Decizia Khadijei de a casatori cu Muhammad
Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a născut în Mekka, în anul 556 e.n. Numele mamei sale era Fatimah bint Za’ed, iar numele tatălui ei – Khuwaylid bin Asad. A fost un conducător renumit în rândul tribului Quraiş şi un om de afaceri foarte prosper care a murit în timpul faimoasei lupte de la Fujjar. Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) a crescut în lux. Ea s-a căsătorit cu Abu Halah Malak bin Nabaş bin Zarrarah bin At-Tamimi. I-a născut doi copii, Halah şi Hind. Ea dorea să-şi vadă soţul prosper şi l-a susţinut financiar pentru a deschide o mare afacere.Însă, din nefericire, acesta a murit. Ceva mai târziu, tânăra văduvă s-a căsătorit cu ’Atiyq bin ’Aith bin ’Abdullah Al-Makhzomi şi a avut o fiică cu el, numită Hindah. Curând, căsătoria s-a destrămat pe motive de incompatibilitate. După aceasta, toată atenţia ei a fost dedicată creşterii copiilor şi dezvoltării afacerii moştenite de la tatăl ei. Iscusimea şi abilitatea ei în afaceri au făcut ca afacerea ei să fie una dintre cele mai răspândite în rândul quraişiţilor. Politica ei era să angajeze oameni muncitori, cinstiţi şi administratori deosebiţi pentru a se ocupa de afaceri în locul ei. Nu existau reţele de transport şi comunicaţii aşa cum sunt astăzi şi multe depindeau de onestitatea angajaţilor care călătoreau pretutindeni în locul ei. Ea îşi exporta mărfurile pe pieţe îndepărtate, cum ar fi Levant, şi administratorii ei aduceau bunuri din acele pieţe pentru a fi vândute acasă. Mekka, fiind aşezată strategic pe rutele comerciale ale caravanelor şi fiind centrul afacerilor comerciale internaţionale, era o piaţă foarte profitabilă pentru mărfurile aduse înapoi. Administratorii primeau cincizeci la sută din profit, iar acesta era un stimulent suficient pentru ei.
Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) auzise de integritatea, onestitatea şi comportamentul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a făcut o ofertă de muncă, aceea de a conduce caravanele ei comerciale. El a acceptat bucuros oferta şi a început să muncească pentru ea. Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) l-a trimis într-o călătorie de afaceri, bătrânul ei sclav, în care avea încredere, Maisarah, fiind delegat să-l însoţească şi să-l slujească.
Această călătorie s-a dovedit a fi extrem de profitabilă şi Maisarah a fost uimit de câteva scene remarcabile la care a fost martor în această călătorie. El a fost impresionat şi cu cerit complet de integritatea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), tăria de caracter, aderarea la principii, tranzacţiile sale amiabile şi abilităţile sale comerciale. Pe drumul de întoarcere dinspre Levant (regiunea in care se află azi Siria, Libanul, Iordania si Palestina), Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întins sub un copac pentru a se odihni puţin. Nestora, un călugăr evreu, renumit pentru cunoştinţele sale religioase şi perspicacitatea lui, l-a văzut şi l-a întrebat pe Maisarah cine era. Maisarah i-a spus totul despre Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi despre reputaţia sa de om onest şi inteligent. Nestora i-a răspuns apoi că acest om va fi înălţat prin profeţie în viitor, pentru că niciun om nu s-a odihnit vreodată sub acel copac, cu excepţia profeţilor.
Există relatări care spun că Maisarah a văzut doi îngeri purtând un nor deasupra capului Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a-l proteja de strălucirea orbitoare şi de căldura soarelui. El a fost uimit şi copleşit de un sentiment de recunoştinţă, pentru că i-a fost dată şansa de a beneficia de apropiata tovărăşie a acestui om care va fi ales curând de Allah Preaînaltul ca Trimis al Său.
Când s-a întors acasă, Maisarah i-a povestit Khadijei (Allah să fie mulţumit de ea!) tot ceea ce se întâmplase în timpul călătoriei în Levant. Ea a fost profund mişcată şi impresionată şi a început să se gândească la o cerere în căsătorie a lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Dar cum ar fi putut să-şi exprime gândurile? Ea deja refuzase câteva cereri în căsătorie ale bărbaţilor aparţinând unora dintre cele mai nobile familii ale quraişilor. Cum ar fi reacţionat tribul ei? Ce ar fi spus familia ei? În plus, ar fi putut propunerea ei să fie acceptată de acest tânăr, încă necăsătorit, din tribul Quraiş?
Reflectând asupra acestor întrebări şi frământându-se în sinea ei, ea visă într-o noapte că soarele strălucitor coborâse din ceruri în curtea ei, luminându-i casa. Când s-a trezit, s-a dus pentru interpretarea acestui minunat vis la vărul ei, Waraqah bin Nofal, un orb cunoscut pentru abilităţile lui de a interpreta vise şi pentru vastele sale cunoştinţe, în special în ceea ce priveşte Tora şi Evanghelia. Când i-a auzit visul, i-a zâmbit senin şi i-a spus să nu se îngrijoreze, pentru că acesta era un vis foarte promiţător. Splendidul soare pe care-l văzuse coborând în curtea ei arăta că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cărui venire fusese prevăzută în Torah şi Evanghelie îi va onora casa şi ea va câştiga în viaţă datorită prezenţei lui.
După această întâlnire cu Waraqah, ea deveni mult mai hotărâtă în dorinţa de a se căsători cu Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Însă nu era încă sigură cum să procedeze. Una dintre prietenele ei foarte apropiate, Nafisah bint Manbah, cunoştea afecţiunea ei. Într-o zi, i-a spus Khadijei (Allah să fie mulţumit de ea!) că ceea ce o neliniştea atât de mult nu era aşa o mare problemă şi că o va ajuta chiar ea la rezolvarea ei. S-a dus imediat la Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi, fără prea multe formalităţi, i-a cerut permisiunea de a-i pune o întrebare foarte personală. Când el i-a spus că nu are nimic împotrivă, ea l-a întrebat de ce nu se căsătorise încă. El i-a răspuns că nu avea resurse financiare. Apoi l-a întrebat dacă ar fi dispus să se căsătorească cu o frumoasă doamnă dintr-o familie nobilă şi bogată, care îşi dorea o căsătorie cu el. El a întrebat la cine se referea; când i-a aflat identitatea, el a spus că era de acord, cu condiţia ca şi ea să dorească să se căsătorească cu el. Bineînţeles, Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) a fost foarte încântată. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea la acea vreme douăzeci şi cinci de ani, iar Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) patruzeci şi cinci de ani. (Conform unei tradiţii, ea avea douăzeci şi opt de ani). Cei doi unchi ai Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Hamzah (Allah să fie mulţumit de el!) şi Abu Talib au venit la unchiul ei, ‘Omar bin Asad, pentru o cerere oficială. A fost acceptată şi a fost hotărâtă data nunţii. Cele două familii au început pregătirile pentru nuntă. La data stabilită, familiile şi prietenii s-au adunat, iar căsătoria a fost oficiată. Halimah Sa’adiah, cea care l-a alăptat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în copilărie, a fost invitată special la nuntă şi a călătorit din satul ei la Mekka. Când a plecat, după festivităţi, Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!) i-a dăruit bunuri casnice, o cămilă şi patruzeci de capre pentru a-şi exprima recunoştinţa faţă de acea doamnă care-l îngrijise atât de bine pe Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în copilăria sa.
Source Link
Views: 3
