In ceea ce priveste, insa, indurarea / mila (ar-rahmah) ea reprezinta legatura si liantul care se afla intre Allah si supusii Sai.
Si daca adorarea se produce dinspre supusi spre Domnul lor, iar stapanirea se produce dinspre Allah spre supusii Sai, indurarea este “cheia” conexiunii dintre El si supusii Sai – prin ea / din ea le-a trimis El lor pe trimisii Sai, si le-a pogorat lor Cartile Sale, si prin ea i-a calauzit, si in virtutea ei i-a locuit pe ei in casa rasplatii, in paradis, si prin ea i-a indestulat si i-a insanatosit si a pogorat asupra lor din binecuvantarile Sale; si astfel, liantul de legatura dinspre supusii Sai spre El, Preainaltul, este supunerea si adorarea, iar dinspre El, Preaslavitul, spre supusii Sai este mila / indurarea; adica creatiile se raporteaza la Allah prin adorare, iar Allah Preaslavitul si Preainaltul se raporteaza la supusii Sai prin mila si indurare.
Si similaritatea dintre suveranitatea Sa (ca Domn) si indurarea / mila Sa este asemenea similaritatii dintre asezarea Sa pe tronul Sau si indurarea Sa.
Si astfel, cuvantul lui Allah, Preaslavitul:
Cel Milostiv care s-a asezat pe Tron (Ta-Ha 20:5)
este similar si in concordanata cu Cuvantul lui Allah in Surat Al-Fatihah (2-3):
Laudã lui Allah, al lumilor Stãpânitor,
Cel Milostiv, Îndurãtor. (Al-Fatihah 1:2-3)
Deoarece cuprinderea (marimea) suveranitatii Sale este atat de vasta incat nu exista nimic in afara cuprinderii ei, asemenea cuprinderii indurarii Sale si a cuprins totul cu indurarea si suveranitatea Sa.
Si s-a spus, de asemenea, ca se impune fiecaruia (matur si in deplinatatea facultatilor mintale) sa stie ca nu exista alt domn adevarat decat Allah, Unicul, si sa se relationeze intr-o modalitate potrivita / propice cu Cel care i-a facilitat lui tot ceea ce este mai bun pentru el, si sa indeplineasca prescriptiile Sale si sa I se supuna Lui, asa cum El, Preainaltul, i-a oferit lui pas cu pas, etapa cu etapa, conditiile propice dezvoltarii si implinirii sale, si sa fie consecvent intru aceasta si sa nu se abata de la acestea prin punerea lor in practica cu totat puterea finite sale, asa cum si Allah il protejeaza si il pazeste pe El.
Si s-a laudat Allah pe Sine Insusi prin aceea ca El este “Ar-Rabb” – Domnul, Suveranul si a asociat acest preafrumos nume al Sau in Nobilul Coran, dupa cum urmeaza…
Allah s-a preamarit pe Sine Insusi prin aceea ca El este “Rabbi-l-‘alamiin” = Domnul tuturor lumilor.
Si dintre cele mai marete modalitati prin care Allah Preainaltul S-a preaslavit pe Sine Insusi este tocmai insusirea atributului de “Ar-Rabb” (Domn, Suveran), si dintre acestea, aceea de “Rabbi-l-‘alamiin” – Domnul tuturor lumilor. Iar ” ‘alamiiin” reprezinta pluralul pentru substantivul ” ‘alam” (lume), si fiecare “tip”/”gen” / “specie” a creatiei lui Allah este “o lume” in sinea ei, precum ingerii, oamenii, djinii, animalele, plantele, obiectele si asa mai departe… iar Allah Preaslavitul si Preainaltul este Domnul tuturor lumilor.
Si a spus Allah:
Laudã lui Allah, al lumilor Stãpânitor, (Al-Fatihah 1:2)
Si a spus, de asemenea, vorbindu-i lui Ibrahim (Pacea lui Allah fie asupra sa!):
Când i-a zis Domnul lui: “Supune-te!”, el a rãspuns: “M-am supus [Tie], Stãpân al lumilor!” (Al-Baqarah 2:131)
Spune: “Voiti sã invocãm noi în locul lui Allah ceva care nici nu ne foloseste, nici nu ne stricã? Si sã ne întoarcem pe cãlcâiele noastre, dupã ce Allah ne-a cãlãuzit, asemenea aceluia pe care seitanii l-au ademenit si rãtãceste pe pãmânt, descumpãnit, cu toate cã el are prieteni care-l cheamã la drumul cel drept, [zicându-i]: “Vino la noi!”? Spune: “Numai cãlãuzirea lui Allah este Cãlãuzire! Si ni s-a poruncit sã ne supunem Stãpânului lumilor!
