Egalitatea rasială – partea 1

Egalitatea rasială – partea 1

Mustafa Sibaee

 

racial-equalityIn infaptuirea egalitatii intre oameni, indiferent de culoarea pielii, este o alta expresie a orientarii umaniste din civilizatia islamica nepieritoare. Coranul a proclamat principiul egalitatii, cand a spus:”Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi!” apoi, predica rostita cu ocazia Pelerinajului de adio, Profetul a declarat:”Oamenii se trag din Adam, iar Adam a fost creat din tarana.

Nu are nici un merit arabul fata de nearab si nici un alb fata de un negru, in afara evlaviei.” Aceasta egalitate nu s-a oprit la nivelul principiilor facute publice in numeroase ocazii asa cum procedeaza liderii civilizatiei moderne astazi ci a fost aplicata in practica, a fost un lucru obisnuit, care nu a atras atentia si nu a avut nevoie de afectare sau de truda. A fost aplicata in moschei, unde albul se intalnea si se intalneste cu negrul pe acelasi plan de supunere fata de Allah Preamaritul si Preainaltul si de smerenie dinaintea Lui. Albul nu a gasit nimic rusinos sau stanjenitor in faptul ca negrul statea alaturi de el. A fost aplicata in timpul Pelerinajului, cand credinciosii musulmani se intalnesc si se reintalnesc laolalta, indiferent daca sunt albi sau negri, pe acelasi plan si imbracati in acelasi vesmant, fara nici o discriminare intre alb si negru, fara nici o superioritae a albilor fata de negri. S-au intalnit situatii mai presus decat acestea. Trimisul lui Allah Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miuluiasca! l-a trimis pe etiopianul Bilal in ziua cuceririi Mekkai sa urce sus pe Al-Ka’aba sa cheme la Rugaciune de acolo si sa rosteasca adevarul, in vreme ce Al-Ka’aba a fost sanctuarul arabilor in Al Jahiliyya si qibla preamarita dupa aparitia Islamului. Atunci cum sa urce pe ea un sclav negru, asa cum era Bilal? Cum sa calce picioarele lui peste ea(piatra neagra)? Nimic identic sau asemanator cu aceasta nu poate fi imaginat in civilizatia moderna, in America, de pilda. Dar civilizatia islamica a facut acest lucru cu patrusprezece veacuri in urma.

Urcarea lui Bilal pe acoperisul sanctuarului Al-Ka’aba nu a fost altceva decat proclamarea demnitatii umane mai presus de orice altceva, a faptului ca omul merita aceasta demnitate datorita stiintei sale, ratiunii sale, moralei sale si credintei ale si nu datorita culorii pielii sale.

Culoarea alba nu poate scoate pe om in fata, daca faptele sale il imping inapoi.Tot astfel, culoarea neagra nu-l pot impinge inapoi, daca inteligenta si stradania sa il scot in fata.

De aceea Trimisul lui Allah – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca- nu a fost multumit de Abu Zarr, cu toate ca el era unul dintre cei mai respectati companioni ai sai, atunci cand l-a insultat pe un altul, zicandu-i “fiu de negresa”. Nu a acceptat acest lucru din partea lui, ci l-a dojenit, zicandu-i: “L-ai insultat pe el prin pomenirea faptului ca mama lui este negresa? Esti un om care nu s-a eliberat de Jahiliyya!…” aceasta este o linie de separare intre stiinta si ignoranta, intre civilizatia umanista si civilizatia din Al-Jahiliyya.

Civilizatia in care un neam nu se socoteste superior altui neam si o rasa nu se socoteste superioara altei rase ,este civilizatia pe care o faureste omul intelept si generos, pentru a aduce prin ea fericirea omenirii constiente si demene. Civilizatia in care un alb se socoteste superior celui negru, care aduce fericirea doar pentru cei cu pielea alba si-i umileste pe cei de culoare este civilizatia proprie epocii AlJahiliyya, prin care omenirea se intoarce cu sute de ani inapoi, oarba, aroganta si ignoranta. “Esti un om care nu s-a eliberat de jahiliyya!…”

Aceasta este descrierea civilizatiei din Al-Jahiliyya, care cheama la discriminare rasiala, iar civilizatia islamica a luptat impotriva ei in toate domeniile vietii in moschee, in scoali, in tribunale, in conducere atat cu prietenii cat si cu dusmanii.

Cand musulmanii au venit sa cucereasca Egiptul si au patruns in adancimea teritoriului sau, oprindu-se in fata cetatii Babylone , AlMaquqis a vrut sa negocieze cu musulmanii si a trimis la ei o delegatie pentru a afla ce doresc. Apoi le-a cerut sa trimita o delegatie si Amr ben al ‘Aas a trimis zece oameni, printre care se afal si Abada ben as-Samit.

