt. [1]

Cand [am vazut] ca se urca pe el inainte de rugaciune, l-am tras de hainele sale. El m-a indepartat si a tinut predica inainte de salah. I-am reprosat : ‘Pe Allah, ai schimbat [ordinea].’ El mi-a raspuns : ‘Abu Sa’id … ceea ce stiai tu este depasit.’ I-am spus : ‘Pe Allah, ceea ce stiu este mai bun decat ceea ce nu stiu.’ Mi-a raspuns : ‘Este posibil ca oamenii sa nu ramana dupa salah, din aceasta cauza am tinut mai intai predica.’ ” (relatat de al-Bukhari si Muslim)

‘Abdullah ibn as-Sa’ib a spus : „Am facut rugaciunea de ‘id impreuna cu Mesagerul lui Allah si dupa ce am terminat-o, a rostit : ‘Vom tine o khutba. Cine doreste sa ramana, poate sa stea, iar cine nu doreste, poate pleca.’ ” (relatat de an-Nasa’i, Abu Dawud si Ibn Majah).

Orice relatare care sugereaza ca exista doua predici in ziua de sarbatoare, imamul asezandu-se intre ele [la fel ca la predica din ziua de vineri], este considerata slaba. An-Nawawi a spus : „Nu exista nimic de substanta legat de faptul ca ar exista mai mult de o singura khutbah.” Ibn al-Qayyim a scris : „Profetul incepea toate predicile slavindu-L pe Allah si nu exista nicio relatare din care sa rezulte ca isi incepea predica din ziua de ‘id cu tekbir.”

Ibn Majah a notat in a sa Sunan, de la Sa’id, muezinul Profetului, ca Profetul obisnuia ca in timpul predicilor sa rosteasca tekbir, iar in timpul predicilor de ‘id avea obiceiul sa rosteasca chiar si mai multe tekbiruri. Aceasta, insa, nu demonstreaza ca incepea khutbah cu el ! Oamenii au pareri diferite in ceea ce priveste inceputul khutbei de ‘id si a celei pentru salatul istisqa’ (rugaciunea pentru ploaie). Unii sustin ca ele incep cu tekbir, in vreme ce altii – ca, in cazul salatului istisqa, predica se deschide cu ruga de iertare sau chiar cu slavirea lui Allah.”

Sheikul Islamului, Ibn Taimiyyah a evidentiat : „Este corect acest lucru, deoarece Profetul a spus : ‘Orice activitate care nu incepe cu lauda lui Allah are de suferit.’ Profetul si-a inceput toate discursurile aducandu-I slava Lui Allah. Contrar a ceea ce sustin mai multi juristi [ca el incepea rugaciunea pentru ploaie cerandu-I iertare Lui Allah si predica de ‘id cu tekbir, nu avem absolut nicio dovada in sunnah Profetului. Mai mult, sunnah contrazice acele afirmatii, la inceputul tuturor predicilor, el slavindu-L pe Allah.”

——-

[1] Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) nu a folosit un mimbar pentru predica de ‘id.

 

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 5

Il iubesc musulmanii pe Iisus?

Il iubesc musulmanii pe Iisus? Iisus Hristos este acceptat de musulmani ca fiind Trimisul lui Dumnezeu, unul dintre cei patru trimisi ai Lui care a venit cu o carte sfanta. El este acel profet special care a fost nascut dintr-o fecioara in mod miraculos, asa cum nu s-a mai intamplat cu nimeni. Insa, Dumnezeu l-a […]

Il iubesc musulmanii pe Iisus?

Iisus Hristos este acceptat de musulmani ca fiind Trimisul lui Dumnezeu, unul dintre cei patru trimisi ai Lui care a venit cu o carte sfanta. El este acel profet special care a fost nascut dintr-o fecioara in mod miraculos, asa cum nu s-a mai intamplat cu nimeni. Insa, Dumnezeu l-a creat si pe Adam fara sa aiba parinti. Fara niciun efort l-a creat si pe Iisus doar dintr-un singur parinte. Musulmanii nu cred ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, caci Dumnezeu nu are pereche si nu are nevoie de fiu pentru a transmite mesaje omenirii.

Musulmanii il iubesc pe Iisus, il apreciaza si ii urmeaza modelul. Iisus este pentru musulmani o personalitate cheie pentru intelegerea religiei si pentru apropierea de Dumnezeu.

81dntGH4ChL. SY355 Il iubesc musulmanii pe Iisus?Asadar, aici sta diferenta majora intre credinta musulmanilor si cea a crestinilor. Musulmanii cred in nasterea miraculoasa a lui Iisus, cred in faptul ca a facut atatea minuni, insa toatea acestea cu voia lui Dumnezeu. Cred ca Dumnezeu a intarit spusele lui Iisus prin acele minuni. Dumnezeu le-a facut posbile pentru ca cei din comunitatea  lui sa il creada.

Il iubesc musulmanii pe Iisus?

Din perspectiva islamica, mesajul cu care a venit Iisus nu coincide cu credinta crestina de acum. Musulmanii cred ca mesajul lui Iisus a fost deformat de-a lungul vremii si ca invataturile lui Iisus erau bazate pe propovaduirea monoteismului. In Coran sta scris:

O, voi oameni ai Scripturii! Nu exageraţi în privinţa religiei voastre şi nu spuneţi despre Allah decât adevărul! Mesia Isus, fiul Mariei, este trimisul lui Allah, cuvântul Său pe care El l-a transmis Mariei şi un duh de la El. Credeţi, aşadar, în Allah şi în trimişii Săi! şi nu spuneţi “Trei!” Opriţi-vă de la aceasta şi va fi mai bine pentru voi! Allah nu este decât un Dumnezeu Unic! Slavă Lui! Să aibă El un copil? Ale Lui [Allah] sunt cele din ceruri şi de pre pământ şi Allah este cel mai bun Ocrotitor [Wakil]. (An-Nisaa’ 4 : 171).

Si intr-un alt verset sta scris:

Necredincioşi sunt aceia care zic: “Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei”. Spune: “Cine L-ar putea împiedica pe Allah, dacă ar voi să-l facă să piară pe Mesia, fiul Mariei, ca şi pe mama lui şi pe toţi care se află pe pământ? (Al-Ma’idah 5 : 17).

Source Link

Views: 4