(Al-‘An’am 6:71)
Spune: “Într-adevãr, Rugãciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea îi apartin lui Allah, Stãpânul lumilor!
(Al-‘An’am 6:162)
Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile si pãmântul în sase zile, iar apoi s-a asezat pe Tron. El face ca noaptea sã învãluie ziua, urmându-i degrabã. [El a creat] Soarele, Luna si stelele supuse poruncii Sale.
Si nu este decât a Lui înfãptuirea si stãpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor! (Al-‘Araaf 7:54)
Si textele ce stau ca si marturie in Nobilul Coran cum ca Allah este”Rabbi-l-‘alamiin” – Domnul tuturor lumilor sunt deosebit de numeroase.
Si El, Preainaltul, este Domnul a tot si a toate. Spune Allah:
Spune: “Sã caut eu un alt Domn în afarã de Allah, când El este Stãpân peste toate?
(Al-‘An’am 6:164)
Si S-a preamarit Allah Preainaltul pe Sine Insusi prin aceea ca El este “Rabbu-l-‘arsh” – Domnul tronului, iar “tronul” este cea mai mareata dintre creatiile Sale, Preaslavitul si a spus Allah:
Iar dacã ei se leapãdã, [atunci] spune: “Allah îmi este mie de ajuns! Nu existã altã divinitate în afarã de El! În El mã încred, cãci El este Stãpânul Tronului cel mare!” (At-Tawbah 9:129)
Dacã s-ar afla în ele alti dumnezei afarã de Allah, amândouã ar fi stricate. Mãrire lui Allah, Stãpânul Tronului, care este mai presus decât ceea ce spun ei.
(Al-‘Anbiy’a 21:22)
Preaînalt este Allah, Stãpânul adevãrat! Nu existã altã divinitate în afarã de El, Stãpânul Tronului sublim! (Al-Mu’minun 23:116)
Allah! Nu existã altã divinitate în afarã de El, Stãpânul Tronului minunat!” (An-Naml 27:26)
Si, de asemenea, S-a preamarit Allah Preainaltul pe Sine Insusi prin aceea ca El este “Rabbu-s-samauati ua-l-‘ard” – Domnul cerurilor si al pamantului si a spus Allah:
Iar el a zis: “Tu stii cã nu le-a trimis pe acestea decât Stãpânul cerurilor si al pãmântului, ca semne limpezi si eu te cred, o, Faraon, pierdut!” (Al-‘Israa’ 17:102)
Le-am întãrit Noi, asadar inimile, iarã ei s-au ridicat si au zis: “Domnul nostru este Stãpânul cerurilor si al pãmântului! Noi nu vom chema niciodatã un alt Dumnezeu afarã de El, cãci, dacã am face aceasta, noi am rosti o nelegiuire!” (Al-Kahf 18:14)
El este Stãpânul cerurilor si al pãmântului si al celor ce se aflã între cele douã. Adorã-L pe El si fii statornic în adorarea Lui! Oare mai stii tu pe altcineva cu asemenea nume?” (Maryam 19:65)
Iar el a rãspuns: „Ba nu! Domnul vostru este Stãpânul cerurilor si al pãmântului, care le-a creat pe ele, iar eu sunt unul dintre aceia care vã mãrturisesc vouã despre aceasta. (Al-‘Anbia’ 21:56)
Mãrire Stãpânului cerurilor si pãmântului, Stãpânul Tronului! El este mai presus de ceea ce ei vorbesc [despre El]! (Az-Zukhruf 43:82)
Si S-a preamarit Allah Preainaltul pe Sine Insusi si prin aceea ca El este Domnul nostru si Domnul parintilor nostri cei dintai si a spus Allah:
A continuat: „Stãpânul vostru si stãpânul pãrintilor vostri cei dintâi!”
(Ash-Shu’raa’, 26)
Nu existã altã divinitate afarã de El; El dã viatã si dã moarte si El este Stãpânul vostru si Stãpânul pãrintilor vostri cei dintâi.
(Ad-Dukhan, 8)
Si S-a preamarit Allah Preainaltul pe Sine Insusi prin aceea ca El este “Rabbu-l-mashriqi ua-l-maghribi” – Domnul rasritului si al apusului si spune Allah:
Domnul Rãsãritului si al Apusului! Nu existã altã divinitate afarã de
El; deci socoteste-L numai pe El Ocrotitor! (Al-Muzammil, 9)
Si a adãugat: „Stãpânul Rãsãritului si al Apusului si al celor care se aflã între acestea, dacã voi pricepeti!” (Ash-Shu’raa’, 28)
Asa cum de asemenea S-a laudat pe Sine cum ca El este Domnul celor doua rasarituri si al celor doua apusuri:
Stãpânul celor douã rãsãrituri si Stãpânul celor douã apusuri.