Si era acest Abada negru ca smoala si foarte inalt. Amr a poruncit ca el sa preia conducerea delegatiei si sa vorbeasca in numele ei. Cand au intrat la Qal Maquqis si Abada a iesit in fata, acesta s-a speriat de el si le-a zis: Indepartati-l pe acest negru si scoateti in fata pe altcineva pentru a vorbi cu mine. Dar toti oamenii din delegatie s-au impotrivit spunand ca el este cel mai inteligent si invatat dintre ei si ca ei toti tin seama de vorbele si de opiniile lui. I-au mai spus ca el a fost ales dintre ei de catre emir si le-a poruncit sa nu iasa din vorba lui. Atunci le-a zis: Si cum de ati acceptat ca acest negru sa fie socotit cel mai bun dintre voi, cand el ar trebui sa fie sub voi? Ei au protestat: In nici un caz! El, chiar daca este negru, asa dupa cum vezi, are o poziţie mai buna decat a noastra si ne intrece pe noi in privinta inteligentei si opiniei. Noi nu il respingem pe cel de culoare neagra. Atunci., Al-Maquis i-a zis lui Abada: Apropie-te, negrule, si vorbeste-mi cu blandete, caci ma sperii de culoarea ta. Daca o sa-mi vorbesti cu asprime, o sa ma sperii de tine si mai tare. ‘Abada i-a raspuns, vazand teama lui Al-Maquqis: In oastea noastra sunt o mie de negri mult mai negri decat mine!

 

 

– sfârșitul primei părți –

sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAziSource Link

Views: 2

DREPTURILE OMULUI ÎN ISLAM

  Islamul oferă  multe  drepturi individului. În continuare, vom menţiona câteva dintre ele: viaţa şi proprietatea tuturor cetăţenilor este sacră şi inviolabilă, fie ei musulmani sau nu. Islamul protejează onoarea într-un stat islamic. Astfel, insultarea altor oameni sau gluma pe seama lor nu este permisă. Profetul Muhammad a spus: „Cu adevărat, sângele, proprietatea şi onoarea […]

Islamul oferă  multe  drepturi individului. În continuare, vom menţiona câteva dintre ele: viaţa şi proprietatea tuturor cetăţenilor este sacră şi inviolabilă, fie ei musulmani sau nu. Islamul protejează onoarea într-un stat islamic. Astfel, insultarea altor oameni sau gluma pe seama lor nu este permisă. Profetul Muhammad a spus: „Cu adevărat, sângele, proprietatea şi onoarea ta sunt inviolabile.“

Rasismul este interzis în Islam, pentru că Sfântul Qur’an insistă asupra  egalităţii dintre oameni:

„O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o muiere şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca voi să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoateştiutor şi Bineştiutor.“ (Al-Hujurat: 13).

Desigur, Islamul respinge ideea favorizării unor cetăţeni sau naţiuni în virtutea puterii sau a banilor lor. Allah Preaînaltul i-a creat pe oameni egali; ei  se deosebesc doar prin credinţă şi evlavie. Profetul Muhammad a spus: „O, voi oameni! Allah este Unic şi Adam (tatăl omenirii) este singur. Un arab nu este mai bun decât un ne-arab şi un ne-arab nu este mai bun decât un arab, aşa cum şi un om alb nu este mai bun decât un om negru – şi invers – decât în pioşenie.“

Una dintre problemele majore ale omenirii din zilele noastre o reprezintă rasismul. Omul a inventat naveta spaţială, care l-a ajutat să ajungă pe lună, dar nu a reuşit să-i oprească pe oameni să se urască şi să se omoare între ei. Încă de pe vremea Profetului, Islamul a oferit un exemplu bun pentru combaterea rasismului. Pelerinajul anual (hajj) la Mekka demonstrează frăţia dintre oameni aparţinând tuturor raselor şi naţiunilor, atunci când aproape 2 milioane de musulmani, de pe tot globul, se întâlnesc pentru a face pelerinajul.

Islamul este religia dreptăţii. Allah Preaînaltul spune:

„Allah vă porunceşte să daţi înapoi stăpânilor lor lucrurile încredinţate, iar dacă judecaţi între oameni, să judecaţi cu dreptate!“ (An-Nisa: 58).

Şi tot El mai spune:

„…şi împăcaţi-le pe ele cu dreptate şi fiţi nepărtinitori, fiindcă Allah îi iubeşte pe cei drepţi.“ (Al-Hujurat: 9).

Trebuie să fim drepţi chiar şi cu cei pe care îi urâm, pentru că Allah Preaînaltul spune:

„Să nu vă împingă ura împotriva unui neam să fiţi nedrepţi! Fiţi drepţi, căci aceasta este mai aproape de evlavie!“ (Al-Ma’ida: 8).

Profetul Muhammad a spus: „O, oameni buni! Aveţi grijă de nedreptate! Pentru că nedreptatea vă va întuneca în Ziua Judecăţii.“ Iar cei care au fost privaţ‏i de anumite drepturi (care li s-ar fi cuvenit cu certitudine) în această viaţ‏ă le vor primi în Ziua Judecăţ‏ii. Aşa cum a spus Profetul: ,,În Ziua Judecăţii drepturile vor fi date celor care le merită şi greşelile vor fi îndreptate…“.

