Sayyid Sabiq Rugaciunea dinaintea si dupa salatul ‘id : Nu exista nicio dovada ca ar exista vreo rugaciune sunnah inainte sau dupa salatul ‘id. Nici Profetul nu a efectuat asemenea rugaciuni si nici companionii sai, cand au ajuns la locul rugaciunii (musalla). Ibn ‘Abbas a relatat : „Mesagerul lui Allah a mers la […]
Sayyid Sabiq
Rugaciunea dinaintea si dupa salatul ‘id : Nu exista nicio dovada ca ar exista vreo rugaciune sunnah inainte sau dupa salatul ‘id. Nici Profetul nu a efectuat asemenea rugaciuni si nici companionii sai, cand au ajuns la locul rugaciunii (musalla).
Ibn ‘Abbas a relatat : „Mesagerul lui Allah a mers la locul rugaciunii de ‘id si a efectuat doua rak’ah [ale rugaciunii de ‘id] fara a se mai ruga ceva inainte sau dupa ele.” (relatat de grup)
S-a relatat ca Ibn ‘Umar a procedat asemanator, sustinand ca acesta era obiceiul Profetului.
Al-Bukhari a retinut ca lui Ibn ‘Abbas ii displacea persoana care facea o rugaciune inainte de salatul ‘id. Referitor la rugaciunile voluntare intrun asemenea moment, Ibn Hajar a notat in Fath al-Bari ca nu exista nicio marturie care sa le interzica, decat daca momentul respectiv este unul din zi in care este dezagreat a se efectua rugaciunea.
Pentru cine este valabila efectuarea rugaciunii de ‘id : Rugaciunea de ‘id este valida pentru barbati, femei, copii, bastinasi (locuitorii permanenti ai zonei), pentru cei care o efectueaza cu grupul sau in mod individual. De asemenea, este valida savarsirea ei acasa, la moschee, intrun loc special destinat etc.
Acela care lipseste salatul ‘id cu grupul poate sa se roage doua rak’ah. In Sahih al-Bukhari, gasim in capitolul respectiv notat : „Daca o persoana lipseste de la salatul ‘id, poate sa se roage doua rak’ah, aceeasi situatie aplicandu-se si femeilor, in general celor care raman acasa sau locuiesc in zone izolate [de la tara]. Aceasta are la baza cuvintele Profetului : ‘Musulmani, aceasta este sarbatoarea noastra.’ ” Anas ibn Malik i-a solicitat protejatului sau, Ibn abi-‘Utbah, [care locuia] intro zona izolata, sa-si ia familia si copiii si se efectueze [rugaciunea de ‘id] asa cum au procedat si oamenii de la oras, facand aceleasi tekbiruri. ‘Ikrimah a spus : „Oamenii de la tara sa se adune pentru ‘id si sa efectueze doua rak’ah, ca si imamul [lor].” ‘Ata a adaugat : „Daca nu ati facut [rugaciunea de] ‘id, rugati-va doua rak’ah.”
Predica [khutbah] rugaciunii de ‘id : Predica de dupa rugaciunea de ‘id este sunnah, ceea ce inseamna ca este bine a fi ascultata. Abu Sa’id a spus : „In ziua de sarbatoare a terminarii postului si a sacrificiului, Profetul obisnuia sa mearga la locul de rugaciune [musalla], sa inceapa cu rugaciunea si, dupa ce o termina, se adresa oamenilor stransi in siruri, atragandu-le atentia [asupra anumitor lucruri], sfatuindu-i si indemnandu-i [sa faca fapte bune]. Iar daca dorea sa dea dispozitii fortelor armate sau sa ordone ceva anume, o facea, dupa care pleca.” Abu Sa’id, a adaugat : „Oamenii au continuat sa procedeze asemanator pana cand am sosit cu Marwan, pe cand era guvernator al Medinei, la una dintre cele doua sarbatori. Cand am ajuns la locul rugaciunii, am gasit un amvon [minbar] construit de Kathir ibn as-Salt. [1]
Cand [am vazut] ca se urca pe el inainte de rugaciune, l-am tras de hainele sale. El m-a indepartat si a tinut predica inainte de salah. I-am reprosat : ‘Pe Allah, ai schimbat [ordinea].’ El mi-a raspuns : ‘Abu Sa’id … ceea ce stiai tu este depasit.’ I-am spus : ‘Pe Allah, ceea ce stiu este mai bun decat ceea ce nu stiu.’ Mi-a raspuns : ‘Este posibil ca oamenii sa nu ramana dupa salah, din aceasta cauza am tinut mai intai predica.’ ” (relatat de al-Bukhari si Muslim)
‘Abdullah ibn as-Sa’ib a spus : „Am facut rugaciunea de ‘id impreuna cu Mesagerul lui Allah si dupa ce am terminat-o, a rostit : ‘Vom tine o khutba. Cine doreste sa ramana, poate sa stea, iar cine nu doreste, poate pleca.’ ” (relatat de an-Nasa’i, Abu Dawud si Ibn Majah).
Orice relatare care sugereaza ca exista doua predici in ziua de sarbatoare, imamul asezandu-se intre ele [la fel ca la predica din ziua de vineri], este considerata slaba. An-Nawawi a spus : „Nu exista nimic de substanta legat de faptul ca ar exista mai mult de o singura khutbah.” Ibn al-Qayyim a scris : „Profetul incepea toate predicile slavindu-L pe Allah si nu exista nicio relatare din care sa rezulte ca isi incepea predica din ziua de ‘id cu tekbir.”
Ibn Majah a notat in a sa Sunan, de la Sa’id, muezinul Profetului, ca Profetul obisnuia ca in timpul predicilor sa rosteasca tekbir, iar in timpul predicilor de ‘id avea obiceiul sa rosteasca chiar si mai multe tekbiruri. Aceasta, insa, nu demonstreaza ca incepea khutbah cu el ! Oamenii au pareri diferite in ceea ce priveste inceputul khutbei de ‘id si a celei pentru salatul istisqa’ (rugaciunea pentru ploaie). Unii sustin ca ele incep cu tekbir, in vreme ce altii – ca, in cazul salatului istisqa, predica se deschide cu ruga de iertare sau chiar cu slavirea lui Allah.”
Sheikul Islamului, Ibn Taimiyyah a evidentiat : „Este corect acest lucru, deoarece Profetul a spus : ‘Orice activitate care nu incepe cu lauda lui Allah are de suferit.’ Profetul si-a inceput toate discursurile aducandu-I slava Lui Allah. Contrar a ceea ce sustin mai multi juristi [ca el incepea rugaciunea pentru ploaie cerandu-I iertare Lui Allah si predica de ‘id cu tekbir, nu avem absolut nicio dovada in sunnah Profetului. Mai mult, sunnah contrazice acele afirmatii, la inceputul tuturor predicilor, el slavindu-L pe Allah.”
——-
[1] Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) nu a folosit un mimbar pentru predica de ‘id.
sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi
Source Link
Views: 5
ul de sapte ori, dupa cel de deschidere si inainte de recitarea din Coran, in prima rak’ah. In cea de-a doua rak’ah, se face tekbir de cinci ori, dupa cel care se obisnuieste la ridicarea din prosternare. La fiecare pronuntare a tekbir-ului se ridica mainile. Acestea au la baza o relatare transmisa de la ‘Umar si fiul sau, Abdullah.