Asadar, pe care dintre binefacerile Domnului vostru le tãgãduiti? (Ar-Rahman, 17-18)
Precum si ca El, Preainaltul este Domnul rasariturilor si al apusurilor:
Nu! Jur pe Stãpânul rãsãriturilor si al apusurilor… (Al-Ma’arij, 40)
Si daca ne vom apleca asupra textului Nobilului Coran vom intalni numeroase pasaje in care Allah Preaslavitul si Preainaltul este preamarit prin intermediul numelui de “Ar-Rabb”, dupa cum urmeaza:
El este Cel Vesnic Viu [Al-Hayy]. Nu existã altã divinitate afarã de El, deci chemati-L pe El cu credintã curatã numai în El! Mãrire lui Allah, Stãpânul lumilor! (Ghafir, 65)
Mãrire Stãpânului cerurilor si pãmântului, Stãpânul Tronului! El este mai presus de ceea ce ei vorbesc [despre El]! (Zukhruf, 82)
Slavã lui Allah, Stãpânul cerurilor si Stãpânul pãmântului, Stãpânul [tuturor] lumilor! (Jathiya, 36)
Binecuvântat fie numele Domnului tãu Cel Plin de Slavã si de Cinste [Dhu al-jalal wa-l-‘ikram]! (Ar-Rahman, 78)
Si pomeneste numele Domnului tãu si dãruieste-te Lui, cu totul! (Al-Muzammil, 8)
Si, cu adevarat, a fost Allah preamarit si “chemat” in rugile lor de catre profeti, precum si de catre cei dreptcredinciosi prin intermediul absolutului si preafrumosului Sau nume de “Ar-Rabb” (Domnul, Suveranul), si dintre acestea..
Ruga lui Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) si a sotiei sale:
Si au rãspuns ei: “Doamne, am fost nedrepti cu sufletele noastre si dacã nu ne ierti si nu Te înduri de noi, vom fi printre cei pierduti”. (Al-‘A’raaf, 23)
Ruga lui Avraam (Ibrahim – Pacea lui Allah fie asupra sa!):
Si când Avraam si Ismail au ridicat temeliile Casei, [au zis ei]: “Doamne, primeste-o de la noi! Tu esti Cel care Aude Totul [si] Atoatestiutor [As-Sami’, Al-’Alim]!
(Al-Baqarah, 127)
Si [adu-ti aminte când] Avraam a zis: “Doamne, aratã-mi mie cum îi readuci la viatã pe cei morti?!”, I-a rãspuns: “Tot nu crezi?” El i-a zis: “Ba da! Ci numai sã se linisteascã inima mea!” El [Allah] i-a zis atunci: “Ia patru pãsãri si taie-le mãrunt, apoi pune pe fiecare munte o bucatã din ele, apoi cheamã-le si ele vor veni la tine în grabã. Si sã stii cã Allah este Atotputernic, Întelept [‘Aziz, Hakim]!”
(Al-Baqarah, 260)
Si ruga lui Moise (Musa – Pacea lui Allah fie asupra sa!):
A zis: “Doamne, iartã-mi mie si fratelui meu si lasã-ne pe noi sã intrãm întru îndurarea Ta, cãci Tu esti cel mai Îndurãtor dintre cei îndurãtori”. (Al-‘A’raf, 151)
Si a ales Moise saptezeci de bãrbati din neamul sãu pentru timpul întâlnirii cu Noi. Si când i-a lovit cutremurul [de pãmânt], a zis el: “Doamne, dacã Tu ai fi voit, i-ai fi putut pierde mai dinainte, ca si pe mine. Oare vrei Tu sã ne pierzi pentru ceea ce au sãvârsit cei nelegiuiti dintre noi? Aceasta nu este decât o încercare de la Tine, cu care-i duci în rãtãcire pe cei care Tu voiessti si îi cãlãuzesti pe cei care Tu voiesti. Tu esti Ocrotitorul nostru. Deci iartã-ne nouã si îndurã-Te de noi, cãci Tu esti cel mai bun dintre iertãtori! (Al-‘A’raf, 155)
Si ruga lui Noe (Nuh – Pacea lui Allah fie asupra sa!)