Islamul investeşte femeia, căsătorită sau nu, cu drepturi depline, inclusiv cu dreptul de a poseda proprietăţi şi de a obţine câştig din ele. Ea are dreptul de a vinde şi cumpăra aceste  proprietăţi fără acordul soţului, de a face cadouri sau a da milostenie şi de a-şi cheltui banii aşa cum doreşte. O sumă de bani este dată miresei de către mire pentru folosul ei personal. În plus, femeii îi este recunoscută individualitatea; identitatea sa personală nu se dizolvă în cea a bărbatului – ea poate să îşi păstreze propriul nume de familie chiar şi după căsătorie. Islamul îl  încurajează pe bărbat să îşi trateze soţia cu respect, pentru că Profetul Muhammad a spus: „Cel mai bun dintre voi este cel care este bun cu soţia sa.“

În Islam, mamele ocupă un loc foarte important. Islamul ne recomandă să le tratăm cât mai bine. Un om a venit la Profetul Muhammad şi i-a spus: „O, mesager al lui Allah! Care persoană este mai demnă de respect?“. Profetul a spus: „Mama ta!“. „Şi apoi cine?“, a întrebat omul. A spus Profetul: „Mama ta!“. „Apoi?“. „Mama ta şi apoi tatăl tău!“.

 

Source Link

Views: 2

Darwinismul și primului război mondial

  Adnan Oktar             Efectele pătrunderii darwinismului în cultura europeană şi influenţele luptei pentru supravieţuire au apărut imediat. Mai întâi ţarile sugătoare ale Europei au început să se folosească de ţările mai puţin dezvoltate. Cel mai sângeros efect al politicii darviniste a avut loc în anul 1914 prin primul război mondial. Cunoscutul profesor de […]

 

Adnan Oktar

 

article-2226235-01A9D2BF000004B0-479_964x704          Efectele pătrunderii darwinismului în cultura europeană şi influenţele luptei pentru supravieţuire au apărut imediat. Mai întâi ţarile sugătoare ale Europei au început să se folosească de ţările mai puţin dezvoltate. Cel mai sângeros efect al politicii darviniste a avut loc în anul 1914 prin primul război mondial.

Cunoscutul profesor de istorie James Joll, a notat următorele în lucrarea sa cu numele Europe Since 1870 ( Europa după 1870) despre primul război mondial şi despre convingerile daviniste ale conducătorilor Europei. Ca exemplu putem expune notiţele comandatului general al Austro – Ungariei, Franz Baron Conrad von Hoetzendorff, care a mărturisit următoarele amintiri de după război: “Religia, învăţaturile morale şi alte doctrine filosofice care scot în evidenţă iubirea , pot uneori să slăbească lupta pentru supravieţuire a omului. Dar niciodată în ciuda tuturor încercărilor, nu vor putea împiedica ca ea să fie puterea care sprijină pământul… Dezastrul primului război mondial a avut loc într-o armonie perfectă conform principiului lui Malthus. Acest război a avut loc prin puterea omului şi a marilor state, ea este o lege a naturii, asemeni unui fulger care trebuia să fulgere.”

Nu este greu să înţelegem motivul pentru care Conrad a împins Austro – Ungaria în război. Aceste tipuri de gândiri nu erau limitate doar la conducătorii de oşti. Kurt Riezler, cancelarul german al lui Theobald von Bethman- Hollweg, notase următoarele în anul 1914: “Răutatea şi duşmania între oameni este din firea omului. Peste tot observăm ura… ea nu a apărut pentru că s-a schimbat firea omului, ci ea a existat şi va continua să existe în sursa şi în miezul vieţii.”

Unul din generalii primului război mondial Friedrich von Bernardi a facut următoarea legătură între bătălie şi lupta naturii pentru supravieţuire: “Lupta este o necesitate biologică asemeni luptei dintre elementele naturii. Lupta pentru supravieţuire este una din caracteristicile vieţuitoareler.”

Aşa cum aţi observat, primului război mondial a început datorită ideilor “evoluţioniste” ale  generalilor, conducătorilor şi gânditorilor care vedeau lupta , vărsarea de sănge , chinul şi moartea ca pe o formă de evoluţie. Iar sursa aceste ideologii care i-a împins pe oameni la distrugere au fost teoriile lui Darwin: “lupta pentru supravieţuire” şi “rasele favorizate”.

Primului război mondial a lăsat în urmă 8 milioane de morţi, alte căteva milioane de răniţi , sute de case distruse  şi foarte mulţi oameni fără locuinţă şi locuri de muncă.

Războiul nazist care a început la 21 de ani după primului război mondial în care au murit 55 de milione de oameni, a avut tot o sursa de inspiraţie darvinistă.

 

sursa: AMR

Source Link

Views: 2