Si L-a chemat Noe pe Domnul sãu si a zis: “Doamne, fiul meu este din familia mea! Fãgãduinta Ta este Adevãrul, iar Tu esti cel mai drept dintre cei drepti!” (Hud, 45)
Si ruga lui Iosif (Yusuf – Pacea lui Allah fie asupra lui!)
Atunci a zis: „Doamne! Temnita îmi este mai dragã decât aceea la ce mã cheamã ele. Si dacã nu vei depãrta de la mine viclesugul lor, voi simti dorintã pentru ele si voi fi astfel printre cei prosti“. (Yusuf, 33)
101. Doamne! Tu mi-ai dat putere si m-ai învãtat tâlcuirea vedeniilor! Tu esti Creatorul cerurilor si pãmântului! Tu esti Ocrotitorul meu în aceastã lume si în Lumea de Apoi! Ia-mi viata când eu sunt în totalã supunere [musulman] si alãturã-mã celor evlaviosi!”
(Surat Yusuf, 101)
Si ruga sotiei lui Imran, mama Mariei, mama lui Isus (Pacea lui Allah fie asupra sa!):
Muierea lui Imran a zis: “Doamne, Îti juruiesc [numai] Tie ceea ce este în pântecul meu, devotat numai Tie! Primeste-l de la mine! Tu esti Cel care Aude Totul, Atoatestiutor [As-Sami’, Al-’Alim]!”. Si când a nãscut, a zis ea: “Doamne, am zãmislit o copilã!”, dar Allah stia bine ceea ce nãscuse ea. Si un bãiat nu este întocmai ca o copilã! “Eu i-am pus numele Maria si o încredintez pe ea si pe scoborâtorii ei ocrotirii Tale, împotriva lui seitan cel izgonit! Domnul ei a acceptat-o cu bunã primire si a lãsat-o sã creascã cu bunã crestere si a încredintat-o lui Zaharia… (‘Al-‘Imran, 35-37)
Si ruga lui Zaharia ( Zakariaa – Pacea lui Allah fie asupra sa!):
[Aceasta este] povestirea despre îndurarea Domnului tãu fatã de robul Sãu Zaharia Când el L-a chemat pe Domnul lui într-ascuns, Zicând: “Doamne, oasele mele sunt slabe si capul mi s-a aprins de cãruntete, dar nicicând eu nu am fost dezamãgit rugându-mã Tie! Doamne, Eu mã tem de urmasii mei de dupã mine, cãci muierea mea este stearpã, deci dãruieste-mi mie un urmas de la Tine, Care sã mã mosteneascã pe mine si sã mosteneascã si neamul lui Iacob! Si fã-l sã-Ti fie plãcut Tie, Doamne!” “O, Zaharia, Noi îti aducem buna vestire a unui prunc, al cãrui
nume fi-va Ioan, asa cum nu am numit pe nimeni mai înainte de el!” (Maryam, 4)
Si ruga lui Isus (‘Isaa – Pacea lui Allah fie asupra sa!):
Atunci a zis Isus, fiul Mariei: “O, Allah, Stãpân al nostru! Coboarã-ne nouã o masã servitã din cer ca sã ne fie nouã sãrbãtoare – pentru cel dintâi si pentru cel din urmã dintre noi – si semn de la Tine! Si blagosloveste-ne pe noi cu cele de ospãt, cãci Tu esti Cel mai bun dintre cei care hrãnesc!”. (Al-Ma’ida, 114)
Si rugile celor dreptcredinciosi:
Trimisul a crezut în ceea ce i-a fost pogorât de la Domnul sãu, asemenea si dreptcredinciosii. Fiecare [dintre ei] a crezut în Allah, în îngerii Lui, în scripturile Lui si în trimisii Lui. [Si ei zic]: “Noi nu facem nici o deosebire între vreunul dintre trimisii Sãi”. Si ei au zis: “Noi auzim si ne supunem! Iertarea Ta [o implorãm], Doamne, si la Tine este întoarcerea!” (Al-Baqarah, 285)
Si obisnuia trimisul lui Allah – Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) sa se roage Domnului si Stapanitorului sau folosind in nenumarate randuri preafrumosul si absolutul sau nume de “Ar-Rabb” al lui Allah Preaslavitul si Preainaltul, si dintre acestea expunem in cele ce urmeaza urmatoarele relatari…
sursa: cineesteallah.blogspot.comSource Link
Views: 2
Un aspect deosebit de important legat de Surat Al-Fatihah este legat de Al Fatihah si rugaciunea, si vom vedea astfel cum ca recitarea Surat Al-Fatihah este una dintre conditiile corectitudinii rugaciunii.
